Dorinta unei vieti duhovnicesti

Sa va ajute Dumnezeu sa va impliniti aceasta dorinta..Desi eu zic sa nu va faceti mari sperante...

Responsabilitatea fata de un om cu crucea dumneavoastra, este imens de mare..Numai un parinte si-o asuma in totalitate, desi nici acesta deseori..

La teorie suntem buni, dar practica ne omoara pe toti..De la mic la mare..

Am sa intreb si eu la niste manastiri si daca o sa am un raspuns pozitiv, am sa vi-l dau.Desi daca ma gandesc bine,mai bine nu intreb, ca n-am sa pot asimila usor dezamagirea...

Va doresc din suflet sa nu deznadajduiti.Desi nu pare, Dumnezeu ne iubeste pe toti la fel!

[carmina]

Puteti incerca la Manastirea Sitaru, calugarii sunt extrem de primitori:

http://obiectivortodox.wordpress.com...taru-balamuci/

[carmina]

În prealabil postat de carmina

Puteti incerca la Manastirea Sitaru, calugarii sunt extrem de primitori:

http://obiectivortodox.wordpress.com...taru-balamuci/

O singura mentiune as avea:nu se consuma carne deloc, nici macar de Paste sau de Craciun;doar peste. Aceasta datorita legamantului initial facut la intemeierea manastirii.

[Mihailc]

La teorie suntem buni, dar practica ne omoara pe toti..De la mic la mare..

Să luăm aminte la cuvintele de mai sus.
Avem peste 500 de mănăstiri în ţară şi numărul este în creştere. Slavă Domnului pentru asta! Deunăzi aud la Radio Trinitas că BOR se confruntă cu o criză de vocaţii monahale dar din alte părţi aud că mănăstirile nu se prea înghesuie să primească candidaţi la călugărie. Mai ales dacă ai şi probleme de mobilitate şi avere puţină sau deloc. Acesta este un adevărat test de iubire pentru orice stareţ. Examenul de creştin.
Eu ţi-aş recomanda să încerci la Petru Vodă şi metocurile lor că acolo sunt campionii ortodoxiei contemporane, paznicii neobosiţi ai autenticităţii pravoslavnice. Dacă nu vor găsi o soluţie pentru tine te rog să le transmiţi că pot să-şi pună cipuri liniştiţi, ba chiar să se unească cu mormonii şi hinduiştii fără mustrări de conştiinţă, că tot au căzut de la credinţă. Să nu fie!
MarPlo să ne ţi la curent cu tot ce faci, pentru că e important să vedem dacă gloriosul monahism românesc mai are vre-o treabă cu Sfântul Vasile cel Mare sau cu Evanghelia. Poate aşa mai aflăm şi noi câte "chinvale răsunătoare" adăposteşte "pustia" BOR-ului. Dar orice faci să faci cu Domnul.

[maria40]

Dumnezeu sa-ti ajute!

Va marturisesc sincer ca eu, personal, am ramas cu un gust amar dupa ce recent am participat la o conferinta au unui monah de la o manastire din judetul Alba.
Marturisea ca maicutele de acolo de cand au ajuns la manastire se roaga mai putin decat atunci cand erau mirene....am ramas uimita! Cum adica sa te rogi mai putin daca esti monaha? Pai ce anume te tine in loc de la rugaciune? Sau au ajuns monahii din manastiri mai mult Marta decat Maria?
Multi sunt cu mijloace moderne de comunicatie (telefon, PC)....toate astea te distrag de la rugaciune. Au din ce in ce mai mult o viata ca a unui simplu mirean.

[calator prin ploaie]

Asa e maria40...ai dreptate...Insa daca s-ar pastra spiritul de odinioara in manastiri, n-ar conta ca se folosesc de mijloacele moderne....Si trist este ca realmente se constituie in adevar, ca se "da" bine ca sa stai prin anumite asezari monahale....Acum destul timp , stiam de 2 cazuri ale unor monahii dintr-o manastire ceva mai noua, din Mures....Cat despre ce manastire ar fi "centrul centrului" eu m-as abtine.....Mai sunt si altele ....Ce mai stiu eu este si ca greu primesc daca ai o varsta anume...

