Din viata multor romani

[nutucutu]

În prealabil postat de costel

Contemplarea
" (Aurora Liiceanu)

Daca mai aveti teme de acest fel, va rog sa le postati.

Intimplarea de mai sus, un pic mai ampla si mai frumos povestita, a aparut intr-un numar din seria de brosuri numta "Vitamine zilnice pentru suflet" de Humberto A. Agudelo. Aceste "vitamine" sint mici povestioare pline de tilc, adunate de autor si publicate in aceste carti. Se gasesc in librariile catolice cam din toata tara.

Eu pot fi capabil sa cantaresc lucrurile

Numele ei era doamna Thompson. Cat timp s-a aflat in fruntea clasei a cincea, prima zi de scoala o incepea spunandu-le copiilor o minciuna. Ca majoritatea profesorilor, ea ii privea pe elevi si le spunea ca ii iubeste in egala masura pe toti.
Doamna Thompson observase insa pe unul din elevi, Teddy Stoddard, de anul trecut, ca nu se prea potrivea cu ceilalti copii, hainele lui erau neingrijite si tot timpul se simtea nevoia unei bai bune. Copilul incepuse sa fie chiar respingator.
La scoala unde preda Doamna Thompson s-a cerut o revizuire a trecutului fiecarui copil si profesoara a avut o mare surpriza citind dosarul lui Teddy : Clasa I -"Teddy este un copil stralucit, cu un zambet inegalabil. Isi face temele foarte curat si are bune maniere...este o placere sa-l ai aproape." Clasa a II-a- "Teddy este un elev excelent, se intelege bine cu colegii, dar este ingrijorat pentru ca mama lui are o boala incurabila." Clasa a III-a- "Mama lui Teddy a murit. Isi da toata silinta, dar tatal lui nu se prea intereseaza, iar atmosfera de acasa il va afecta curand." Clasa a IV-a "Teddy este in urma fata de colegii lui, nu prezinta nici un interes fata de scoala. Nu prea are prieteni si uneori adoarme in clasa."
Acum, Doamna Thompson si-a dat seama de problema lui Teddy si ii era rusine de ea insasi.
Cand de Craciun copiii i-au adus cadouri impachetate in tot felul de hartii sclipitoare , Teddy i-a adus un cadou impachetat stangaci intr-o hartie ingalbenita, rupta dintr-o punga. Unii copii au izbucnit in ras. Inauntru era un flacon de parfum inceput si o bratara veche. Doamna le-a spus copiilor sa taca si s-a aratat incantata de cadou. Si-a dat cu putin parfum pe incheietura mainii si atunci copilul, cu lacrimi in coltul ochilor, i-a spus: "Acum mirositi ca mama mea."
Un an mai tarziu a gasit sub usa un bilet: "Ati fost cea mai buna profesoara din viata mea."
Dupa alti 14 ani a gasit din nou un bilet. Numele se lungise putin, scrisoare era semnata de Dr. Theodore F. Stoddard.
Povestea nu se termina aici. A mai venit o scrisoare in care Teddy scria ca avea sa se casatoreasca si pentru ca tatal lui murise in urma cu doi ani, o ruga pe Doamna Thompson sa vina la nunta lui in calitate de mama a mirelui...
...S-au strans in brate si Dr. Stoddard ii spuse profesoarei la ureche: "Va multumesc ca ati crezut in mine." Doamna Thompson a tras aer in piept si a raspuns: "Teddy, eu iti multumesc, pentru ca nu stiam ce inseamna sa educi pana nu te-am cunoscut."

H. Agudelo cu multumiri Ednei Karina Moncada