Inchizitia

Cred ca, dimpotriva, societatea actuala este BOLNAVA SPIRITUAL, as indrazni chiar sa afirm ca este MURIBUNDA, exact cum si-au dorit "fratii". Si asta din cauza acelor "vrajitori, smecheri, masoni", pe care ii vreti vii si liberi. Acele fiinte fac victime, spirituale sau chiar fizice, stimate domn. Va sugerez, cu respect, sa dati un search de ce inseamna "facut pe soarta". NU, nu e superstitie babeasca, chiar daca aceasta sintagma suna a limbaj de baba. DIN PACATE, E CAT S EPOATE DE REAL. Cat priveste excesele Inchizitiei (a propos, ORICE institutie de control si represiune ajunge, fiind compusa din oameni sa comita acest gen de excese), Sfantul Parinte a pronuntat scuze PUBLICE SI OFICIALE. Si Papa care a pronuntat aceste scuze este astazi Sfant al Bisericii Catolice. Macar aceste doua fapte, corelate, trebuie sa va arate ceva... Si, pentru a mia oara, NU SUNT DE ACORD CU ARDEREA "ERETICILOR". NU, NU II CSID PE CEI DIN ALTE RAMURI CRESTINE "ERETICI". Sunt ortodocsi, protestanti si neoprotestanti, inclusiv aici, pe forum, oameni de o inalta tinuta crestina si de o patrunzatoare inteligenta. As avea nu doar fanatism, ci si lipsa de caracter sa ii vad ca "eretici", buni de parlit nitel, sau macar de blestemat ritualic, pardon, dat anatemei. Nu, nu as fi fost de acord (ca sa folosesc nitel metafora aia rasuflata cu "masina timpului", "ce-ai fi facut daca traiai atunci?...") cu noaptea Sf. Bartolomeu, sau cu reeditarea ei. As fi luat, daca traiam atunci, partea "ereticilor". La urma urmelor, si Geneva lui Calvin, si puritanii americani din secolul XVII, si Sfanta Inchizitie au eliminat, fizic, slujitoarele/slujitorii Aluia de Jos. SI BINE AU FACUT!
Inca ceva: domnule Priceputu, vedeti dvs., masele, mai rar indivizii, au memorie scurta. Uitati-va in jur, la cat de specialisti sunt baietii cu echerul, sortul si compasul la mistificarea istoriei. Un moment petrecut acum mai putin de un sfert de veac, si ma refer la neferictul moment 1989, ne este inca, neclar. V-ati intrebat daca nu cumva istoria, cu cat este mai veche, cu atat e mai usor de mistificat?
Noi, "ereticii" astia "occidentali" (catolici, luterani, calvini, etc.), dar si "orientalii" intr-o mai mica masura, am dat piept, primii, piept cu cel mai insidios si periculos dusman vazut al umanitatii. "Ocupatia turca/ruseasca" si alte clisee est-europene cu tenta nationalista si filetista sunt un fleac pe langa un dusman multicefalic, deci quasi-anonim, care in fiecare zi mai smulge credintei si Bisericii suflete din poporul tau. Uitati-va la scandinavi, in mare parte nici macar atei (ateismul macar presupune o implicare militanta, deci macar gandire; din nou, sunt atei, inclusiv pe forum, pe care ii respect), ci pur si simplu brainwashed. UCIDEREA SPIRITUALA ESTE CU ADEVARAT INGROZITOARE. Sau nu e crima decat daca "se vede"?! Adica numai daca victima a fost injunghiata, otravita, impuscata, calcata, etc.?
DACA CREDINTA, INCLUSIV AICI IN RASARIT, INCA SUPRAVIETUIESTE, SE DATOREAZA INCLUSIV BAIETILOR DE LA SFANTUL OFICIU, SI, IN MAI MICA MASURA, CELOR DIN REPUBLICA TEOCRATICA GENEVANA. Amintiti-va de versetul din 2 Tesaloniceni, cu "cel care va fi dat la o parte" cand va veni Javra Haploida, care va "invia" dupa ce a fost impuscata in cap. Meditati, va rog, la aceasta: oare nu cumva si Sfantul Oficiu a fost o mica, dar semnificativa piedica in calea Javrei? Si la fel si protestantii care au mai trimis vrajitoare unde le este locul?

