Mantuirea - numai la ortodocsi?!

În prealabil postat de dobrin7m

Eu nu discern nimic.
Eu vad pacatul tau.

No comment.

[dobrin7m]

Daca trec pe strada si vad un om beat ii vad pacatul. cel al betiei.
Daca ma intalnesc cu un om si are tigara in coltul buzelor , ii vad pacatul. Acela al fumatului.
Toti vedem multe pacate oriunde intoarcem capul.
Toti vedem multe pacate la noi insine, dar e mai simplu sa nu recunoastem sau sa il coafam. Sa il aranjam in cuvinte sa dea bine.

Si nu e nevoie de spovedanie pentru asta.
Parintele Stefan din Sfantul Munte Athos ne invata ca omul in suflet capata chipul pacatului sau.
Staretul Tadei ne invata ca asa cum ne sunt gandurile asa ne este si viata. Iar daca un pacat este inradacinat in suflet fara doar si poate rabufneste si la suprafata.
Ceea ce scriem aici arata ceea ce suntem. Buni sau rai.
La baza cuvintelor scrise aici sta gandurile proprii.

Eu Horatiu nu iti stiu pacatele dar daca tu crezi despre tine ca ai unul singur adica acela al mandriei de sine pe care l-am vazut eu aici, te inseli singur. (asta spunand ca iti stiu pacatele cand eu am amintit doar de unul) ca pacatele omului sunt multe. Si asta nu o stiu vazundu-te pe tine Horatiu ci cunoscandu-ma pe mine.
Eu m-am luptat cu mandria si inca ma mai lupt cu ea. Asa cum ma lupt si cu firea mai iute a mea. Asadar cunosc mandria stiu cum arata.
Dar am invatat totusi rabdarea. vezi tu, m-ai facut mediocra, m-ai facut simpla in gandire, ca nu stiu filozofie, ca am erori in gandire , ca am ignoranta filozofica si teologica , ca am logica de gimnaziu, multe mi le-ai zis, dar eu am rabdat si le rabd si nu ma supar. Caci cum sunt, stie Dumnezeu. Asa ca nu ripostez la cuvintele astea. Fa-ma cum vrei , dar de credinta sa nu te legi.

Acum iti spun o pilda din pateric citata din memorie, nu mai caut acum exact citatul, dar daca trebuie am sa o fac. Sa nu o iei iarasi personal.
``Omul caruia ii vadesti pacatul daca e bland si cu suflet bun iti multumeste iar daca e rau si are sufletul stricat te ocaraste.``
Am invatat iarasi un sfat dat de Sfintii parinti citit in cartea ``1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca``.
Cand arati aproapelui ca greseste simte si se indreapta dar cand nu se indreapta si are suflet nesimtitor atunci sufletul lui e stricat de pacat.

Doamne ajuta!

[catalin2]

Am scris aici ce are legatura si cu acest topic: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=159

[anna21]

În prealabil postat de dobrin7m

Daca trec pe strada si vad un om beat ii vad pacatul. cel al betiei.
Daca ma intalnesc cu un om si are tigara in coltul buzelor , ii vad pacatul. Acela al fumatului.
Toti vedem multe pacate oriunde intoarcem capul.
Toti vedem multe pacate la noi insine, dar e mai simplu sa nu recunoastem sau sa il coafam. Sa il aranjam in cuvinte sa dea bine.

Si nu e nevoie de spovedanie pentru asta.
Parintele Stefan din Sfantul Munte Athos ne invata ca omul in suflet capata chipul pacatului sau.
Staretul Tadei ne invata ca asa cum ne sunt gandurile asa ne este si viata. Iar daca un pacat este inradacinat in suflet fara doar si poate rabufneste si la suprafata.
Ceea ce scriem aici arata ceea ce suntem. Buni sau rai.
La baza cuvintelor scrise aici sta gandurile proprii.

