Credinta si faptele bune

[George.m]

"La inceput, credinta este o fapta a gandului nostru celui bun, este o ascultare a unei chemari; mai tarziu insa, dupa ce credinta a fost intemeiata in sufletul nostru, avem nevoie de ajutorul Duhului, ca sa ramana credinta neclintita si nestramutata.

Nici Dumnezeu, nici harul n-o ia inaintea vointei noastre, ci ne cheama si asteapta ca noi de buna voie si din propriul nostru imbold sa ne apropiem; apoi, dupa ce ne-am apropiat, ne da si Dumnezeu tot ajutorul Lui. Si pentru ca diavolul, dupa ce ne-am apropiat de credinta, vine indata, voind sa smulga aceasta buna radacina si grabindu-se sa semene neghina si sa pangareasca semintele cele bune si curate, de aceea avem atunci nevoie de ajutorul Duhului, pentru ca Duhul, ca un plugar vrednic, sa apere cu multa grija si dragoste rodul de curand sadit al credintei (...).

- Dar cum voi putea atrage ajutorul Domnului si cum il vom face sa ramana in noi?

- Prin fapte bune si vietuire curata!

Dupa cum lumina candelei se intretine cu untdelemn, si cand se termina untdelemnul, se stinge si flacara, tot asa, cand facem fapte bune si cand sufletul nostru este plin de fapte de milostenie, harul Duhului ramane in noi cum ramane flacara intretinuta de untdelemn" (Sfantul Ioan Gura de Aur, Despre taria credintei).

[George.m]

Credinta fara fapta si fapta fara de credinta vor fi la fel de lepadate. Caci credinciosul trebuie sa-si arate credinta, aducand Domnului fapte. Pentru ca nici parintelui nostru Avraam nu i s-ar fi socotit credinta spre dreptate, daca nu ar fi adus pe fiul sau ca rod al ei (Diadoh al Foticeii, Cuvant ascetic, in Filocalia I).

Tot ce conteaza in ochii LUI sunt faptele noastre bune ! Ele ne contureaza chipul interior....

[LaPetiteMoc]

Orice fapta este buna daca nu a jignit, nu a lezat, nu a suparat pe cineva, ci dimpotriva i-a odihnit pe cei din jur.

"Când facem un bine cuiva dintr-o pornire într-adevăr adâncă şi curată, nu numai că nu aşteptăm recunoştinţă, dar ne vine parcă să mulţumim noi aceluia, că ne-a primit cu bucurie darul şi binele." (Lucian Blaga)

[costel]

Daca o fapta buna este facuta din dorinta de a fi laudat sau din obligatie, ea nu duce la mantuire, ci la indreptatirea de sine precum fariseul.

[LaPetiteMoc]

“Fiti desavarsiti precum si Tatal vostru ceresc, desavarsit este”, fiindca de la aproapele ne vine viata si moartea. Ca de vom dobandi pe fratele nostru, pe Dumnezeu dobandim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos gresim”. (Pateric)

[LaPetiteMoc]

Faptele bune pot contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii britanici, citat de dailymail.co.uk. Oamenii care fac acte de caritate şi alte fapte bune - de exemplu, îşi ajută vecinul la amenajarea grădinii - trec prin mai puţine momente de mânie, sunt optimişti şi au mai multă încredere de sine, potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Mindlab, un laborator din cadrul Universităţii din Sussex.

Cercetătorii vin acum cu dovezi ştiinţifice în sprijinul vechii zicale potrivit căreia cei care îi ajută pe ceilalţi se ajută pe sine. Astfel, faptele bune pot contribui la reducerea nivelului de stres şi promovează încrederea de sine. Experţii au ajuns la această concluzie după ce au măsurat nivelurile de stres şi ale altor emoţii experimentate de un grup de bărbaţi şi femei care au făcut fapte bune timp de nouă zile consecutiv.

Efectele stresului asupra organismului sunt binecunoscute: poate afecta sistemul imunitar, conduce la o creştere a tensiunii arteriale, creşte riscul de infarct şi accident cerebral şi contribuie la instalarea infertilităţii. Studiul, comandat de firma de asigurări Simplyhealth, a mai scos la iveală că faptele bune au un efect de reacţie în lanţ pozitiv, beneficiarii faptelor bune simţindu-se motivaţi să-i ajute pe ceilalţi la rândul lor. Un studiu anterior, realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, a arătat că faptele bune îi întăresc fizic şi psihic pe autorii lor.