[catalin2]

În prealabil postat de N.Priceputu

În urma unui răspuns dat de userul Theodor de Mopsuestia pe un alt thread am înţeles, cu surprindere, că arderile pe rug practicate de Inchiziţie nu sunt pentru toată lumea crime cumplite, nici măcar regretabile erori; din contră, sunt considerate fapte meritorii, justificabile atunci, ca şi acum.

Iar eu ti-am raspuns ca aceasta a fost practica si doctrina BC de-a lungul mai multor veacuri, catolicii sau Bc nu are cum sa se dezica de ea sau sa o condamne. Sunt condamnate doar exagerarile personale ale unor inchizitori.
Inchizitorul era numit de papa si reprezenta pe papa si BC. El dadea sentintele mergand pana la condamnarea la moarte. Avea aceasta prerogativa data de BC si papa. Exista si bule din care reiese ca papa autorizeaza si tortura (interesant e ca tortura nu era doar pentru vinovati, si martorii aveau parte de ea, desi ei nu erau incriminati).
Aici e ce spune BC despre inchizitie: http://www.newadvent.org/cathen/08026a.htm Mai era pe un site traducerea in romaneste, dar vad ca nu mai e site-ul, discutia de pe forumul catolic: http://www.forum-catolic.cnet.ro/vie...hp?f=18&t=3636

Cum arata si pe site-ul catolic, sfintii si Biserica din primul mileniu erau impotriva omorarii sau chiar molestarii ereticilor. Si se dau chiar sfintii din apus.
Abia dupa schisma s-a produs schimbarea in BC. Imediat dupa schisma in apus laicii si conducatorii au inceput sa-i prigoneasca si sa-i omoare pe eretici. La inceput unii episcopi catolici s-au opus. Abia dupa mai mult timp in BC s-a hotarat ca acesti eretici sa fie judecati de inchizitori, si pentru a se stopa uciderea arbitrara a ereticilor. Doar cei dovediti eretici de inchizitor puteau fi condamnati, iar apoi puterea laica indeplinea sentinta (daca era una punitiva).
Si bineinteles ca s-au facut si asa exagerari, unii inchizitori condamnand la ardere pe rug sute e persoane doar intr-o zi.
Si cel mai important, unii inchizitri au fost facut apoi sfinti de BC, pentru activitatea depusa in cadrul inchizitie, deci BC nu are cum sa condamne inchizitia. Dar asta e una din multele greseli ale BC.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Si bineinteles ca s-au facut si asa exagerari, unii inchizitori condamnand la ardere pe rug sute e persoane doar intr-o zi.

Asta aţi învăţat la cateheza comunisto-ortodoxistă ? Un exemplu, o sursă credibilă, ceva ?

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Asta aţi învăţat la cateheza comunisto-ortodoxistă ? Un exemplu, o sursă credibilă, ceva ?

Dintr-o sursa am luat si eu, asa cum aratam era vorba de abuzurile inchizitiei, condamnate si de papa apoi.
In aces caz era vorba de catari, 180 de executii, prima sursa chiar pe newadvent: http://www.newadvent.org/cathen/03435a.htm
"The execution of about one hundred and eighty heretics at Montwimer in May, 1239, was the death-blow of Catharism in those countries."
E vorba de Robert le Bougre, catharist convertit la crestinism, ajuns inchizitor, in data de 29 mai 1239, la Montwimer (Champagne, in Franta), a judecat si condamnat la moarte 183 de persoane. Acestea au fost executate prin ardere pe rug. Procesul a durat o saptamana. Numele sau este amintit si in articolul dat de mine despre inchizitie pe newadvent. Este condamnat apoi pentru abuzuri (din ce am inteles mai fusese retras odata tot pentru abuzuri).

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Dintr-o sursa am luat si eu, asa cum aratam era vorba de abuzurile inchizitiei, condamnate si de papa apoi.
In aces caz era vorba de catari, 180 de executii, prima sursa chiar pe newadvent: http://www.newadvent.org/cathen/03435a.htm
"The execution of about one hundred and eighty heretics at Montwimer in May, 1239, was the death-blow of Catharism in those countries."
E vorba de Robert le Bougre, catharist convertit la crestinism, ajuns inchizitor, in data de 29 mai 1239, la Montwimer (Champagne, in Franta), a judecat si condamnat la moarte 183 de persoane. Acestea au fost executate prin ardere pe rug. Procesul a durat o saptamana. Numele sau este amintit si in articolul dat de mine despre inchizitie pe newadvent. Este condamnat apoi pentru abuzuri (din ce am inteles mai fusese retras odata tot pentru abuzuri).