Eu Horatiu nu iti stiu pacatele dar daca tu crezi despre tine ca ai unul singur adica acela al mandriei de sine pe care l-am vazut eu aici, te inseli singur. (asta spunand ca iti stiu pacatele cand eu am amintit doar de unul) ca pacatele omului sunt multe. Si asta nu o stiu vazundu-te pe tine Horatiu ci cunoscandu-ma pe mine.
Eu m-am luptat cu mandria si inca ma mai lupt cu ea. Asa cum ma lupt si cu firea mai iute a mea. Asadar cunosc mandria stiu cum arata.
Dar am invatat totusi rabdarea. vezi tu, m-ai facut mediocra, m-ai facut simpla in gandire, ca nu stiu filozofie, ca am erori in gandire , ca am ignoranta filozofica si teologica , ca am logica de gimnaziu, multe mi le-ai zis, dar eu am rabdat si le rabd si nu ma supar. Caci cum sunt, stie Dumnezeu. Asa ca nu ripostez la cuvintele astea. Fa-ma cum vrei , dar de credinta sa nu te legi.

Acum iti spun o pilda din pateric citata din memorie, nu mai caut acum exact citatul, dar daca trebuie am sa o fac. Sa nu o iei iarasi personal.
``Omul caruia ii vadesti pacatul daca e bland si cu suflet bun iti multumeste iar daca e rau si are sufletul stricat te ocaraste.``
Am invatat iarasi un sfat dat de Sfintii parinti citit in cartea ``1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca``.
Cand arati aproapelui ca greseste simte si se indreapta dar cand nu se indreapta si are suflet nesimtitor atunci sufletul lui e stricat de pacat.

Doamne ajuta!

Te rog muuult: inceteaza, Dobrin!

Threadul acesta a devenit f neplacut de citit din cauza atacurilor la persoana.

Mi-am facut timp si am citit postarile lui Horatiu din urma sa vad de ce se inghesuie lumea sa-l umileasca de pe "dealul intelepciunii".

Exceptand povestirea lui antihristica, postarile lui sunt foarte interesante (nu inseamna ca sunt de acord cu ce spune, dar oricum sunt mult mai captivante decat sa citesti copy-paste-uri neintelese, folosite doar ca arme)! Nu cred ca merita atatea atacuri.

Eu chiar cred ca eun pacat sa iei cuvinte duhovnicesti si sa le folosesti pt a ataca pe altul de pe pozitia "infailibila" a sfinteniei, de care oricum toti suntem departe. Este ca si cum ai fura ceva ce nu-ti apartine (=autoritatea sfintilor) pt a lovi aproapele. Cuvintele duhovnicesti ne-au fost date pt a le gusta in liniste si a ne satura sufletul cu ele. Nu pt a le folosi impotriva aproapelui.

Din perspectiva mea (subiectiva, poate) el a dat dovada de mai multa onestitate decat cei care s-au apucat sa-i catalogheze mesajele fara a i le citi!
Daca suporti exercitiul sinceritatii asa cum afirmi, afla ca postarile tale mustesc de mult mai multa mandrie decat ale lui.
Macar daca ar fi pt simplu fapt ca NU ai raspuns mesajelor lui, nu ai indicat unde greseste in ceea ce afirma.. ci te-ai aventurat sa critici omul cu totul! Mai ales in ceea ce-l individualizeza pe el de ceilalti: inclinatia lui spre rigoare intelectuala.

Oamenii sunt foarte diferiti, daca el este o fire analitica si inclinata spre speculatii filosofice, asta nu ineamna ca, ce sa spun, nu poate ajunge la mantuire. Dumnezeu are mijloace sa ajunga la inima fiecaruia.
Aceasta este structura intelectuala a lui Horatiu, iar daca se smereste si il cauta din toata inima pe Hristos, fara indoiala ca Acesta se va face cunoscut.

Mai ales ultima fraza pe care ai scris-o.. Tu nu intelegi ca jignesti omul grosolan? Ce pacate evidente are sa-l pui la colt in halul acesta?
Ai luat binecuvantare de la duhovnic pentru ceea ce faci?

