De cand exista Dumnezeu ?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de iulian92

Bine , stiu ca nimeni nu imi poate da un raspuns concret la aceasta intrebare , totusi vreau sa discutam putin pe tema aceasta.
Din cate am inteles eu , Dumnezeu exista dintotdeauana , nu neg , dar cum poate exista ceva dintotdeauna ? Cu totii stim ca nimic nu poate lua fiinta din nimic .

Everii îi spuneau lui Dumnezeu în mai multe feluri, dar cel mai des Cel Care Este (Iehova). El Însuşi îi spune lui Moise să Îl numească astfel, când se manifestă ca un rug aprins. Deci, Dumnezeu este existenţa prin excelenţă şi orice altă existenţă este astfel numai în raport cu El.
Unde se află Dumnezeu ? "În Cer, pe Pământ şi în tot locul" răspunde Catehismul. Mai exact, El nu se află numai în univers (nu suntem panteişti) ci şi în afara lui, astfel încât Lumea nu Îl poate cuprinde. Este normal, numai un creator care e (şi) în afara lumii ar putea crea lumea. Mai departe, noţiunea de timp este valabilă în lumea fizică ("în Manifestat", ar spune budiştii). Este mărime fizică fundamentală, la fel cum este distanţa sau masa. Deci, timpul nu numai că nu poate fi conceput înainte de creaţia lumii aşa cum nici distanţa nu poate fi concepută înainte de creaţia lumii, dar nici măcar acum, când noi "trăim şi ne mişcăm şi suntem" timpul nu poate fi conceput decât în lumea fizică. În Cer nu există aşa ceva. De aceea, omul poate fi iertat, pe când îngerul apostat nu poate fi iertat. Am căzut astăzi, dar poate că mă voi îndrepta mâine, alegând Binele. Pentru îngeri nu există "mâine", alegerea lor este definitivă.

Ganditi-va doar , ceva care exista dintotdeauna pentru totdeauna .

În ceea ce priveşte partea a doua, nu numai Dumnezeu există pentru totdeauna, ci şi noi înşine suntem astfel creaţi. Nu suntem la fel de vechi precum Cel Vechi de Zile, dar de trăit vom trăi tot atâta cât va trăi şi El: o eternitate. Împreună cu El sau rupţi de El, aici e o "mică" deosebire, dar toţi oamenii vor trăi atâta cât va trăi Dumneze: In saecula saeculorum, amen !

[iulian92]

da... interesant ce ai zis tu .O seara buna !

[machho]

În prealabil postat de iulian92

da... interesant ce ai zis tu .O seara buna !

...crede si nu cerceta...

mai bine decat sa' fie intrebari de genul (......), hai mai bine sa' ne intrebam: Cand am inceput sa' pacatuiesc, stie cineva cum sa' ma'-ndrept,poate cineva sa' se roage pt. mine(cu mine)

eu nu cred ca' la serviciu,aduci intrebari de genul: de cand a aparut munca mea !!?, ca' uite dom-le,eu nu pot munci daca' nu stiu asta. Ca' uite eu daca' stiam de cand este Dumnezeu,eram in rugaciune si in fapte bune,de mult tata'!!... sa' fim ''seriosi'' frate.

"Iubeste-L pe Dumnezeu asa cum a poruncit El sa fie iubit, iar nu asa cum socot sa Il iubeasca visatorii care se amagesc pe sine.
Nu-ti nascoci tie extaze, nu-ti pune in miscare reverii, nu te aprinde cu flacara materialnica - flacara sangelui tau. Jertfa bine primita de Dumnezeu este smerenia inimii."sf.Ignatie Briancianinov

[VelvetSky]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Everii îi spuneau lui Dumnezeu în mai multe feluri, dar cel mai des Cel Care Este (Iehova). El Însuşi îi spune lui Moise să Îl numească astfel, când se manifestă ca un rug aprins. Deci, Dumnezeu este existenţa prin excelenţă şi orice altă existenţă este astfel numai în raport cu El.
Unde se află Dumnezeu ? "În Cer, pe Pământ şi în tot locul" răspunde Catehismul. Mai exact, El nu se află numai în univers (nu suntem panteişti) ci şi în afara lui, astfel încât Lumea nu Îl poate cuprinde. Este normal, numai un creator care e (şi) în afara lumii ar putea crea lumea. Mai departe, noţiunea de timp este valabilă în lumea fizică ("în Manifestat", ar spune budiştii). Este mărime fizică fundamentală, la fel cum este distanţa sau masa. Deci, timpul nu numai că nu poate fi conceput înainte de creaţia lumii aşa cum nici distanţa nu poate fi concepută înainte de creaţia lumii, dar nici măcar acum, când noi "trăim şi ne mişcăm şi suntem" timpul nu poate fi conceput decât în lumea fizică. În Cer nu există aşa ceva. De aceea, omul poate fi iertat, pe când îngerul apostat nu poate fi iertat. Am căzut astăzi, dar poate că mă voi îndrepta mâine, alegând Binele. Pentru îngeri nu există "mâine", alegerea lor este definitivă.



În ceea ce priveşte partea a doua, nu numai Dumnezeu există pentru totdeauna, ci şi noi înşine suntem astfel creaţi. Nu suntem la fel de vechi precum Cel Vechi de Zile, dar de trăit vom trăi tot atâta cât va trăi şi El: o eternitate. Împreună cu El sau rupţi de El, aici e o "mică" deosebire, dar toţi oamenii vor trăi atâta cât va trăi Dumneze: In saecula saeculorum, amen !

Superb ati explicat! Am descoperit postarile dvs de curand, la fel si blogul. Scriu acest comment doar pt a va felicita si a va indemna sa va fructificati cat de des posibil talentul, deoarece am vazut ca postati destul de rar. Desigur, sunt constient ca poate nu aveti timp, insa doresc sa stiti ca cineva ar dori sa aveti si sunt sigur ca nu sunt singurul. Multumesc! O sa incerc sa mai comentez si la alte postari! Numai bine!

[costel]

Daca Dumnezeu era asemanator noua, atunci am fi putut sa spunem exista din momentul X.

Dar El este intru totul diferit noua, de aceea intrebarile de genul "de cand exista", nu sunt pentru Creator, ci pentru fiintele create.