Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sfintele Pasti - Invierea Domnului
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 18.04.2011, 17:46:24
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.09.2006
Mesaje: 4.824
Implicit

Citat:
În prealabil postat de lrina Georgeta Vezi mesajul
Am auzit că nu se consumă oțet în Săptămâna Mare. Este un obicei creștin sau superstiție? Ce anume se consumă și ce nu, în Săptămâna Patimilor?
Exista in popor aceasta interdictie pe motiv ca lui Hristos i s-a dat sa bea otet in vremea rastignirii. De vreme ce Biserica nu cunoaste si nu vesteste aceasta interdictie, eu iti spun ca poti consuma otet si in aceasta saptamana.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 20.04.2011, 21:18:40
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Traditii de Paste

Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Iisus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.

Incepand cu saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie. In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea.

In Joia Mare , numita si Joia Patimilor, se duce la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale, deaorece se spune ca daca se inrosesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara ca sa se strice tot anul si daca se doarme in acesta zi, traditia spune ca respectivul va fi lenes tot anul.

Simbolul oualelor rosii vine de la patimile lui Iisus Hristos, care a fost batut cu pietre si care s-au transformat in oua rosii si cand Maria, mama Mantuitorului a venit la crucea unde era rastignit acesta, cu un cos cu oua care s-au facut rosii de la sangele curs de la acesta.

In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare, fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.

In acesta saptamana mare, traditia este ca toate gospodinele sa faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii.

In Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane.

In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, simbol al fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost transformata de o zeita in iepuroaica, pastrandu-si capacitatea de a depune oua si de aici, zicala ca "vine iepurasul cu oua".

Acesta sarbatoare, este una dintre cele mai mari si nu are numai o semnificatie religioasa, ci si una de reunire a familiilor, de impacare si bucurie.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 01.05.2013, 04:58:35
Demetrius Demetrius is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.04.2012
Mesaje: 3.110
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Melissa Vezi mesajul
Traditii de Paste
...
In Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane...
Aș vrea să întreb pe toată lumea de când se sărbătorește în tradiția ortodoxă slujba de Înviere la miezul nopții, sau să mă îndrumați unde se pomenește despre asta; poate un topic pe care nu l-am găsit aici pe forum.

Cu mulțumiri tuturor!
Reply With Quote
  #4  
Vechi 01.05.2013, 06:11:08
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Mesaje: 3.250
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Demetrius Vezi mesajul
Aș vrea să întreb pe toată lumea de când se sărbătorește în tradiția ortodoxă slujba de Înviere la miezul nopții, sau să mă îndrumați unde se pomenește despre asta; poate un topic pe care nu l-am găsit aici pe forum.

Cu mulțumiri tuturor!
Cel mai vechi document în care se pomenește de slujba Învierii la miezul nopții este Jurnalul pelerinei Aetheria datat cam în jurul anului 385, unde autoarea descrie, în linii mari, felul cum se desfășurau slujbele pascale la Ierusalim. Cum actuala structură a cultului liturgic ortodox își are originea tot la Ierusalim (lavra Sfântul Sava), este ușor de înțeles faptul că practica aceasta s-a impus în tot Răsăritul pravoslavnic. Mai există mărturii și din lumea bizantină despre obiceiul privegherii de toată noaptea în ajunul marilor praznice, a hramurilor etc. În unele locuri, datorită condițiilor istorice mai puțin favorabile sau a preferințelor unor întâistătători, slujba a fost mutată dimineața.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi)
Reply With Quote
  #5  
Vechi 22.04.2011, 13:49:13
lrina Georgeta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de costel Vezi mesajul
Exista in popor aceasta interdictie pe motiv ca lui Hristos i s-a dat sa bea otet in vremea rastignirii. De vreme ce Biserica nu cunoaste si nu vesteste aceasta interdictie, eu iti spun ca poti consuma otet si in aceasta saptamana.
M-am interesat ulterior referitor la această problemă și am înțeles că nu e bine să consumăm oțet în această perioadă, din respect pentru Patimile Sale

Last edited by lrina Georgeta; 22.04.2011 at 14:10:45.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 09.04.2012, 12:46:13
Maria-Raluca's Avatar
Maria-Raluca Maria-Raluca is offline
Member
 
Data înregistrării: 12.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 79
Implicit

