![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Fiecare dintre noi are un stil aparte; de aceea prin intermediul citirii mesajelor, facem cunostinta unii cu altii; nu cu persoana ci cu sufletul persoanei. La fel si Zaharia, are stilul sau aparte, care mie imi spune, ca este cel putin la fel de exigent cu sine insusi si nu are intelegere fata de pacat, cu care se lupta si nu il accepta. Noua ne-ar place sa ne laude chiar si pacatele, dar ma intreb la ce ne-ar folosi. Sa nu uitam ca dintr-o vorba de dojana avem infinit mai mult de invatat decat dintr-o vorba dulce, caci aceasta din urma are tendinta sa ascunda ceea ce e rau. In plus, suportand cuvintele de dojana ne intarim. Dusmanul vine cu cuvinte lingusitoare ca sa ne slabeasca, nu ca sa ne intareasca. Sau, noi nu mai dorim sa ne indreptam, fiind atat de incantati de propria noastra persoana?!? Daca da, atunci deja suntem pe calea cea rea. Doamne ajuta! |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
Citat:
Citat:
Un weekend frumos! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Poate ar merita sa luam in calcul faptul ca noi comunicam aici doar prin cuvinte scrise. Nu ne percepem chipul, mimica, postura - parti ale noastre prin care sufletul se exprima poate mai autentic decat prin vorba. Apoi, o stim, scrisul cere exigente multe si pricepere.
Multe neintelegeri de aici cred ca provin din specificul comunicarii noastre doar prin scris. Aseara m-am intalnit cu un prieten pe care nu l-am vazut de vreo 3 ani. A vorbit frumos, in fraze tari, istete, degaja siguranta si eruditie, asa cum il stiu de-o viata, daca te luai dupa vorbele lui ai fi zis ca detine controlul unei jumatati din planeta. Dar fata lui plangea. Mimica lui (privirea, pometii, muschii gurii, inclinarea capului, pozitia umerilor, miscarile mainilor) transmitea cu totul alt mesaj decat vorba. L-am intrebat intr-un moment de respiro doar atat: "Ce s-a intamplat?" A plans minute in sir, plans de copil biciuit. Sa fim putin mai atenti, ca suntem rostuiti de Tatal nostru din lemn moale, nu din otel. In rest, tot vorbele lui MariS imi revin in minte acum. Domnul cu noi! |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
Atunci cand avem experiente dureroase, nu trebuie sa iesim din ele cu inima de gheata, impietriti, plini de resentimente si de venin, etc..Ca doar de aia permite Dumnezeu experiente dureroase, sa evoluam, sa invatam sa iubim, sa fim mai buni ca inainte, mai indulgenti cu aproapele, mai ingaduitori cu neputinta omeneasca.. Sunt unii oameni care se tot mira ca le da Dumnezeu rand pe rand experiente grele si incercari dureroase, fara sa se intrebe de ce? Oare omul nu trebuie sa invete nimic din toate astea? Trebuie sa iasa "intarit", impietrit, rau si acrit din ele, sau din contra, plin de iubire, bunatate si lumina? Se spune ca omul intelept invata din experientele altora iar omul obisnuit, invata doar din cele traite de el.Eu iti doresc sa nu mai ai niciodata parte de experiente dureroase ! |
|
#6
|
|||
|
|||
|
George.m, multumim pentru acest raspuns frumos:
Citat:
|
|
#7
|
|||
|
|||
|
Zicea parintele Arsenie Boca: '' nu ma mai vorbiti de bine, ca-mi faceti rau!''
Citat:
|
![]() |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Daca pot primi niste raspunsuri | andrei23 | Generalitati | 28 | 19.06.2011 19:13:32 |
| Caut niste raspunsuri | NeInocentiu | Secte si culte | 108 | 18.04.2011 14:43:12 |
|
|