Religia si Tatuajul

[quote=Lemius;147258]buna, as vrea sa aflu parerea voastra in legatura cu aceasta tema. religie vs tatuaj , daca e bine sau nu ceea ce facem inaintea Lui. Si eu sant tatuator (am peste 10 tatuaje), am mai discutat pe un forum de tatuatori tema asta asa ca as vrea sa aud si aici pe un forum de crestini ce se spune. ms [/QUOT

Nu ştiţi că trupul vostru este templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi... şi că nu sunteţi ai voştri'1Corinteni 6,19). Cred ca asta spune totul!

In plus, pe langa aspectul religios, si din punct de vedere estetic, tatuajele sunt urate mai ales la persoanele in varsta sau la femeile frumoase, care poarta rochii tatuajele de pe ele le strica tot aspectull! Ce parere aveti despre miresele cu tatuaje? Mie sincer mi se par oribile! Daca este un tatuaj mic, hai ca mai merge , dar unul colorat care sa cuprinda o portiune mare din corp e absolut dizgratios! Plus ca daca te saturi de un tatuaj trebuie apoi sa folosesti laserul, ceea ce mis e pare complet aiurea, cred ca esi dureros!

Primul si cel mai important motiv de respingere este pericolul la care se expun cei ce-si fac tatuaje. Acele ace si cernelurile folosite pot produce infectii sau transmite cine stie ce boli...

Iar indepartarea tatuajului cand nu va mai fi in trend sau pe placul purtatorului implica niste operatii destul de traumatizante si costisitoare (mai mult costa sa se scoata un tatuaj decat sa se faca...)

Alt motiv este scris, cred,Vechiul Testament unde este o lege care interzice taieturile si crestaturi de litere in pe corp. Asta ne aduce aminte atat de gaurile din urechi sau alte locuri... pentru cercei, cat si de tatuaje.
Nu stiu in Noul Testament daca se mai vorbeste despre acest lucru .
Parerea mea este ca tatuajul este o manifestare a mandriei asa cum este rujatul, colorarea ochilor si a obrajilor, cam tot asta este.


Tot ceea ce facem din mandrie este neplacut lui Dumnezeu.

În prealabil postat de vintage

Parerea mea este ca tatuajul este o manifestare a mandriei asa cum este rujatul, colorarea ochilor si a obrajilor, cam tot asta este.

Nu e chiar totuna, că un tatuaj rămâne pe viaţă, machiajul se duce cu un pic de loţiune demachiantă. :)

Şi dă-mi voie să te întreb: tu nu te rujezi şi nu te machiezi niciodată?

[windorin]

În prealabil postat de vintage

Primul si cel mai important motiv de respingere este pericolul la care se expun cei ce-si fac tatuaje. Acele ace si cernelurile folosite pot produce infectii sau transmite cine stie ce boli.

Nu acesta este primul si cel mai important motiv pentru respingerea tatuajelor.
Astazi, tatuajele se pot face in mod extrem de curat si de steril, in centrele specializate.
Infectiile si bolile, capatate in urma acestor practici, sunt multe pentru ca tatuarea se face prin baruri si locuri murdare.

Cel mai rau este faptul ca omul nu mai intelege rostul trupului, pe care ajunge sa'l vada un simplu obiect.
Facand din trup un lucru ce trebuie sa ramana "in pas cu moda", omul ajunge sa'l maltrateze si sa'l batjocoreasca.
Tatuajele au la baza motive precum: complexe, temeri, necredinta, mandrie, slava de sine.

În prealabil postat de Lilith23

Nu e chiar totuna, că un tatuaj rămâne pe viaţă, machiajul se duce cu un pic de loţiune demachiantă. :)

Şi dă-mi voie să te întreb: tu nu te rujezi şi nu te machiezi niciodată?

Nu-i totuna dar... cam tot asta este, dupa parerea mea. Tot "pictura", "desen"...pseudo-arta pe corpul uman, care nu da valoare purtatorului... doar ceva "incarcatura".

Nu, eu nu ma machez! Nu sunt scava acestui sever stapan. Sunt libera din punctul acesta de vedere si sunt teribil de fericita asa.