Citat:
În prealabil postat de costel Vezi mesajul
Exista in popor aceasta interdictie pe motiv ca lui Hristos i s-a dat sa bea otet in vremea rastignirii. De vreme ce Biserica nu cunoaste si nu vesteste aceasta interdictie, eu iti spun ca poti consuma otet si in aceasta saptamana.
Chiar l-am intrebat ieri pe parintele de la Biserica unde merg despre otet si urzici in sapt mare. A zis ca urzicile se pot manca, e superstitie la ele, dar otetul intr-adevar nu se consuma.
__________________
~Munceste ca si cum nu ai muri niciodata, dar ingrijeste-te de suflet ca si cum ai muri maine!~
~Cand oamenii te cinstesc si te lauda, spune-ti in sinea ta:" Nu eu merit asta, asta nu se cuvine mie, ci, Tie, Doamne!"~
Reply With Quote
  #7  
Vechi 29.04.2013, 13:02:08
Ekaterina's Avatar
Ekaterina Ekaterina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.03.2012
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.284
Implicit Vechi tradiții de Paști în Ardeal

"Satul românesc și-a arătat mereu frumusețea și bogăția spirituală, prin vechile tradiții populare, cu ajutorul cărora marile praznice ale creștinătății au fost împământenite în realitățile fiecărei comunități în parte. Ardealul încă păstrează obiceiuri de Paști ce ne trimit în trecut, la strămoși, la cei care și-au plămădit ființa lor creștină pe temelia tradiției apostolice.

Cea mai cunoscută tradiție românească de Paști este, desigur, încondeiatul ouălor. În anumite părți ale țării încă mai există școli de încondeiat ouă, în care tinerii preiau și duc mai departe această artă. Acest obicei a existat în urmă cu un secol și în satele din părțile Sibiului, chiar dacă în zilele noastre obiceiul nu se mai practică. Vechea colecție a Muzeului „ASTRA“ din Sibiu păstrează ouă încondeiate acum 100 de ani, ceea ce ne demonstrează că și în aceste părți de Ardeal au existat astfel de preocupări.

Obieciurile de Paști din Ardeal sunt prefigurate de cele din Postul Mare. Amintim aici „Prinsul verilor și veruțelor“, din Sâmbăta Sfântului Teodor, un obicei întâlnit odinioară în toată Mărginimea Sibiului, iar astăzi doar la Sibiel. Copiii veneau cu o farfurioară de grâu și împărțeau grâul dulce, rostind versuri și devenind astfel „veri“ sau „verișoare“, iar gradul de rudenie era respectat toată viața. „La Ocna Sibiului, obiceiul se mai făcea într-o perioadă și cu un pom și se mima un soi de nuntă. Am mai găsit însemnări de la sfârșitul secolului al XIX-lea ce relatau un obicei al copiilor de a bate toaca în toată perioada de până la Paști, dar nu avem explicația acestui obicei. Obiceiul Hodaițului este întâlnit și în Ardeal, un fel de spovedanie în public, pe dealuri. Se aprindeau focuri și strigau diferite păcate din sat și vorbele de dragoste dintre tinerii care urmau să se căsătorească“, ne-a spus Carmina Maior, muzeograf de peste 20 de ani la Complexul Muzeal „ASTRA“ din Sibiu.

„Mironosițele“ din noaptea Învierii
Poate cel mai frumos obicei de Paști întâlnit încă în Ardeal poartă denumirea „Mironosițele“. Încă se mai face în satul Rod, în orașul Săliște și poate în alte sate. Obiceiul constă într-o mică scenetă din noaptea Învierii, după Sfânta Liturghie și prezintă mironosițele care mergeau plângând la mormântul Domnului, unde se întâlnesc cu îngerul vestitor al minunii. Mironosițele sunt interpretate de fete de până la 12 ani, iar în scenetă apar un ostaș, arhiereul, un înger și Iisus. Textul vechi al scenetei a fost cules și prelucrat de celebrul miniaturist Picu Pătruț, autorul imnului de Florii de la Săliște, dar obiceiul este legat și de un cantor celebru din secolul al XIX-lea, numit Neculai al Plaiului. „Acest cantor sau crâsnic, după un stagiu la Mănăstirea Neamțului, s-a întors la Galeș și se ocupa de copii. Numele complet al cantorului este necunoscut, dar el era celebru în zonă pentru că multiplica în manuscris multe cărți de rugăciuni. Lumea din Galeș credea că el a inventat obiceiul păstrat astăzi la Rod și reînviat la Săliște, unde se face în Duminica de Paști, după slujba de peste zi și nu în noaptea Învierii“, ne-a explicat Carmina Maior.