[HoratiuM]

În prealabil postat de dobrin7m

Daca trec pe strada si vad un om beat ii vad pacatul. cel al betiei.
Daca ma intalnesc cu un om si are tigara in coltul buzelor , ii vad pacatul. Acela al fumatului.
Toti vedem multe pacate oriunde intoarcem capul.
Toti vedem multe pacate la noi insine, dar e mai simplu sa nu recunoastem sau sa il coafam. Sa il aranjam in cuvinte sa dea bine.

Si nu e nevoie de spovedanie pentru asta.
Parintele Stefan din Sfantul Munte Athos ne invata ca omul in suflet capata chipul pacatului sau.
Staretul Tadei ne invata ca asa cum ne sunt gandurile asa ne este si viata. Iar daca un pacat este inradacinat in suflet fara doar si poate rabufneste si la suprafata.
Ceea ce scriem aici arata ceea ce suntem. Buni sau rai.
La baza cuvintelor scrise aici sta gandurile proprii.

Eu Horatiu nu iti stiu pacatele dar daca tu crezi despre tine ca ai unul singur adica acela al mandriei de sine pe care l-am vazut eu aici, te inseli singur. (asta spunand ca iti stiu pacatele cand eu am amintit doar de unul) ca pacatele omului sunt multe. Si asta nu o stiu vazundu-te pe tine Horatiu ci cunoscandu-ma pe mine.
Eu m-am luptat cu mandria si inca ma mai lupt cu ea. Asa cum ma lupt si cu firea mai iute a mea. Asadar cunosc mandria stiu cum arata.
Dar am invatat totusi rabdarea. vezi tu, m-ai facut mediocra, m-ai facut simpla in gandire, ca nu stiu filozofie, ca am erori in gandire , ca am ignoranta filozofica si teologica , ca am logica de gimnaziu, multe mi le-ai zis, dar eu am rabdat si le rabd si nu ma supar. Caci cum sunt, stie Dumnezeu. Asa ca nu ripostez la cuvintele astea. Fa-ma cum vrei , dar de credinta sa nu te legi.

Acum iti spun o pilda din pateric citata din memorie, nu mai caut acum exact citatul, dar daca trebuie am sa o fac. Sa nu o iei iarasi personal.
``Omul caruia ii vadesti pacatul daca e bland si cu suflet bun iti multumeste iar daca e rau si are sufletul stricat te ocaraste.``
Am invatat iarasi un sfat dat de Sfintii parinti citit in cartea ``1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca``.
Cand arati aproapelui ca greseste simte si se indreapta dar cand nu se indreapta si are suflet nesimtitor atunci sufletul lui e stricat de pacat.

Doamne ajuta!

Trebuie să recunosc că atâta cerbicie n-am mai întâlnit... Nu înţelege postările mele, dar spune că am o filosofie elucubrantă. Dar, fireşte, eu greşesc pentru că nu sunt suficient de simplu. Vorbim de simplitate şi-mi dă dreptate, dar tot eu greşesc pentru că, deh!, sunt filosof - doar se ştie că nu e voie la borcanu' cu filosofie şi că noi, creştinii, care n-am citit teologie dogmatică şi speculativă, darămite filosofie, deja ştim ce e acolo, fără să citim. Îi arăt pe argumente care e rostul filosofiei, dar nu contează pentru că eu am păcate şi ea ştie că sunt mândru. Îi spun, scandalizat, să-şi vadă de viaţa ei, pentru că nu e nici Dumnezeu, nici sfânt să-mi ştie viaţa, dar ea totuşi, ştie... pentru că ştie!, dom'le!! Ba, mai mult, eu am atacat-o şi tot eu sunt ăla care nu-şi acceptă păcatul, că ea, dacă intră pe forum şi se leagă de persoane, nu de idei, ea, chiar dacă are mândrie, nu e ea chiar aşa... de ici, de colo... ca alţii... ca mine, de fapt...

Foaie verde laba gâştii de australopitec Murfatlaru' dacă-i rece merge bine şi pe sec...

Până la urmă nu-mi rămâne decât să spun precum cineva de mai sus: No comment!

Doamne ajut-o.