Foloase dobandite din meditarea la patimile lui Iisus

[cristiboss56]

În prealabil postat de Ana-Maria N

‘Iisus s-a smerit atat de mult, incat a primit a lua moarte si inca moarte pe cruce. Ia seama, mediteaza, cugeta si contempleaza la batjocoririle:
E vandut de un ucenic, iar un altul se leapada de El. E batjocorit de Pilat cu porfira, cununa de spini si este cinstit ca un imparat mincinos! E scuipat, I se acopera fata, e palmuit si lovit cu pumnii! Ca un capat de rautate, este pus a-si duce crucea si e purtat pe strazile Ierusalimului pana la locul Capatanii. E dezbracat, apoi rastignit ca un talhar cu talharii cu piroane, ca sa-L arate a fi un razvratit, raufacator si neastamparat! ( romanii nu obisnuiau a rastigni cu piroane pe oricine, ci numai pe cei mai vinovati si mai raufacatori ) E luat in ras pe cruce de un atat de mare oras ca Ierusalimul, cu peste doua milioane de locuitori! Dar necinstirile nu s-au oprit aici, ci si dupa moarte e impuns cu sulita.
De aceea rusineaza-te acum, frate, nu numai a nu te mandri, ci si a nu lasa cu nici un pret sa intre in sufletul tau, nici cel mai mic freamat de mandrie. Cugeta la marea smerenie a Dumnezeului tau si mergi dupa El.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Smerenia este cel mai greu de dobândit căci toate celelalte nefolositoare se vor risipi la omul smerit . Nici ocara venită de la aproapele, nici gândul trufaş, nici prigoana, nici lipsurile materiăle , nici durerea , nu-l va clinti în credinţa sa pe cel smerit . Cel mai bun exemplu este Apostolul Pavel, şi nu numai .