Dragostea de aproapele tau

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de coralina

Nu sunt deloc de acord cu tine, Horatiu.
Dac-as gasi un job care sa-mi placa as sta si 41 de ani acolo, nu 21! Ce e rau in a nu dori sa avansezi, sa "cresti" ci sa-ti placa sa fii constant si sa-ti faci treaba bine?
Parintii nostri s-au pensionat din primele lor locuri de munca pe care le-au avut 30, 35, 40 sau chiar 45 de ani. Era ceva normal.

In schimb, daca "sari" de la un job la altul, esti un job hopper pe care nu vrea nimeni sa-l angajeze pentru ca nu esti stabil.
Cum o dai, nu-i bine - stai prea mult pe-o functie -> nu esti ambitios; iti incerci norocul schimband mai multe joburi -> esti nestatornic...

Teoriile HR-ului zilelor nostre sunt o colectie de prostii glazurate ca sa arate bine, nimic mai mult.

Viviana, sa dea Domnul sa-ti gasesti cat mai repede o slujba! Multa putere iti doresc! Si eu imi caut job in momentul de fata si stiu ca nu e usor.
Cu ajutorul Domnului vom razbi!

Coralina, draga, vremurile se schimba si trebuie sa fim flexibili, sa ne adaptam din mers. Vremea perintilor nostri s-a incheiat, nimic din ce a fost atunci nu mai corespunde acum pietei muncii.
In Franta de exemplu, sunt vazute cu interes persoanele care cauta mereu un job mai performant ca si obiective ale firmei. Nici profesorii nu stau in aceeasi scoala mai mult de trei ani, chiar sunt sfatuiti sa schimbe (primesc politicos scrisoare acasa in care sunt incurajati sa opteze pentru o alta scoala), deoarece rutina locului dauneaza performantei profesionale.

Bafta si tie, draga mea, in cautari! Dumnezeu sa te sprijine in tot ce intreprinzi! Te imbratisez!

[coralina]

În prealabil postat de LapetiteMoc

Coralina, draga, vremurile se schimba si trebuie sa fim flexibili, sa ne adaptam din mers. Vremea perintilor nostri s-a incheiat, nimic din ce a fost atunci nu mai corespunde acum pietei muncii.
In Franta de exemplu, sunt vazute cu interes persoanele care cauta mereu un job mai performant ca si obiective ale firmei. Nici profesorii nu stau in aceeasi scoala mai mult de trei ani, chiar sunt sfatuiti sa schimbe (primesc politicos scrisoare acasa in care sunt incurajati sa opteze pentru o alta scoala), deoarece rutina locului dauneaza performantei profesionale.

Bafta si tie, draga mea, in cautari! Dumnezeu sa te sprijine in tot ce intreprinzi! Te imbratisez!

Vremurile s-au schimbat iar noi nu putem ramane "in urma", de acord.
Insa cred ca s-a pierdut undeva pe drum dreapta socoteala. Un loc nou de munca nu inseamna musai o performanta profesionala de calitate superioara. De unde stii cat sa stai intr-o functie? Daca stai 3-4 ani e putin, daca ajungi la 10, esti plafonat si ca atare nu valorezi prea mult pe piata muncii, chiar daca tu chiar esti un profesionist desavarsit.
E o nebunie generalizata cu nume pompos: economie de piata.

Iti voi da exemplul firmei la care lucrez eu. In martie a fost angajat un manager (inca unul!) iar acesta, dupa 3 luni de analiza minutioasa a modului de lucru din firma, a venit cu o - ghici ce - reorganizare. De fapt el saracul nu stie ce sa faca si-nvarte functiile si pozitiile pana ameteste toti angajatii si nimeni nu mai stie ce trebuie sa faca, cui trebuie sa raporteze, samd. Cu ocazia asta s-a renuntat la functia pe care o ocupam eu si inca 3 colege, sarcinile de lucru fiind pasate altor oameni care erau deja coplesiti / super stresati / umblau cu burn out-ul in sacosa inainte de ilustra re-organizare. Nimic mai logic, nu?
Asadar asta e ceea ce se numeste management, o prefacatorie care costa o gramada de bani, masini luxoase (numai in BWM se deplaseaza conducerea), bonusuri, salarii babane si altele din aceeasi gama.
Iar noua, ne-managerilor, ni se vara pe gat discursuri goale de sens si bun simt.

E si un banc: de ce nu pleaca toti managerii in acelasi timp in concediu? Pentru ca si-ar da seama toata lumea ca firma functioneaza bine-merci si fara ei!

Multumesc de urari, va avea Domnul grija si de mine.

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de coralina

Vremurile s-au schimbat iar noi nu putem ramane "in urma", de acord.
Insa cred ca s-a pierdut undeva pe drum dreapta socoteala. Un loc nou de munca nu inseamna musai o performanta profesionala de calitate superioara. De unde stii cat sa stai intr-o functie? Daca stai 3-4 ani e putin, daca ajungi la 10, esti plafonat si ca atare nu valorezi prea mult pe piata muncii, chiar daca tu chiar esti un profesionist desavarsit.
E o nebunie generalizata cu nume pompos: economie de piata.

Iti voi da exemplul firmei la care lucrez eu. In martie a fost angajat un manager (inca unul!) iar acesta, dupa 3 luni de analiza minutioasa a modului de lucru din firma, a venit cu o - ghici ce - reorganizare. De fapt el saracul nu stie ce sa faca si-nvarte functiile si pozitiile pana ameteste toti angajatii si nimeni nu mai stie ce trebuie sa faca, cui trebuie sa raporteze, samd. Cu ocazia asta s-a renuntat la functia pe care o ocupam eu si inca 3 colege, sarcinile de lucru fiind pasate altor oameni care erau deja coplesiti / super stresati / umblau cu burn out-ul in sacosa inainte de ilustra re-organizare. Nimic mai logic, nu?
Asadar asta e ceea ce se numeste management, o prefacatorie care costa o gramada de bani, masini luxoase (numai in BWM se deplaseaza conducerea), bonusuri, salarii babane si altele din aceeasi gama.
Iar noua, ne-managerilor, ni se vara pe gat discursuri goale de sens si bun simt.

E si un banc: de ce nu pleaca toti managerii in acelasi timp in concediu? Pentru ca si-ar da seama toata lumea ca firma functioneaza bine-merci si fara ei!

Multumesc de urari, va avea Domnul grija si de mine.

Sigur ca nu exista decat o singura masura in toata afacerea asta a pietei muncii: banul. Orice manager isi pune in aplicare o strategie pe care o banuieste profitabila. De multe ori recurge la cazuri dintr-acestea pe care le-ai expus tu. Tocmai de aceea, trebuie sa ne adaptam din mers. Si nu este deloc simplu, nici comod.

Bineinteles ca va avea Dumnezeu grija de tine! Maica Sfanta sa te ocroteasca! Si tu stii bine ca vorbesc din inima, nu doar din cuvinte! Te imbratisez!