„Casa Domnului“ adusă de la Ierusalim
Un alt obicei, păstrat în Mărginimea Sibiului, este „Casa Domnului“, prin care, în biserica satului, se face un aranjament din crengi de brad, simbolizând mormântul Domnului de la Ierusalim. Tradiția spune că în secolul al XIX-lea, niște păstori au mers la Ierusalim, unde au văzut mormântul Domnului împodobit cu ramuri și la întoarcere au făcut această „casă“ în biserică. Obiceiul începe în Vinerea Mare, înainte de Prohodul Domnului, iar în trecut cantorul și copiii vegheau în acea noapte lângă mormânt. Casa rămâne în biserică până la Înălțarea Domnului. „La Rod, în Duminica Paștilor, la ora 10:00, se face o masă de obște cu cei din Consiliul parohial, iar cel care a plătit «paștile» (n.r.: pâinea sfințită în noaptea Învierii) oferă o masă. Apoi, lumea vine la morminte cu ouă, cozonac, vin și un colac. Preotul face binecuvântare la morminte, iar tinerii căsătoriți de la ultimul Paști, înveșmântați în hainele de miri, primesc daruri de la foștii nuntași, care constau în vase. Foștii nuntași și foștii miri merg apoi la Căminul cultural și primesc o masă asemănătoare celei de la nuntă, dar nu se joacă“, continuă Carmina Maior.

Tradiții de secole în Șcheii Brașovului
Cele șapte grupări ale Junilor din Șcheii Brașovului - Tineri, Bătrâni, Albiori, Roșiori, Dorobanți, Curcani și Brașovecheni - împreună cu junițele oferă an de an adevărate recitaluri de obiceiuri și tradiții seculare legate de Sfintele Paști. După cum ne-a explicat directorul Muzeului „Prima Școală Românească“ din Șcheii Brașovului, pr. prof. Vasile Oltean, aceste vechi obiceiuri încep încă din Duminica Floriilor, când se face „parastasul junilor“. Toate grupurile de juni, de ordinul sutelor, vin la cele două biserici din Șchei, pentru a participa la pomenirea tuturor junilor, consemnați în vechile catastife.

În Săptămâna Luminată, fiecare zi este marcată de anumite obiceiuri și ritualuri. „În Duminica Luminată a Sfintelor Paști, participă la Sfânta Liturghie și după slujbă, în fața Bisericii «Sfântul Nicolae», preotul le citește actul de constituire pentru noul an, cu lista tuturor junilor tineri. Se anunță șarjele, se înmânează șerjilor însemnele binecuvântate: steagul, lentele, rujile, buzduganele. De aici revin la troița căpitanului Ilie Birt, cântând din nou «Hristos a înviat» pe o melodie străveche, întâlnită doar în Șchei. Apoi joacă hora junilor și aruncă buzduganul într-un deosebit ritual. Luni, în a doua zi de Paști, grupul Junilor Tineri, asistați de junii celorlalte șase grupuri, se adună la Crucea Căpitanului Ilie Birt în Piața Unirii, cântă «Hristos a înviat» și apoi se împart în trei grupări, având în frunte «ceterașul», mergând la celelalte troițe din Șchei, și apoi după ouă roșii în casele unde se găsesc fete, pe care le stropesc cu parfum, primind ca recompensă ouă roșii“, ne-a explicat pr. Vasile Oltean.

„Aruncarea în țol“
Marțea din Săptămâna Luminată, junii se reîntâlnesc în fața bisericii și la Troița lui Ilie Birt, unde cântă din nou „Hristos a înviat“, joacă hora și aruncă buzduganul, pornind apoi spre Coasta Prundului la o veche troiță, unde repetă cântecul pascal, joacă hora și aruncă buzduganul, iar junițele servesc cu plăcinte pe toți participanții, ritualul încheindu-se cu masa de la vătaf. „Până în 1949, când a fost interzis obiceiul, miercuri se ieșea călări la Pietrele lui Solomon, iar după reluarea obiceiului, acest ritual are loc duminica“, ne-a mai spus pr. Vasile Oltean. În joia din Săptămâna Luminată are loc „aruncarea în țol“ a Junilor Tineri, la care se supunea fiecare june, începând cu vătaful și continuând cu fiecare june în parte. Mai bine de zece juni prindeau de o pătură groasă, iar junele, culcat pe țol, era aruncat de obicei mai sus decât clădirea. Efortul celor care trebuia să-l prindă nu era deloc ușor." (Ziarul Lumina)
Reply With Quote
Răspunde

Tags
invierea domnului, obiceiuri de pasti



Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
De Sfintele Pasti va primi botezul Adriana Cluj Botezul 2 12.04.2012 16:59:31
,,Cadou'' de Sfintele Pasti? antoniap Generalitati 18 01.05.2011 20:13:14
Mielul de Sfintele Pasti ghpepene Intrebari utilizatori 15 18.04.2011 17:48:23
Intrebare in legatura cu Sfintele Pasti Dutzu Generalitati 1 23.05.2009 20:53:51