![]() |
![]() |
|
#1451
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Singurele mențiuni privind Sabatul în Noul Testament de la Faptele Apostolilor până la Apocalipsa sunt legate strict de evanghelizarea evreilor iar locul este întotdeauna o sinagogă (Faptele Apostolilor, capitolele 13–18). Apostolul Pavel a scris: "Cu Iudeii, m-am făcut ca un Iudeu, ca să câștig pe Iudei" (1 Corinteni 9:20). Pavel nu s-a dus la sinagogă să aibă părtășie sau pentru edificarea sfinților, ci să îi aducă pe aceștia la Hristos în vederea mântuirii. După ce Pavel spune "de acum încolo, mă voi duce la Neamuri" (Faptele Apostolilor 18:6), Sabatul nu mai este menționat niciodată Last edited by ioanna; 04.08.2011 at 00:48:23. |
#1452
|
|||
|
|||
![]() Citat:
multa iubire |
#1453
|
|||
|
|||
![]() Citat:
![]() multa iubire |
#1454
|
||||
|
||||
![]()
Obligatia ținerii Sabatului este parte a legii Vechiului Testament, creștinii nefiind sub autoritatea Legii (Galateni 4:1-26; Romani 6:14). Noi ca și creștini nu avem obligația ținerii Sabatului mozaic prin odihnă, ci suntem liberi să Îl urmăm pe Hristos Cel înviat, slujindu-I. Apostolul Pavel a spus că fiecare creștin este liber să decidă dacă dorește să țină o zi de odihnă de sabat: “Unul socotește o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui” (Romani 14:5). Prima zi a săptămânii, Duminică, Ziua Domnului (Apocalipsa 1:10) celebrează Nouă Creație, Hristos Cel înviat fiind Capul bisericii si a devenit ziua normala de adunare a creștinilor încă din perioada bisericii primare.
|
#1455
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Pentru ca pana aici imi rezulta ca Pavel predica evreilor in sinagoga sambata, aici am fost mereu deacord, dar predica si neamurilor sambata, si in plus le cerea sa puna fiecare cate ceva deoparte pentru duminica cand urmau sa se intalneasca insa nu spune ca le-ar si predica. Din alt discurs al lui Pavel reiese ca atunci cand se intalneau fiecare manca cele aduse de acasa si Pavel ii cearta pe cei bogati care ar fi trebuit sa manance acasa si sa aduca mancarea la adunari pentru saraci. Si cu ocazia acestui discurs insista si asupra Cinei celei de Taina. Ca atare mie imi rezulta ca activitatea de predicare era o activitate despartita de cea a Cinei. |
#1456
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Asadar, pe temeiul marturiilor de mai sus reiese clar ca sambata era un semn de legatura intre Dumnezeu si Israel si ca a fost data in urma, numai pentru israeliti (Ies., 3, 16-17), nicidecum pentru intreaga omenire. Dar legiuirea sambetei nu s-a facut pentru o durata nedeterminata. Apostolul Pavel, in epistola sa catre galateni, ne arata ca “Legea a fost adaugata pentru calcarile de lege, pana cand era sa vina Urmasul (prin urmare pana la venirea Urmasului), Caruia I s-a dat fagaduinta” (Gal., 3, 19). De asemenea, stim ca “sfarsitul legii este Hristos” (Rom., 10, 4). Deci, iata durata de timp pentru care a fost data Legea: pana la venirea Urmasului, Care este Hristos. Legea a fost - dupa cum stim - numai povatuitor catre Hristos, ca sa ne justificam prin credinta. Dupa venirea credintei, nu mai suntem sub povatuitor (Lege) (Gal., 3, 24-25). Vechiul Testament fiind inlocuit, s-a implinit porunca lui Ieremia in care se zice: “Iata, vin zile - zice Domnul - cand Eu voi incheia cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda legamant nou. Insa nu ca legamantul pe care l-am incheiat cu parintii lor in ziua cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului… Voi pune Legea Mea in launtrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei imi vor fi Mie popor” (Ier., 31, 31-33; Evr., 8, 8-10). Aici se vorbeste despre incheierea unei noi legaturi si se arata si timpul cand asezamantul va fi inlocuit cu cel nou. Se naste intrebarea: care legamant va fi inlocuit? Proorocul Ieremia a aratat: “…acela pe care l-am facut cu parintii lor in ziua Cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului…”. In ce consta acest legamant ne arata proorocul Moise: “Domnul Dumnezeul vostru a incheiat cu voi legamant in Horeb. Nu cu parintii nostri a facut Domnul legamantul acesta, ci cu noi, cei ce suntem vii aici astazi… Eu am stat in vremea aceea intre Domnul si intre voi… El a zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Cel ce te-am scos din pamantul Egiptului, din casa robiei… Cuvintele acestea le-a grait Domnul catre toata adunarea voastra pe munte, din mijlocul focului, al norului, intunericului si al furtunii, cu glas de tunet si altceva n-a mai grait. Si le-a scris pe doua lespezi de piatra si mi le-a dat mie” (Deut., 5, 2-22). Acest Asezamant, aceasta legatura trebuie sa-i lase loc Noului Asezamant. Deci, inlocuindu-se si dandu-se la o parte legatura cea veche, de la sine cade si sambata - semnul acestei legaturi. multa iubire Last edited by the_Listener; 04.08.2011 at 01:09:45. |
#1457
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Totul corect in VT. Acum insa vorbim de NT in care casa lui Israel, urmasii lui Avraam, cei cat nisipul marii, nu mai sunt evreii ci crestinii. Ca atare Ierusalimul ceresc nu mai apartine evreilor ci a fost dat altora care sa aduca roada mai buna, adica crestinilor. Ca atare, daca trebuie adusa roada mai buna in Ierusalimul ceresc, reformuleaza raspunsul ![]() |
#1458
|
||||
|
||||
![]()
Din moment ce noi nu avem obligatia Sabatului, pentru ca nu ne aflam sub legea veche ci sub legea harului, orice discutii sunt de prisos. Crestinii (mai putin adventistii) celebreaza Ziua Domnului duminica. Din surse istorice apare cosemnat ca primii crestini se intalneau la sinagoga, insa si a doua zi, duminica, pentru ca la sinagoga nu puteau sa indeplineasca anumite ritualuri specifice crestine, iar cu timpul au renuntat la intalnirea de sambata si s-au adunat doar duminica in case de rugaciuni. Practic comunitatea crestina s-a identificat cu ziua de Duminica, asa cum comunitatea evreiasca cu cea de Sambata, cand se adunau. Mai tarziu, au aparut musulmanii, care evident n-au dorit sa se asemene cu “kufarii” (cum zic ei nemusulmanilor), asa ca ei au ales se adune vinerea, pentru rugaciune, deci sa dedice aceasta zi Domnului, pentru a se diferentia de comunitatile iudeo si crestine. Mult zgomot pentru nimic :) important e ca lumea celebreaza Ziua Domnului,nu?
|
#1459
|
|||
|
|||
![]() Citat:
PREOTUL: Mantuitorul n-a stricat Legea si proorocii, sau, in general, Vechiul Testament, ci numai l-a inlocuit cu Cel Nou, care este desavarsirea celui Vechi. Testamentul cel Vechi - dupa cum s-a aratat si mai sus - a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui Mesia: “Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza” (Gal., 3, 24-25). Mantuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea sambetei, ci de credinta in Iisus, Mantuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit si a incetat. “Caci Hristos este sfarsitul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede” (Rom., 10, 4). Legea Veche a tinut numai pana la Ioan Botezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui Hristos (Matei, 11, 13). Cei de sub regimul ei au fost nascuti sub robie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roaba sa, Agar; pe cand cei din Testamentul Nou sunt ca fiul lui Avraam, din sotia sa libera, Sara, fiind nascuti spre libertate si mostenire. Caci Agar si Sara sunt inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal., 4, 22-31). Prin urmare, cuvintele Mantuitorului: “Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii” au acest inteles: Eu n-am venit impotriva Legii si a proorocilor, sau: Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu Legea lui Moise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor (Vechiului Testament), in acest chip, Legea se implineste desavarsit prin Mine - adica prin venirea Mea - deoarece aceasta venire a Mea este insasi tinta ei (Rom., 10, 4). Iar cuvintele prin care Mantuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din Lege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai - pana la incheierea Noului Legamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de Taina, Cand legamantul Vechiului Testament a luat sfarsit. Dupa ce a mancat cu ucenicii Sai, Mantuitorul a luat paharul si l-a dat lor zicand: “Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi” (Luca, 22, 20). multa iubire |
#1460
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Nervul laringial si viclenia lui Richard Dawkins | flying | Teologie si Stiinta | 88 | 23.09.2011 18:24:40 |
Minciuna si viclenia | maria40 | Generalitati | 68 | 22.06.2011 22:13:56 |
Nu mai raspunde-ti sectantilor | ionut stefan | Secte si culte | 146 | 15.03.2011 09:23:38 |
|