Sunt sfintii supraoameni ?

[dobrin7m]

În prealabil postat de Azzuurra

Am vrut sa spun ca am niste idei. Poate mi le impartaseste si duhovnicul, poate nu. Dar ca poate alti oameni au nevoie sa li se spuna lucrurile altfel si privesc lucrurile altfel. E bine sa invatam mereu. Dar poate eu spunandu-i unui om ca pana la sfintenie e cale lunga, il smintesc. Cine stie in ce mod il afecteaza. Poate are nevoie sa creada ca va atinge sfintenia. Nu-i cunosc eu necesitatile. Si a vorbi despre "sfintenie" mi se pare o problema prea delicata, si ca sa-i spun cuiva ce cred, poate ca l-ar afecta.

"Am vrut sa spun ca am niste iei. Poate mi le impartaseste si duhovnicul, poate nu."
Aici totul este rasturnat. Scara valorilor este intoarsa cu susul in jos. In loc sa impartasim noi sfaturile duhovnicului, trebuie sa le impartaseasca duhovnicul pe ale noastre???
Atunci cand este vorba de credinta si de mantuirea noastra, trebuie sa avem masurile corecte. Daca cu adevarat vrem sa pasim pe calea credintei, atunci tot ce era "idei si pareri" in capul nostru despre credinta trebuie sters si luat de la inceput.
Parinte duhovnic cum trebuie sa ma comport aici? parinte duhovnic cum sa inteleg aici? Parinte duhovnic cum sa ma rog? parinte duhovnic am sufletul agitat si nelinistit ce trebuie sa fac? parinte duhovnic mi-e greu sa ma rog si sa merg la biserica ce sa fac?

Noi toti ar trebui sa avem ca model pe Iisus, si apoi pe Sfintii nostri. Asta avem nevoie sa vedem si sa auzim. Cu totii. Si toti trebuie sa avem dorinta de a a ne desavarsi. Ca nu stim daca vom reusi, sau cat de lung e drumul, asta nu trebuie sa ne descurajeze si sa ne faca sa zicem, ei departe sunt de asta, cale lunga. Sa iti spun ceva: darurile lui Dumnezeu le da Domnul, cand si cui, El decide, dar mai depinde si de faptele noastre.
Sfintii nostri parinti ne invata sa ne dorim sa fim desavarsiti, sa mergem pe calea sfinteniei, spunand ca Dumnezeu nu ne cere nimic peste putinta noastra. Daca era peste putinta noastra nu ne zicea: Fiti asadar desavarsiti precum Tatal vostru este.
Acesta este un indemn pe care trebuie sa il urmam fara preget cu totii caci daca nu era cu putinta pentru noi, Iisus nu ni-l dadea.

Acum eu stiu ce vrei tu sa zici, ca multi se cred credinciosi si evlaviosi, la un pas de sfintenie si mantuire. Aici , un raspuns minunat il da Sfantul Teofan Zavoratul, am postat predica sfantului pe threadul Invatatura sfintilor parinti despre faptele bune, in ultimile mele doua posturi. Citeste acolo si vei vedea pe ce trebuie sa ne punem noi nadejdea mantuirii si sfintirii.

[Azzuurra]

În prealabil postat de dobrin7m

"Am vrut sa spun ca am niste iei. Poate mi le impartaseste si duhovnicul, poate nu."
Aici totul este rasturnat. Scara valorilor este intoarsa cu susul in jos. In loc sa impartasim noi sfaturile duhovnicului, trebuie sa le impartaseasca duhovnicul pe ale noastre???
Atunci cand este vorba de credinta si de mantuirea noastra, trebuie sa avem masurile corecte. Daca cu adevarat vrem sa pasim pe calea credintei, atunci tot ce era "idei si pareri" in capul nostru despre credinta trebuie sters si luat de la inceput.
Parinte duhovnic cum trebuie sa ma comport aici? parinte duhovnic cum sa inteleg aici? Parinte duhovnic cum sa ma rog? parinte duhovnic am sufletul agitat si nelinistit ce trebuie sa fac? parinte duhovnic mi-e greu sa ma rog si sa merg la biserica ce sa fac?

