Umilirea ca metoda de curatare de mandrie

[cristiboss56]

În prealabil postat de anna21

eu vad ca nu sunt in stare sa fac nimic. Dar nimic nu e in puterea mea.
Eu cred ca mai degraba in tot ce facem trebuie sa cerem ajutor lui Dumnezeu. Doamne ajuta-ma acum, Doamne ajuta-ma din nou si tot asa clipa de clipa.. Ca altfel e vai! (Dar si asa tot vai este)

Aceasta-i smerenia de care , sau fara de care nimic nu vom cladi bun si durabil . . . ! E inima infranta , e recunoasterea neputintei noastre , e infrangerea mandriei ! Da , Ana , asta-i drumul cel bun si adevarat !

[romanbun]

As dori sa vorbesc si eu despre acest subiect. Smerenia adevarata doar de la Dumnezeu vine. Adevarat. Pana nu ne intra El in suflet, nu putem discuta despre asta. Am vazut interventii pe subiect cu adevarat din inima si din...practica! Smerenia este intr-adevar un subiect personal, toate vasele Lui sunt deosebite, lucrarile unice. Ma vad nevoit ca si aici sa insist pe aspectul practic. De citate si citite suntem fenomenali noi romanii, cu practica stam rau. Intr-o tara cu oameni in accelerata degradare morala, cei smeriti sunt anormali. Stresul cotidian macina si pe cei buni si pe cai mai putin buni. Cum sfinti nu putem fi, vom incerca sa impacam interesul personal cu cel al aproapelui. Prinsi in statul-corset, vrem nu vrem, vom face ca si ceilalti, dar pana la o limita.
Din punct de vedere spiritual, avem o educatie crestina, care ne cere sa fim umili. Adica sa nu "ridicam" capul.
Din punct de vedere al societatii trebuie sa "ridicam" capul ca sa supravietuim si sa fim si COMPETITIVI.
Educatia facuta pana nu demult era uniformizarea, de fapt necompetitivitatea, peste care se asterne si umilinta. Totalul da o fiinta neadaptata vremurilor. Dar cum trebuie sa supravietuim, ne dovedim "caldicei" fata de vremuri si nu ne integram in vremurile de azi. Ne descurcam cum putem.
Astazi ca sa supravietuiesti, trebuie sa fi competitiv, incisiv, sa ai calitati mai "necrestine".
Avem de-a face cu o contradictie. Cum ziceti sa rezolvam antagonismul?
Va rog sa nu judecati in spirit "manastiresc" cum din pacate destule subiecte au fost tratate pe forum. Traim in lume, cu diferiti oameni si noi nu suntem calugari. Subiectul are si caracter personal, spre autocunoastere si perfectionare, dar cred ca tratarea de asemenea maniera va ajuta si altora. Ar fi benefic sa ne spuna ceva oameni de afaceri, dac-o fi pe form, sa ne spuna din experienta lor.
Doamne-ajuta!

[guardian knight]

un cersetor castiga o droaie de bani pe zi !
au fost multe cazuri,in care, cersetorii si-au "uitat" banii castigati la ei, si fiind prinsi de politie aveau asupra lor zeci de milioane de lei vechi !!!

chiar si io, stand in masina si astptand pe cineva langa o piata, timp mai indelungat, am putut observa un cersetor,la un colt de strada, care primea pomana dein 10 in 10 minute de la trecatori !
Deci daca facem un calcul, primea cam 6 lei pe ora, si in 10 ore facea 60 de lei !
iar in 10 zilew 600 de lei noi !
deci, fiti siguri ca ,cersetorii o duc mult mai bine ca multi oameni muncitori din tara asta !

[LittleSparrow]

În prealabil postat de guardian knight

un cersetor castiga o droaie de bani pe zi !
au fost multe cazuri,in care, cersetorii si-au "uitat" banii castigati la ei, si fiind prinsi de politie aveau asupra lor zeci de milioane de lei vechi !!!

Nu toţi cei care cerşesc sunt escroci.