În prealabil postat de vintage

Nu-i totuna dar... cam tot asta este, dupa parerea mea. Tot "pictura", "desen"...pseudo-arta pe corpul uman, care nu da valoare purtatorului... doar ceva "incarcatura".

Nu, eu nu ma machez! Nu sunt scava acestui sever stapan. Sunt libera din punctul acesta de vedere si sunt teribil de fericita asa.

Nu mi se pare că eşti sclava nimănui dacă te machiezi. Eu sunt pro-machiaj, deşi pot trăi şi fără el. Bine, depinde şi de viaţa pe care o duci, de locul tău de muncă. În unele situaţii, imaginea chiar contează. De la pantofi, până la manichiură şi la machiaj. Uneori chiar e necesar.

[guardian knight]

Tatuajul e simbolul apartenentei la o organizatie sau confrerie,si implicit dovada devotamentului pana la moarte fata de regulamentul si legile acelei organizatii !
Tatuatul devinde corp si suflet, organizatia !
La fel cum nu se mai poate sterge, acest angajament facut pe propriul corp,insaemna o aservire totala fata de idealurile organizatiei respective,pe viata !

Exemplele concrete sunt diverse :
- membrii confreriei criminale fasciste SS, aveau drept legamant de fratie un tatuaj cu insemenele organizatiei si cu cuvintele : "unsere eure ist ehre",adica, "mandria noastra se numeste fidelitate"
-puscariasii afiliati bandelor criminale au si ei insemne tatuate distinctive de apartenenta si devotament pana la moarte fata de organizatie si lideri !

Cum ar putea un crestin sa-si profaneze corpul cu aceste simboluri ale aservirii fata de organizatii facute de oameni ???
Aceste insemne oculte ale satanei, ar trebui sa stea departe de un crestin cu capu pe umeri !

În prealabil postat de guardian knight

Tatuajul e simbolul apartenentei la o organizatie sau confrerie,si implicit dovada devotamentului pana la moarte fata de regulamentul si legile acelei organizatii !
Tatuatul devinde corp si suflet, organizatia !
La fel cum nu se mai poate sterge, acest angajament facut pe propriul corp,insaemna o aservire totala fata de idealurile organizatiei respective,pe viata !

Exemplele concrete sunt diverse :
- membrii confreriei criminale fasciste SS, aveau drept legamant de fratie un tatuaj cu insemenele organizatiei si cu cuvintele : "unsere eure ist ehre",adica, "mandria noastra se numeste fidelitate"
-puscariasii afiliati bandelor criminale au si ei insemne tatuate distinctive de apartenenta si devotament pana la moarte fata de organizatie si lideri !

Cum ar putea un crestin sa-si profaneze corpul cu aceste simboluri ale aservirii fata de organizatii facute de oameni ???
Aceste insemne oculte ale satanei, ar trebui sa stea departe de un crestin cu capu pe umeri !

1. Tatuajele nu mai sunt de mult folosite doar în scopuri religioase (cum erau şi mai sunt folosite de păgâni) sau de apartenenţă la cine ştie ce organizaţii. Tatuajele au ajuns să fie realizate în scop estetic sau pentru a marca un eveniment, un moment important din viaţa cuiva. De exemplu, eu am un tatuaj în memoria unui văr ucis. Care e acolo să-mi amintească mereu de faptul că viaţa e scurtă şi trebuie trăită intens. Nu e un simbol de aservire a nimănui. Şi nici însemne oculte nu sunt (deşi pot fi, dacă alegi să-ţi tatuezi cine ştie ce simboluri stupide).

2. Pot fi şterse cu laser. E o procedură scumpă, dureroasă şi lasă o cicatrice, proporţională cu mărimea tatuajului înlăturat.

În prealabil postat de Lilith23

Nu mi se pare că eşti sclava nimănui dacă te machiezi. Eu sunt pro-machiaj, deşi pot trăi şi fără el. Bine, depinde şi de viaţa pe care o duci, de locul tău de muncă. În unele situaţii, imaginea chiar contează. De la pantofi, până la manichiură şi la machiaj. Uneori chiar e necesar.

