Un lucru este clar: concubinajul este pacat mare, nu exista gri in aceasta situatie. Este ca si a fi insarcinata: fie esti insarcinata, fie nu esti, nu exista "sunt 10% insarcinata."
Asta nu inseamna ca cei doi nu trebuie sa faca nimic in ceea ce priveste credinta. Acest pacat ii exclude de la a primi Sfanta Impartasanie pana ce remediaza situatia, dar nu le ridica obligatia de a posti cand spune Sf. Biserica, de a merge duminica la biserica, de a se ruga, etc. Fiindca acestea sunt lucruri, care, facute cum trebuie,predispun sufletul pentru a face voia lui Dumnezeu. Parerea mea este ca acei oameni cazuti in pacate grele trebuie incurajati sa se apropie de Dumnezeu in primul rand, pe cat de incomplet pot ei, incepand chiar si cu o mica rugaciune inainte de somn, si apoi va veni si lasarea pacatului. Numai fiind aproape de Dumnezeu ne dam seama cat de mare este chiar si cel mai mic pacat, dar un pacat atat de mare precum concubinajul... Departe de Dumnezeu nu iti dai seama de nimic, si fara Sf. Taine esti neimplinit.
Am citit undeva ca ideal este ca cei doi sa fie ambii credinciosi cand se casatoresc. Dar daca nu, sau daca numai unul este, macar sa fie atata respect in acea familie incat atunci cand unul dintre ei o ia pe calea credintei celalalt sa nu se opuna.
__________________
„Mare ești tu, Doamne, și preavrednic de laudă (…) Căci pentru tine ne‑ai creat și neliniștită este inima noastră până sa-si afle odihna in tine.” (Sfântul Augustin).
|
13.08.2011, 00:49:47
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode