Sa ramanem ORTODOCSI pana la capat !

Atunci amândoi meritaţi apreciere! Şi chiar de nu împărtăşesc POATE toate ideile dar admir modul în care expui adevărul care te defineşte....Altfel zis, TONUL FACE MUZICA! Deci mulţumesc !

În prealabil postat de misteria

Atunci amândoi meritaţi apreciere! Şi chiar de nu împărtăşesc POATE toate ideile dar admir modul în care expui adevărul care te defineşte....Altfel zis, TONUL FACE MUZICA! Deci mulţumesc !

Este de admirat intradevar!!!

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.
10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.
...Ma uimeste in totalitate 1Corinteni 13, dar am sa pun accent aici pe aceste cuvinte...
Poate nu este chiar ce cred eu, poate in mintea mea este gresita aceasta idee, dar imi permit sa o expun si sper sa nu fiu interpretata iar, ca doar incerc sa-mi lipezesc gandirea pe acest site ...dar in contextul celor spuse mai sus, eu vad ca insusi sf. Apostol Pavel recunoaste ca in parte cunoaste si ca nu este desavarsit ....
Si mai pun accent pe ceva ...si anume: pe ideea ca toata viata voi invata si tot nu le voi sti pe toate ....de la toti indiferent cat de mic sau de nesemnificativa poate fi o persoana, tot ai ceva de invatat de la ea, asta daca incerci sa-l descoperi ...

Si ca un motto la toate postarile unora care au propriile idei si ei zic ca sunt ortodoxe si nu pot respecta ca fiecare are dreptul la opinie, ca a crede nu inseamna a trata credinta ca pe o dogma literalmente..este nevoie de mult mai mult cred eu dupa umila mea parere....
motto-ul
-Dragi copii...ochiurile voastre nu mai vede padurea din cauza copacilor ...din ea.
Acolo unde nimic nu se spune, totul se sugereaza.

Pentru toata lumea de aici, vreau sa stiti ca imi doresc sa am idei viabile, pe care sa le pot sustine in fata Judecatorului Suprem si sa nu-mi fie frica ca fac un pacat..dar pana atunci inca mai tatonez veridicitatea lor, chiar si a tot ce s-a spus de catre toti cei ce-si spun ortodocsi .
Cred defapt ca acest rol ar trebui site-ul sa il aiba..de calauza spre lumina...
Dar vad ca pe aici nu se practica toleranta, sunt uni angrenati doar in postari jignitoare sau dezaprecieri si se merge pana acolo incat vor sa impuna ideile lor fara doar si poate...Cu riscul ca ma repet...
Dumnezeu este Dragoste fratilor :
1corinteni 13
4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8. Dragostea nu cade niciodată

[catalin2]

În prealabil postat de Marilena B

Cred defapt ca acest rol ar trebui site-ul sa il aiba..de calauza spre lumina...
Dar vad ca pe aici nu se practica toleranta, sunt uni angrenati doar in postari jignitoare sau dezaprecieri si se merge pana acolo incat vor sa impuna ideile lor fara doar si poate...Cu riscul ca ma repet...

E bine ca doresti sa afli adevarul, vei gasi si raspunsuri. Sunt si persoane care intra pe forum nu pentru a afla ceva, ci pentru a-si spune propriile conceptii, unele diferite de ortodoxie, adica un fel de prozelitism. Si astfel se ajunge si la confruntari.
Asadar, raspunzand la intrebari, referitor la cunoastem in parte si proorocim in parte. Se refera la noi oamenii. Dar ceea ce stim ne-a fost revelat, dezvaluit de Dumnezeu. In Noul Testament chiar Iisus, care e Dumnezeu Fiul ne-a spus care este adevarul. Iar Dumnezeu nu poate spune neadevaruri, deci
ce a spus e adevarat. Nu am aflat tot, dar atat cat ne-a spus e adevarat.
In Vechiul Testament e mai putin revelat, iar in Noul Testament ni s-a dat revelatia completa, adica cea necesara pentru mantuire. Ceea ce ni s-a revelat este cuprins in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie (care e ceea ce nu a fost scris si transmis de Mantuitor). Aceasta e sintetizata in catehismul ortodox, invatatura de baza ortodoxa.
Asadar ceea ce stim e deja fixat, stiut, nu e o compilatie de pareri personale, pentru ca noi cunoastem in parte. Aceasta e baza de la care pornim.
Ca o garantie ca acesta e adevarul sunt minunile, Dumnezeu intotdeauna a aratat adevarul prin minuni.

DA , dar speram sa fim si vrednici de frumusetile ei
multa iubire

În prealabil postat de Marilena B

Este de admirat intradevar!!!



Si ca un motto la toate postarile unora care au propriile idei si ei zic ca sunt ortodoxe si nu pot respecta ca fiecare are dreptul la opinie, ca a crede nu inseamna a trata credinta ca pe o dogma literalmente..este nevoie de mult mai mult cred eu dupa umila mea parere....
motto-ul
-Dragi copii...ochiurile voastre nu mai vede padurea din cauza copacilor ...din ea.
.
8. Dragostea nu cade niciodată

Ai mare dreptate....Unii refuza sa priceapa ca altii gandesc diferit...si incearca sa se impuna neelegant sub masca pretinsei iubiri, demagogice gesturi deturnand realul inteles al iubirii, care daca e reala "niciodata nu cade"....Si cramponandu-se de nimicuri lasa sa le scape esentialul.....

În prealabil postat de misteria

Ai mare dreptate....Unii refuza sa priceapa ca altii gandesc diferit...si incearca sa se impuna neelegant sub masca pretinsei iubiri, demagogice gesturi deturnand realul inteles al iubirii, care daca e reala "niciodata nu cade"....Si cramponandu-se de nimicuri lasa sa le scape esentialul.....

altii refuza sa priceapa ca nu gindesc .din lipsa de iubire....
multa iubire

Eu cred ca ni se invartoseaza inima, ..
Suntem slabi si neputinciosi si lesne de indus in eruoare prin firea noastra, de cei ce se lupta sa nu apucam calea lui Dumnezeu..
si cred ca pe desupra suntem: surzi, orbi si muti in relatia cu Dumnezeu doar...
Of Doamne pana cand voi fi o pacatoasa ??

Caut păcătoşi!De Curtis Pugh
Dacă citeşti aceste rânduri şi te consideri o persoană bună, acestea nu sunt pentru tine. Fiindcă Isus a spus acelaşi lucru pe care eu îndrăznesc să îl scriu. El a spus: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi” (Marcu 2:17). Bineînţeles că nimeni nu este cu adevărat neprihănit, dar ideea este următoarea: dacă te consideri drept, dacă te vezi o persoană bună, lucrarea lui Cristos nu prezintă interes pentru tine. El a venit să cheme la pocăinţă pe păcătoşi, nu pe oamenii buni.
Dacă citeşti aceste rânduri şi crezi că ritualurile tale religioase şi faptele tale bune sunt pe placul lui Dumnezeu. Scriu aceasta pe baza a ceea ce Pavel a scris în Efeseni 2:8, 9. El a scris: „Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă.Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” Tu poţi continua să crezi că religia ta, celebrarea sărbătorilor religioase, activităţile bisericeşti, faptele tale bune, calitatea de vecin bun sau donarea de bani pentru cauze bune. Dar a face astfel înseamnă a gândi contrar Cuvântului descoperit al lui Dumnezeu. Autorul este conştient că opinia generală a lumii este aceea că Cerul se câştigă croindu-ţi singur calea într-acolo, în special fiind religios şi „Creştin”, într-un anumit sens al cuvântului. Dar majoritatea omenirii se află pe calea religioasă cea largă ce duce spre pierzare, după cum a spus Isus în Matei 7:13, 14: „Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află.” Deseori ne gândim la „calea cea largă” ca fiind calea beţiei şi desfrânării, dar aceasta este în contrast cu calea mântuirii prin har, şi include cu siguranţă calea religioasă „largă” sau populară – calea mântuirii prin fapte, aşa de populară în întreaga lume.Este un fapt incontestabil acela că fiecare religie din lume, exceptând creştinismul biblic, învaţă că o persoană este mântuită datorită faptelor sale bune – mai ales a ritualurilor religioase. Un grup spune că trebuie să te abţii de la anumite alimente, să te rogi de cinci ori pe zi şi să faci pelerinaje în anumite locuri sfinte. Un altul afirmă că trebuie să te îmbăiezi într-un anumit râu sacru. Chiar şi anumite grupuri „creştine” învaţă în principiu la fel. Un grup afirmă că trebuie să fii botezat, să frecventezi constant serviciile bisericii, să participi la Cina Domnului în fiecare duminică şi să perseverezi în fapte bune. Alţii spun să trăieşti condus de conştiinţă, să ţii „regula de aur”,1 să fi sincer, şi, făcând aceste fapte, vei ajunge într-un sfârşit în ceruri. Toate aceste religii învaţă în principiu acelaşi lucru, fie ele păgâne sau „creştine”: toate învaţă că faptele bune îţi vor câştiga favorul lui Dumnezeu. Dar Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, încă spune că mântuirea nu este „prin fapte”, iar aceasta rămâne adevărat. Biblia nu spune nici că mântuirea este parte fapte şi parte har, fiindcă aceasta este o imposibilitate. Faptele şi harul nu pot fi amestecate, aşa cum afirmă Pavel în ce priveşte alegerea, în Romani 11 „Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altmintrelea, harul n-ar mai fi har. Şi dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altmintrelea, fapta n-ar mai fi faptă.” Acesta este un principiu pe care trebuie să îl înţelegi. Harul este favor nemeritat. Dacă lucrezi pentru ceva, lucrul respectiv nu îţi este dat ca favor nemeritat, ci mai degrabă, ţi l-ai câştigat. La fel este şi mântuirea.Este fie prin fapte, fie prin har. Mântuirea nu poate veni printr-un amestec al acestor două elemente, fiindcă ele nu pot fi amestecate fără a se distruge natura intrinsecă atât a faptelor, cât şi a harului.În timpul lucrării timpurii a Domnului Isus Cristos, majoritatea liderilor religioşi din Israel erau cunoscuţi sub numele de Farisei. Specialiştii în studierea şi copierea Vechiului Testament erau cunoscuţi sub numele de cărturari. Aceşti zeloţi religioşi au mers până la extremă în respectarea ritualistică a legii Vechiului Testament. În practici religioase, nimeni nu îi depăşea în stricteţe şi fidelitate. În exterior, ei erau corecţi şi drepţi în ritualurile lor. Despre aceşti oameni, Domnul a spus: „Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor” (Matei 5:20). Puritate interioară şi iubire autentică pentru Domnul se cere, împreună cu iubirea altruistă pentru aproape. Te-ai compara cu Fariseii? Eşti tu la fel de zelos pentru religia ta, precum ei au fost pentru a lor? Eşti tu la fel de zelos ca ei în păzirea poruncilor? Dacă încerci să ajungi în cer pe baza zelului tău religios şi a faptelor tale bune, neprihănirea ta trebuie să întreacă pe cea a acestui străvechi popor devotat. Aşa a spus Isus!Comparaţia cu alţii şi presupunerea că nu eşti o persoană mai rea decât cei din jurul tău, nu te face pregătit pentru ceruri. Pavel a scris despre unii care făceau astfel de comparaţii. El a scris că oamenii care „se măsoară cu ei înşişi şi se pun alături ei cu ei înşişi, sunt fără pricepere” (2 Corinteni 10:12). Oamenii aceştia nu gândeau clar. „Alţii” nu sunt standardul după care să ne măsurăm pe noi înşine! În Romani 3:23 stă scris: „Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” Slava revelată a lui Dumnezeu este Domnul Isus Cristos (Ioan 1:14, 14:9). Iisus Cristos, prin viaţa şi caracterul Său, ne-a arătat cum este Tatăl. Aşa că, dacă doreşti să te compari cu un standard, compară-te cu El! Şi dacă vei face aceasta, vei vedea că viaţa şi caracterul tău este mult sub acest standard. Oamenii sunt „destul de buni” în proprii lor ochi. Necunoscând Cuvântul lui Dumnezeu, sunt deseori mulţumiţi de propria stare, convinşi că sunt „destul de buni” pentru a se întâlni cu Dumnezeu. Ei cred că faptele lor bune Îl vor determina cumva pe Dumnezeu să treacă cu vederea păcatele lor josnice şi inimile lor rele. Caut păcătoşii ce cunosc deşertăciunea religiei fără Cristos, şi care disperă datorită păcatului lor.Caut păcătoşi ce sunt neajutoraţi şi deznădăjduiţi, neputând face nimic în privinţa păcatului lor, şi ştiu aceasta. Caut păcătoşi care, asemeni tâlharului, văd că orice li s-ar întâmpla în viaţa aceasta şi în următoarea, este „răsplata cuvenită” faptelor lor (Luca 23:41). Caut păcătoşi care se aşteaptă ca Dumnezeu să fie drept, ştiind că, în acea dreptate, vor primi pedeapsă veşnică pentru păcatele lor, în iazul de foc. Caut păcătoşi ce ştiu că orice faptă bună ar face de acum înainte, nu ar putea niciodată şterge sau acoperi păcatele lor trecute.Caut păcătoşi ce ştiu că sunt lipsiţi de putere în încercarea de a înceta să păcătuiască. Caut păcătoşi ce văd că se află într-o stare deznădăjduită şi neajutorată.Unde aş putea găsi asemenea păcătoşi? Asemenea păcătoşi sunt aceia în care Dumnezeu a început o bună lucrare (Filipeni 1:5). O astfel de înţelegere a sinelui, o astfel de privire onestă înspre propria persoană, nu este naturală nici unei persoane: este rezultatul lucrării lui Dumnezeu prin Cuvântul lui în inima individului. Şi iată! Am o Veste Bună pentru astfel de păcătoşi. Le pot spune că Cristos a suferit „răsplata cuvenită” pentru faptele lor. Le pot spune că mântuirea nu este prin fapte – ce nu pot să des-facă păcatele lor trecute – ci este prin harul gratuit al lui Dumnezeu. Le pot spune că deşi sunt într-adevăr neajutoraţi în a ieşi din condiţia lor, nu sunt deloc fără speranţă, fiindcă în Cristos este speranţă pentru toţi aceia pe care Dumnezeu i-a conştientizat de păcatul lor. Le pot spune că Cristos este Mântuitorul, Răscumpărătorul, Justificatorul, Sfinţitorul şi Gloriosul Păstor al poporului Său!
Pot îndemna asemenea păcătoşi să se încreadă în Cristos şi în lucrarea Sa desăvârşită de pe Calvar! Le pot spune că Cristos a plătit datoria pe care păcatele au adus-o poporului Său. Le pot spune că doar Cristos îi aduce în locul din care se văd drept păcătoşi neajutoraţi şi deznădăjduiţi, pentru a vedea astfel nevoia lor de Cristos. Şi le pot spune ce a spus Isus, „Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară” (Ioan 6:37). Pe baza lucrării desăvârşite a lui Cristos, şi a promisiunilor Sale, îi pot îndemna pe aceşti păcătoşi să vină la Cristos, ştiind că El nu respinge nici pe cel mai mare păcătos.Păcătoşii ce au simţit greutatea atât a naturii păcătoase cât şi a actelor păcatului sunt asemeni lui Pavel, care a scris: „O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul, care zice: ,Cristos Iisus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi’, dintre care cel dintâi sunt eu” (1 Timotei 1:15). Pavel, deşi era un om moral şi drept, s-a considerat a fi cel mai mare dintre păcătoşi! Dumnezeu a început o lucrare bună în el (Filipeni 1:6) şi Pavel insista că Cristos a venit în lume să mântuiască pe păcătoşi – chiar şi pe cel mai mare dintre ei! „Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia, pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas, şi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut. V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi” (1 Corinteni 15:1-3).

[dobrin7m]

În prealabil postat de Marilena B

Caut păcătoşi!De Curtis Pugh

Dacă citeşti aceste rânduri şi crezi că ritualurile tale religioase şi faptele tale bune sunt pe placul lui Dumnezeu. Scriu aceasta pe baza a ceea ce Pavel a scris în Efeseni 2:8, 9. El a scris: „Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă.Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” Tu poţi continua să crezi că religia ta, celebrarea sărbătorilor religioase, activităţile bisericeşti, faptele tale bune, calitatea de vecin bun sau donarea de bani pentru cauze bune. Dar a face astfel înseamnă a gândi contrar Cuvântului descoperit al lui Dumnezeu.

Este un fapt incontestabil acela că fiecare religie din lume, exceptând creştinismul biblic, învaţă că o persoană este mântuită datorită faptelor sale bune – mai ales a ritualurilor religioase. Un grup spune că trebuie să te abţii de la anumite alimente, să te rogi de cinci ori pe zi şi să faci pelerinaje în anumite locuri sfinte. Un altul afirmă că trebuie să te îmbăiezi într-un anumit râu sacru. Chiar şi anumite grupuri „creştine” învaţă în principiu la fel. Un grup afirmă că trebuie să fii botezat, să frecventezi constant serviciile bisericii, să participi la Cina Domnului în fiecare duminică şi să perseverezi în fapte bune. Alţii spun să trăieşti condus de conştiinţă, să ţii „regula de aur”,1 să fi sincer, şi, făcând aceste fapte, vei ajunge într-un sfârşit în ceruri. Toate aceste religii învaţă în principiu acelaşi lucru, fie ele păgâne sau „creştine”: toate învaţă că faptele bune îţi vor câştiga favorul lui Dumnezeu. Dar Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, încă spune că mântuirea nu este „prin fapte”, iar aceasta rămâne adevărat.

Am o Veste Bună pentru astfel de păcătoşi. Le pot spune că Cristos a suferit „răsplata cuvenită” pentru faptele lor. Le pot spune că mântuirea nu este prin fapte – ce nu pot să des-facă păcatele lor trecute – ci este prin harul gratuit al lui Dumnezeu.

"23. Şi pe fiii ei cu moarte îi voi ucide şi vor cunoaşte toate Bisericile că Eu sunt Cel care cercetez rănunchii şi inimile şi voi da vouă, fiecăruia, după faptele voastre." Apoc. Cap.2

"12. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus.
13. Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei," Apoc. Cap. 14


"7. Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să-I dăm slavă, căci a venit nunta Mielului şi mireasa Lui s-a pregătit,
8. Şi i s-a dat ei să se înveşmânteze cu vison curat, luminos, căci visonul sunt faptele cele drepte ale sfinţilor." Apoc. Cap. 19

"12. Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stând înaintea tronului şi cărţile au fost deschise; şi o altă carte a fost deschisă, care este cartea vieţii; şi morţii au fost judecaţi din cele scrise în cărţi, potrivit cu faptele lor.

13. Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul au dat pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale." Apoc. Cap.20


"4. Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit,
5. Pe noi cei ce eram morţi prin greşealele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteţi mântuiţi! -
6. Şi împreună cu El ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus,
7. Ca să arate în veacurile viitoare covârşitoarea bogăţie a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Hristos Iisus.
8. Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu;
9. Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni.
10. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele." Efes. Cap.2

Aici e cuvine sa stam un pic sa analizam. De ce? Pentru ca acest pastor baptist Curtis Pugh tocmai de versetul 9 din aceasta epistola se leaga pentru a ataca credinta ortodoxa , negand importanta faptelor in mantuire.
Cum spune versetul 9: nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni si apoi versetul 10 spune clar: ziditi in Hristos spre fapte bune ca sa umblam intru ele? deci sa umblam in fapte bune sau sa nu umblam pentru a fi mantuiti?
Aici este o interpretare gresita pe care acest pastor o manipuleaza. Pentru ca daca citim primele 9 versete vedem clar ca se refera la botezul crestinului, spunand ca suntem mantuiti prin har, stiut fiind ca fara harului Dului Sfant din taina Botezului mantuirea nu exista si de aceea si spune nu prin fapte, adica, degeaba facem fapte daca nu suntem botezati.

"7. Slujind cu bunăvoinţă, ca şi Domnului şi nu ca oamenilor,
8. Ştiind fiecare, fie rob, fie de sine stăpân, că faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ca plată de la Domnul." Efes. Cap.6

"23. Să ţinem mărturisirea nădejdii cu neclintire, pentru că credincios este Cel ce a făgăduit,
24. Şi să luăm seama unul altuia, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune,
25. Fără să părăsim Biserica noastră, precum le este obiceiul unora, ci îndemnători făcându-ne, cu atât mai mult, cu cât vedeţi că se apropie ziua aceea." Evrei Cap.10

"14. Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?
15. Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele,
16. Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?
17. Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi.
18. Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.
19. Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură.
20. Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este?
21. Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic?
22. Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa s-a desăvârşit?
23. Şi s-a împlinit Scriptura care zice: "Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate" şi "a fost numit prieten al lui Dumnezeu".
24. Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.
25. La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale?
26. Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este." Iacov Cap.2

nu degeaba Cuvantul lui Dumnezeu ne indeamna sa cercetam de unde vine duhul. Ca nu toti cei ce spun Doamne Doamne vor intra in Imparatia cerurilor.

Deci sa ramanem ortodocsi pana la capat, indestulandu-ne din izvorul nesecat al Scripturii si al invataturilor Sfintilor nostri parinti fara sa ne mai lasam inselati de cuvantul sclipitor al vreunui pastor baptist, penticostal sau mai stiu eu ce pentru ca stiut este ca cel necurat chiar inger de lumina se va face pentru inselarea noastra.
Dumnezeu sa ne ajute sa stam treji, cu discernamant ca zilele acestea ce le traim sunt pline de incercari.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Marilena B

Eu cred ca ni se invartoseaza inima, ..
Suntem slabi si neputinciosi si lesne de indus in eruoare prin firea noastra, de cei ce se lupta sa nu apucam calea lui Dumnezeu..
si cred ca pe desupra suntem: surzi, orbi si muti in relatia cu Dumnezeu doar...
Of Doamne pana cand voi fi o pacatoasa ??

" Doamne , Dumnezeul nostru , Cel ce ai ridicat biciul asupra negustorilor din Casa Parintelui Tau , vino si acum de elibereaza Biserica inimii noastre de negustorii dusmani , care vor sa ne vanda noua din toate visteriile iadului lumii acesteia . . . " ( dintr un Acatist mult drag si de ajutor mie "ACATISTUL ATOTPUTENICULUI DUMNEZEU - la necazuri , nevoi si la navalirea ispitelor )

<< Doamne , Dumnezeul nostru , bucuria noastra , daruieste-ne noua sa ne bucuram de milstivirea Ta !
Amin!+ >>