[Mihailc]

Noi habar n-avem care-i viaţa reală de mănăstire, şi dacă ştim câte ceva ştim din auzite. Pelerinajele sunt scurte şi tot ce ne apare în faţa ochilor e roz cu buline portocalii, pentru că noi vrem să vedem lucrurile aşa (poate e mai bine să le vedem aşa). În realitate, mănăstirea e luptă crâncenă, uneori atât de confuză că nu şti cu cine lupţi, care-ţi sunt aliaţii şi care vrăşmaşii. De îndată ce intri în cinul monahal eşti ca un soldat trimis în linia întâi, unde poţi pieri în orice ceas fie şi numai că te crezi prea viteaz, sau pentru că lupţi fără strategie. Până în eshaton nu ştim care pe care biruie.

[maria40]

Mihalic in mintea mea sunt constienta ca viata din manastiri nu e roz cu buline nici intr-un caz Doamne fereste sa fie asa ca doar nu pentru asta te duci la manastire, sau....???
Te duci acolo pentru ca sa-ti inchini viata lui Dumnezeu. Lasi in urma tot ceea ce ai avut si-ti inchini viata Lui. Asta insemnand ascultare, smerenie si rugaciuni.

[maria40]

[ În realitate, mănăstirea e luptă crâncenă, uneori atât de confuză că nu şti cu cine lupţi, care-ţi sunt aliaţii şi care vrăşmaşii. De îndată ce intri în cinul monahal eşti ca un soldat trimis în linia întâi, unde poţi pieri în orice ceas fie şi numai că te crezi prea viteaz, sau pentru că lupţi fără strategie. Până în eshaton nu ştim care pe care biruie.[/quote]

Iarta-ma dar eu nu inteleg!!! Care aliati, care vrajmasi?

[glykys]

În prealabil postat de maria40

Dumnezeu sa-ti ajute!

Va marturisesc sincer ca eu, personal, am ramas cu un gust amar dupa ce recent am participat la o conferinta au unui monah de la o manastire din judetul Alba.
Marturisea ca maicutele de acolo de cand au ajuns la manastire se roaga mai putin decat atunci cand erau mirene....am ramas uimita! Cum adica sa te rogi mai putin daca esti monaha? Pai ce anume te tine in loc de la rugaciune? Sau au ajuns monahii din manastiri mai mult Marta decat Maria?
Multi sunt cu mijloace moderne de comunicatie (telefon, PC)....toate astea te distrag de la rugaciune. Au din ce in ce mai mult o viata ca a unui simplu mirean.

Cred ca era vorba despre faptul ca monahii fac ascultare. Noi avem impresia falsa ca un monah se roaga 24 de ore din ore, cand el, de fapt, fcace ascultare la locul in care este pus: la bucatarie, la oi (ca par. Cleopa), la vaci, la muncit pamantul manastirii, etc. etc. E o munca fizica. Dupa o zi de munca fizica, cand cazi epuizat, cand sa te mai rogi? Noi vedem numai preotii calugari care oficiaza sfanta Liturghie, care canta, care spovedesc, care fac maslu, care se roaga pentru popor... majoritatea nu sunt insa preoti, sunt simpli calugari, care nu pot face nimic din cele de mai sus, ci au ascultarea lor fizica. Pana la urma, asta e menirea lor: ascultarea, curatia si saracia. Rugaciunea lor este ascultarea, nu orele petrecute in biserica sau in chilie, cu cartea de rugaciuni in mana... acestea din urma sunt pentru cei care au randuiala asta (in special calugarii preoti) si pentru cei foarte batrani. E diviziunea muncii: unii se roaga pentru toti, altii lucreaza pentru toti.