[lorely01]

umilinta...

cum si pt ce anume a fost umilit Isus? pt hainele care e purta? pt felul cum se pieptana? nu pot sa amintesc fardurile pt ca era barbat...

[AndreiM]

Am citit intr-un Pateric ca purtatul de haine mai urate ajute.
Poate ca cel mai bine ar fi sa ne rugam Domnului sa nu ne umbreasca mandria.

[lorely01]

eu cred ca Hristos a fost umilit si batjocorit in primul rand pt Adevar,Adevarul care nu a fost acceptat de marea majoritate,cum ca este Fiul lui Dumnezeu. apoi apostolii,prin misiunea lor si prim Pogorarea Sf Duh au raspandit in lume faptele si originea lui Isus,nu felul cum se imbraca sau altele de genul asta,au facut cunoscuta marea lui iubire si sacrificiul Sau suprem pt oameni
bineinteles imbracamintea trebuie sa fie aleasa cu bun simt,dar asta nu inseamna ca daca ne imbracam in saci suntem mantuiti

cersetrii,de exemplu,sunt imbracati in niste zdrente,dar daca treci pe langa unul si nu ii dai ceva sau daca vezi barbati si femei tinere si apte de munca si te mananca limba sa-i trimiti la munca,ce crezi ca iti raspund ei fie cu voce tare sau in gand sau bodoganind in barba?au un atu in plus ca sunt imbracati umil,in cazul asta?

de ce credeti ca Isus a vorbit mai mult in pilde,astfel incat ceilalti nu reuseau sa inteleaga ce vrea sa spuna?

din predica Mantuitorul de pe munte tragem concluzia ca valorile celor ce vor ajunge in Imparatia lui Dumnezeu sunt:
- saracia in duh
-compasiunea
-blandetea
-foamea si suferinta pt dreptate
-milostivirea
-integritatea morala
-colaborare
-suferinta pt Hristos

esti umilit atunci cand nu ti se face dreptate,atunci cand esti persecutat,atunci cand esti alungat pe baza nu stiu caror criterii,etc..nu neaparat cand te imbraci in sac

[culianul]

Smerenia si umilinta nu au legatura. Poti fi falnic si in acelasi timp smerit (cel mai tare exemplu e cand Dumnezeu i-a zis Sf Efrem Sirul sa mearga sa vada unul din placutii lui Dumnezeu, si cand l-a vazut pe Sf Vasile cel Mare in slava, s-a smintit, dar s-a trezit). Si asta e pentru ca smerenia nu e o virtute care sa aiba legatura cu ceilalti. Smerenia defineste mai degraba raporturile cu tine insuti. Raportul cu ceilalti nu este decat o consecinta a felului in care te vezi pe tine

Smerenia este singura virtute care nu se vede (toti smeritzii la infatzishare au o mare problema cu mandria)

Umilinta nu te ajuta la smerenie daca prin umilinta cauti smerenia.. Smerenia nu se poate castiga cum se poate castiga infranarea, sau postul... Ba chiar infranarea si postul in mintzile gresite pot sa fie daunatoare smereniei (vezi Vamesul si fariseul).

Smerenia nu inseamna sa te crezi pacatos, ci sa stii ca esti pacatos

Smerenia nu inseamna sa nu te crezi virtuos, ci sa iti dai seama ca orice virtute, orice dreptate, in fata lui Dumnezeu e ca o carpa lepadata.

Smerenia inseamna sa stii ca daca nu pune Dumnezeu mana, degeaba te chinui tu.

Smerenia inseamna pana la urma intelegerea si contientizarea Marturisirii de Credinta a sinodului 6 ecumenic: "Şi cele două voinţe fireşti nu sunt, cum au zis ereticii necredincioşi, potrivnice una alteia, ci voinţa Sa omenească urmează celei atotputerniceşi dumnezeieşti, fără a i se împotrivi sau rezista, ci mai degrabă supunându-i-se." Adica virtutea noastra nu e virtute, ci e de fapt omenie, nu ne chinuim sa fim supraomenesti, ci mai degraba sa ne purtam ca oameni adevarati, vorba lui Steinhardt: trebuie sa redevenim ceea ce suntem