Pentru mine machiatul este o grija in plus. Asta implica o atentie deosebita la alegerea produselor, costurile, timpul petrcut in fata oglinzii, stresul ca"nu mi-a reusit dunga de contur", sau ca "rujul asta nu mai e ce-a fost odata...", etc Plus alergiile spontane la te miri ce fond de ten sau rosu de obraji, de altfel, "de firma". La asta spuneam eu, metaforic, sclavie. Intelegi, nu? Dar nu am nimic impotriva celor care se machiaza... Fiica mea se machiaza... desi nu as fi vrut... E alegerea ei. Nu stiu cum de nu si-a facut si vreun tatuaj. Influenta mea si sfaturile mele au fos mai slabe decat ale anturajului. Si imi pare rau.Dar o iubesc la fel de mult.
In alta ordine de idei, sunt sigura ca nu exista nici un loc de munca in care sa fie obligatoriu machiajul. Nu cred ca este legal sa se impuna asta. Admnit ca o anumita tinuta vestimentara se poate impune, e normal. Asa cum este obligatorie igiena corporala perfecta: par, dinti ingrijiti, maini, unghii ingrijite... Dar machiaj... poate doar la actori, la cei din televiziune, sau stiu eu, bordeluri... In fine... parerea mea...

În prealabil postat de vintage

Pentru mine machiatul este o grija in plus. Asta implica o atentie deosebita la alegerea produselor, costurile, timpul petrcut in fata oglinzii, stresul ca"nu mi-a reusit dunga de contur", sau ca "rujul asta nu mai e ce-a fost odata...", etc Plus alergiile spontane la te miri ce fond de ten sau rosu de obraji, de altfel, "de firma". La asta spuneam eu, metaforic, sclavie. Intelegi, nu? Dar nu am nimic impotriva celor care se machiaza... Fiica mea se machiaza... desi nu as fi vrut... E alegerea ei. Nu stiu cum de nu si-a facut si vreun tatuaj. Influenta mea si sfaturile mele au fos mai slabe decat ale anturajului. Si imi pare rau.Dar o iubesc la fel de mult.
In alta ordine de idei, sunt sigura ca nu exista nici un loc de munca in care sa fie obligatoriu machiajul. Nu cred ca este legal sa se impuna asta. Admnit ca o anumita tinuta vestimentara se poate impune, e normal. Asa cum este obligatorie igiena corporala perfecta: par, dinti ingrijiti, maini, unghii ingrijite... Dar machiaj... poate doar la actori, la cei din televiziune, sau stiu eu, bordeluri... In fine... parerea mea...

Nu am zis că machiajul sau ţinuta se impun. Am spus că ele contează şi ajută la crearea unei imagini care, la rândul ei, te ajută pe tine în carieră. Să-ţi dau un exemplu? Locul meu de muncă. Sunt educatoare. Trebuie să fiu decentă, dar să am totuşi o ţinută profesională. Nu merg niciodată la muncă în tricou sau în tenişi sau cu părul prins de parcă aş merge la gimnastică. O fustă simplă, neagră, cu o cămaşă albă, nişte pantofi cu toc şi părul aranjat şi lăsat pe umeri e o ţinută de lucru. Un strop de rimel şi de culoare naturală pe buze, unghiile cu lac transparent şi gata! Pentru că relaţionez cu părinţi care îşi lasă copiii pe mâna mea, mi-i încredinţează şi trebuie să aibă încredere în faptul că ştiu ce fac şi că sunt bună în meseria mea. Nu pot să le arăt asta direct, că ei nu văd cum sunt eu cu copiii toată ziua, dar imaginea corectă transmite un anumit mesaj. Colega mea vine mereu în tenişi, blugi şi tricouri, cu părul prins în două codiţe sau mai ştiu eu cum. E o fătucă de treabă şi nu e nici o educatoare rea, deşi e la început, însă arată ca o puştoaică de liceu, or niciun părinte nu se simte bine să lase educaţia copilului său în mâna unui alt copil.
Acum mă înţelegi ce voiam să spun prin imagine şi ţinută?