Reeducarea de la Pitesti

[Florin-Ionut]

Pe lîngă Sfinţii pe care i-au dat închisorile, trebuie să ne amintim şi de cei care nu au rezistat încercarilor grele ale temniţelor. Foarte mulţi, de fapt cei mai mulţi nu au putut suferi tortura fizică şi psihică, devenind turnători şi trădători, alţii s-au sinucis, pierzîndu-şi deci mîntuirea. Ar trebui să ne rugăm şi pentru aceia, pentru ca au avut ispite extrem de grele şi nu suntem noi în măsură să-i judecăm.

Dumnezeu să-i ierte, pe cît posibil.

[gabriela8]

Este impresionanta si cartea: "Marturisiri din mlastina disperarii" de Dumitru Bordeianu.
Sunt groaznice torturile descrise acolo mai ales cele din preajma marilor sarbatori si in Postul Pastelui. Minti bolnave si credinta nezdruncinata!

[George.m]

Nu putini sunt cei ce au aflat raiul in temnitele comuniste. Pentru ca nenorocirile pe care le-au trait acolo i-au apropiat de Hristos.
Mantuitorul nu i-a uitat acolo, nu i-a parasit in mlastina durerilor, ci S-a coborat la ei, a suferit cu ei, a luat parte la patimile lor. Iar acestia, in suferintele lor iesite din comun, au intrezarit cumva taina jertfei lui Hristos pentru neamul omenesc.
Este pur si simplu minunata poezia lui Radu Gyr, Iisus in celula:

Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula.
O, ce trist si ce-nalt parea Crist !
Luna venea dupa El, in celula
si-L facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura :
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a făcut semn ca să tac.

S-a asezat langa mine pe rogojina :
- Pune-mi pe rani mana ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina, dar zabrelele groase
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea căpătâna
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani...

Când m-am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi...

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul : nici un raspuns !
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
cu sulita lor m-au strapuns...

- Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele .
Din luna venea fum de catui...
M-am pipait... si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.

[costel]

Sa nu-i uitam. O marturie despre cei ce au patimit in Pitesti. Sa nu vorbim despre Fenomenul Pitesti doar la nivel muzeograf: vizitam si aflam date.
http://www.youtube.com/watch?v=vGe5G...f=results_main

[Ekaterina]

"Ceea ce n-a ajuns însa - si înca - la cunostinta tuturor este ca în Arhipeleagul românesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai fost în întreaga geografie penitenciara comunista: închisoarea de la Pitesti." - Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti.

Alexandr Soljenitîn - laureat al Premiului Nobel pentru Literatura în 1970 - considera ca experimentul de la Pitesti este "cea mai teribila barbarie a lumii contemporane". Istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, considera Fenomenul Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra".

În anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se înfaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau în închisori, taranii cei mai gospodari erau deportati în coloniile de munca fortata. Tuturor împreuna si fiecaruia în parte li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate "reeducare". Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti", cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze (fizic si psihic) reciproc. Victimele sunt transformate în calai, detinutii sunt torturati chiar de prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica si psihica, transformarea tinerilor în atei, în delatori ai prietenilor lor.
http://www.experimentulpitesti.org/p...entul-pitesti/

[Ekaterina]

Exemple de torturi psihice:

a). În noaptea Pastelui, detinutii care refuzau sa-si faca "autodemascarea" totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au declarat în timpul anchetelor la Securitate) sunt împartasiti cu materii fecale;

b). Cei banuiti ca înca ascund informatii despre participanti la actiuni anticomuniste, sunt bagati de tortionari cu capul în tinete cu urina;

c). Detinutii sunt fortati sa scuipe în gura pe seful lor de lupta anticomunista, pentru a-l face sa se razbune, "demascându-i";

d). În ziua de Craciun, un detinut este fortat sa se aseze pe tineta pentru a simboliza nasterea lui Isus; ceilalti detinuti politici sunt fortati sa stea în genunchi si sa i se închine.

"Imaginatia deliranta a lui Turcanu (N.R.: seful tortionarilor) se dezlantuia mai ales atunci când avea de-a face cu studenti care credeau în Dumnezeu si se straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau "botezati" în fiecare dimineata: scufundati cu capul în hârdaul cu urina si materii fecale, în timp ce ceilalti în jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura pâna ce continutul facea bulbuci. Când detinutul recalcitrant era pe punctul de a se îneca, era scos, i se dadea un scurt ragaz sa respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre acesti "botezati" caruia i se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua luni de zile: mergea în fiecare dimineata si-si baga singur capul în hârdau, spre hazul reeducatorilor." - Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti.

În final, majoritatea celor "reeducati" ajungeau sa recunoasca faptul ca merita orice înjosire si ca nu se pot reabilita decât partial, devenind ei însisi tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor.

Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a desfasurat cu începere din decembrie 1949 în penitenciarul Pitesti, continuând apoi, cu o putere mai scazuta, în penitenciarele Gherla si Târgu Ocna. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat în panoplia mijloacelor de distrugere în masa a personalitatii umane.
http://www.experimentulpitesti.org/p...entul-pitesti/

[antiecumenism]

un site despre martirii care au trait in temnita cu Hristos este :
http://www.fericiticeiprigoniti.net/

VALERIU GAFENCU- SFANTUL INCHISORILOR COMUNISTE

“Valeriu Gafencu a fost un sfânt. Este un sfânt.”

Dumnezeu revărsase asupra lui harul frumuseţii: – Fizic, părea un arhanghel, purtând când spada de foc a cuvântului Dumnezeiesc, când crinul curăţiei plin de parfum tainic. – Moral, nu i se putea reproşa ceva, smerenia îmbinându-se cu tenacitatea hotărârilor. – Spiritual, era transfigurat tot timpul, într-o stare extatică aproape permanentă; nu puteai să-ţi dai seama dacă ceea ce spune vede în duh sau dacă Duhul vorbeşte prin el. Viaţa lui era zbor spre înălţimi, pe care cu greu îl puteai urmări.
Cuvintele lui erau purtătoare de duh. Gesturile lui erau binecuvântări şi îmbrăţişări. Faptele lui arareori sau târziu sesizate şi descoperite erau daruri integrale ale fiinţei lui...

Valeriu nu dăruia, se dăruia.

Capacitatea de jertfă concretizată în cuvintele Mântuitorului: „Dacă îţi dă cineva o palmă pe obrazul drept, întoarce-l şi pe cel stâng”, „Dacă îţi ia haina, dă-i şi cămaşa”, „Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă pe jos, mergi cu el două”, „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri” şi „Nu este mai mare dragoste decât să-şi pună cineva viaţa pentru prietenii săi”, la Valeriu era aşa de firească, încât dacă n-ar fi făcut-o în ascuns (tainic) pe mulţi i-ar fi tulburat sau i-ar fi smintit chiar."