Noi toti ar trebui sa avem ca model pe Iisus, si apoi pe Sfintii nostri. Asta avem nevoie sa vedem si sa auzim. Cu totii. Si toti trebuie sa avem dorinta de a a ne desavarsi. Ca nu stim daca vom reusi, sau cat de lung e drumul, asta nu trebuie sa ne descurajeze si sa ne faca sa zicem, ei departe sunt de asta, cale lunga. Sa iti spun ceva: darurile lui Dumnezeu le da Domnul, cand si cui, El decide, dar mai depinde si de faptele noastre.
Sfintii nostri parinti ne invata sa ne dorim sa fim desavarsiti, sa mergem pe calea sfinteniei, spunand ca Dumnezeu nu ne cere nimic peste putinta noastra. Daca era peste putinta noastra nu ne zicea: Fiti asadar desavarsiti precum Tatal vostru este.
Acesta este un indemn pe care trebuie sa il urmam fara preget cu totii caci daca nu era cu putinta pentru noi, Iisus nu ni-l dadea.

Acum eu stiu ce vrei tu sa zici, ca multi se cred credinciosi si evlaviosi, la un pas de sfintenie si mantuire. Aici , un raspuns minunat il da Sfantul Teofan Zavoratul, am postat predica sfantului pe threadul Invatatura sfintilor parinti despre faptele bune, in ultimile mele doua posturi. Citeste acolo si vei vedea pe ce trebuie sa ne punem noi nadejdea mantuirii si sfintirii.

Voiam sa spun ca este irelevant ce cred eu, ce-ar crede Duhovnicul meu si ce mi-ar fi spus mie, ca poate pe altu' nu-l ajuta si poate il smintesc spunandu-i "viziunea" mea. Adica eu incerc sa explic ceva in fel si chip si tu te legi de detalii.

Am sa citesc despre Sfantul Teofan Zavoratul. Merci.

În prealabil postat de dobrin7m

Duhovnicul intotdeauna spune crestinilor nu ce au ei nevoie sa auda ci ce trebuie ei sa auda. Este o diferenta mare asta, si subtila. Daca duhovnicul spune unui om ca poate ajunge la sfintenie si altui om ca trebuie mereu sa se gandeasca la pacatele lui, inseamna ca asta trebuia sa le spuna, in functie de starea pacatoseniei lor. Inseamna ca cei doi oameni se afla pe trepte diferite pe scara Sfantului Ioan Scararu. Duhovnicul ne spune ce sa facem nu in functie de ce nevoi avem ci in functie de pacatosenia noastra. De aceea intalnim deseori oameni care alearga din preot in preot , nemultumiti fiind de ce le spune primul parinte. pentru ca ei astepta sa auda ceva care sa le satisfaca propriile dorinte, idei si nevoi si nu inteleg ca pentru a putea incepe sa paseasca pe calea mantuirii trebuie sa isi accepte starea de pacatosenie in care se afla si apoi prin ascultare sa se curete de pacate.
de aceea s-a marit duhul lumii si a capat putere.

Clar sunt pe scari diferite, dar nu stii unde-i fiecare. Asa cum unui om cu traire mare interioara ii poate spune ca telul lui este Sfintenia, in acelasi timp, aceluiasi om ii poate spune sa-si vada "lungu' nasului", pentru ca el cunoscandu-se si cunoscand ce inseamna credinta, sa-i fie mai usor sa inteleaga marea diferenta dintre Sfinti si el.

Asa cum unuia mai putin credincios ii poate vorbi de sfintenie, ca vede ca are nevoie sa i se vorbeasca despre si ca omul acela are nevoie de un tel, foarte indepartat, dar poate tocmai visul lui l-ar determina sa faca pasii marunti. La fel, unui foarte mare pacatos i-ar putea spune ca intai sa aiba grija de pacatele sale si dupa sa se gandeasca la lucruri marete.

Ce-am vrut sa spun si aici e "aceeasi marie, cu alta palarie". Asa cum un duhovnic ar da sfaturi in functie de starea si necesitatea fiecaruia, asa eu nu-mi pot spune parerea, ca nu pe toata lumea ajuta si pentru altii ar putea avea efectul invers.