În postarea dv cu numărul 17 de pe acest topic vorbiţi de "sute de persoane într-o singură zi". Iată că deja sutele de condamnaţi au coborât la 183.

Dar, aşa cum aţi observat, această condamnare s-a lăsat cu anchetă papală, în urma căreia zelosul inchizitor a fost eliberat din funcţie. Nu că hotărârea sa nu ar fi fost justă şi cei condamnaţi de el nu ar fi fost cu adevărat eretici. Dar Biserica e neobişnuită cu procese care durează o săptămână. În general, procesele de acest fel durau mult, luni şi chiar ani. Inchiziţa a fost şi atunci şi este şi acum de o admirabilă minuţiozitate în conducerea anchetelor. Eu pot să îl întreb pe Inchizitorul Şef ceva legat de credinţă, la care el îşi rezervă timp să răspundă: doi ani. La aceeaşi întrebare, Sfântul Oficiu răspunde în "numai" şase luni dacă cel care o pune este episcop: asta înseamnă că...Inchiziţia se grăbeşte. În sfârşit, între momentul pronunţării sentinţei şi execuţia propriu-zisă se obişnuia să se lase condamnatului timp suficient de reflecţie: unii retractau, se converteau în inima lor şi erau iertaţi. Să nu uităm că scopul principal al pedepsei este, la urma urmei, îndreptarea celui care a greşit lui Dumnezeu.

[Adriana3]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În postarea dv cu numărul 17 de pe acest topic vorbiţi de "sute de persoane într-o singură zi". Iată că deja sutele de condamnaţi au coborât la 183.

Dar, aşa cum aţi observat, această condamnare s-a lăsat cu anchetă papală, în urma căreia zelosul inchizitor a fost eliberat din funcţie. Nu că hotărârea sa nu ar fi fost justă şi cei condamnaţi de el nu ar fi fost cu adevărat eretici. Dar Biserica e neobişnuită cu procese care durează o săptămână. În general, procesele de acest fel durau mult, luni şi chiar ani. Inchiziţa a fost şi atunci şi este şi acum de o admirabilă minuţiozitate în conducerea anchetelor. Eu pot să îl întreb pe Inchizitorul Şef ceva legat de credinţă, la care el îşi rezervă timp să răspundă: doi ani. La aceeaşi întrebare, Sfântul Oficiu răspunde în "numai" şase luni dacă cel care o pune este episcop: asta înseamnă că...Inchiziţia se grăbeşte. În sfârşit, între momentul pronunţării sentinţei şi execuţia propriu-zisă se obişnuia să se lase condamnatului timp suficient de reflecţie: unii retractau, se converteau în inima lor şi erau iertaţi. Să nu uităm că scopul principal al pedepsei este, la urma urmei, îndreptarea celui care a greşit lui Dumnezeu.

Tocmai de asta nu trebuie omorat pentru a-i lasa suficiente zile de trait ca sa se indrepte. Probabil ca Papei ii ia doi ani sa raspunda la o intrebare, dar unui "eretic" poate ii ia o viata intreaga sa inteleaga. Dumnezeu are putere sa ia viata ereticului, deci daca il tine in continuare in viata inseamna ca inca nu exclude in mod definitiv posibilitatea ca el sa se indrepte. Ca atare, criminalii vor da socoteala in fata Lui pentru ca i-au taiat sansele de indreptare omului respectiv prin ducerea la moarte.

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În postarea dv cu numărul 17 de pe acest topic vorbiţi de "sute de persoane într-o singură zi". Iată că deja sutele de condamnaţi au coborât la 183.

Dar, aşa cum aţi observat, această condamnare s-a lăsat cu anchetă papală, în urma căreia zelosul inchizitor a fost eliberat din funcţie. Nu că hotărârea sa nu ar fi fost justă şi cei condamnaţi de el nu ar fi fost cu adevărat eretici. Dar Biserica e neobişnuită cu procese care durează o săptămână.

Da, am citit mai demult si imi aminteam de peste 200.
Din ce mi-am dat seama a fost condamnat (parca am citit si ca a facut inchisoare) pentru numarul mare de victime, probabil si pentru procesul sumar.