taxele in biserica si in spitale

[Raoul]

Iisus a zis:


Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi.

Asadar nu e normal sa ni se inchida usa bisericii/manastirii daca nu dam bani.

[FiulRisipitor]

În prealabil postat de Raoul

Iisus a zis:


Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi.

Asadar nu e normal sa ni se inchida usa bisericii/manastirii daca nu dam bani.

Sunt de acord cu tine, dar nici noi sa ne simtim oripilati atunci cand ni se cere. Daca avem si vrem sa dam dam, daca nu fara comentarii intoarcem spatele si plecam. Daca nu avem cautam alternativa: fie cadem la intelegere fie cautam un loc unde nu ni se cere - dar tot fara sa comentam aiurea. (din cate stiu usa bisericii/manastirii nu se inchide doar esti lipsit de unele servicii)

[Adriana-Simona]

Mie mi se pare normal sa existe undeva, intr-un coltisor o tavita sau o cutiuta unde oamenii sa poata lasa bani drept multumire.
Insa nu ar trebui sa se perceapa taxe fixe.
Nu e normal si omenesc sa ramana mortul fara slujba, doar ca familia e saraca. Sau doi tineri sa nu se poata casatori fiindca nu au bani.
Nu vi se pare absurd sa nu te poti spovedi, cununa sau sa fii pomenit la slujba fara bani?
Din cauza aceasta multi le leapada, fiindca vad in Biserica o storcatoare de bani, vad multa fatarnicie. Si pe cineva slab asta darama.
Stiu ca sunt si preoti care nu cer "taxa de mantuire", ci fac totul cu daruire si dragoste. Insa pe zi ce trece vad ca tot mai mult se raresc.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Adriana-Simona

Mie mi se pare normal sa existe undeva, intr-un coltisor o tavita sau o cutiuta unde oamenii sa poata lasa bani drept multumire.

Dar există de mult asemenea cutiuţe. Noi le spunem "cutia milei" şi, din când în când, credincioşii lasă acolo ceva mărunţiş, mai ales dacă nu au apucat să-şi dea obolul la chetă.

Problema este: se strâng bani suficienţi prin această metodă ? Vă spun din experienţa mea la şedinţele curiei parohiale, inclusiv la şedinţe de buget: suma strânsă este MULT prea mică să întreţină, singură, o parohie. Într-un an s-au strâns la cutia milei doar 3 milioane şi ceva. Bani care abia ajung pentru o factură lunară de curent.

Insa nu ar trebui sa se perceapa taxe fixe.

În condiţiile la care în cele mai multe parohii ortodoxe nu există nici simbrie anuală (zeciuiala), nici nu se fac chete la Sf Liturghie, aceste taxe sunt principala sursă din care bugetul unei parohii supravieţuieşte.

Nu e normal si omenesc sa ramana mortul fara slujba, doar ca familia e saraca. Sau doi tineri sa nu se poata casatori fiindca nu au bani.

Ceea ce văd eu în practică sunt tot felul de nunţi şi căsătorii în care se fac cheltuieli absurde. Adică, au bani pentru ritualul magic al găinii pe mormânt, au bani de cumpărat sicrie cu ştaif, au bani să facă sarmale la cazan, au, la nunţi, bani să închirieze saloane, să tocmească firme de protocol, să se plimbe cu limuzina, să ia pişcoturi şi şampanie, cocarde şi cordeluţe, lăutari şi guriste, şi nu au bani de slujbă ? Stimată doamnă, încă nu am murit, dar de căsătorit m-am căsătorit. În Biserica Ortodoxă. La "Silvestru", biserică de fiţe. Onorariul cerut de regretatul părinte Galeriu mi s-a părut cea mai ieftină chestie din tot ce a însemnat nunta. Am dat un pic mai mult decât pe cocarde şi m-a costat MULT mai puţin decât m-au costat şpriţurile pentru noi şi pentru invitaţi.

[AdrianAamz]

Sper ca cine a deschis acest subiect il urmareste inca.

Pe langa dl. Mihnea Dragomir, care are o experienta directa in contactul cu problemele materiale ale Bisericii, dati-mi voie sa intervin si eu cu ceea ce stiu in mod nemijlocit.

Legat de intrarea in unele manastiri cu "potential turistic": si in Grecia exista o anumita taxa de intrare si de vizitare la unele manastiri, cum ar fi unele din complexul de la Meteora. Dar de obicei sunt taxati turistii (mai ales ne-ortodocsi), insa NU pelerinii - adica cei care vin pentru zidire duhovniceasca, iar nu pentru a casca gura ca la Acropole.
In plus, la fiecare manastire sunt doar anumite zile pentru vizitare. Monahii se plang ca fluxurile de turisti le perturba rostul monahal.

In Romania, se practica taxa de vizitare la unele manastiri din Bucovina (mai ales cele din sec. 15-16), dar tot pentru turisti.
Eu am fost de mai multe ori cu grupuri insotite de unul sau doi preoti, care spuneau: noi suntem pelerini, iar nu turisti, am venit aici pentru inchinare. Si am intrat fara taxa, de fiecare data.
Credinciosul ortodox care merge ca pelerin, nu ca turist care cauta ceva distractie si ceva odihna, are dreptul sa intre fara taxa. Chiar daca nu lasa pomelnic la altar.

Iar intrarea in bisericile de mir... sa fim seriosi, ca doar nu e ca la cinema sau la meci, sa intri cu bilet !
Sau sa te oblige cineva sa cumperi lumanari sau altele in valoare de X lei.

In Grecia , lumanarile stau pe o masa speciala, omul pune un ban pentru ele intr-o cutie si se mizeaza pe bunul simt. Dupa slujba, la parohii, se lasa deschis pridvorul, si cei care mai trec pe acolo au lumanari la dispozitie si NIMENI nu sta sa supravegheze sau sa-i traga de maneca sa lase suma X sau Y pentru ele.
Dar bunul simt trebuie sa-si spuna cuvantul. De obicei, oamenii lasa cam 50 de centi pentru 3-4 lumanari mici.
Pentru cei care nu cred in cinstea si in bunul simt al ortodoxului grec, mai trebuie sa spun _ cu mult amar in suflet _ ca in Grecia nu se incuiau usile de la case si de la masini inainte de a sosi emigrantii albanezi, bulgari si romani.

[Raoul]

Si cum isi vor da seama ca eu vreau sa ma inchin si nu sunt un simplu turist?? Ce,trebuie neaparat sa fiu insotit de un preot sau sa fac parte dintr-un grup de pelerini? Ca sincer sa fiu,la prima vedere nu prea am "fata" de crestin :)) Pot foarte bine sa fiu cu parintii,cu prietena etc. si trecand pe langa o manastire mai importana sa vreau sa ma inchin. Ce fac in cazul asta,stau sa ma cert si sa ma tiganesc la poarta bisericii incercand sa le explic ca eu sunt credincios? Pai ca-i asta,daca mai incep sa ma si "laud",mi-am pierdut si ultimul gram de smerenie... In fine.

[AdrianAamz]

În prealabil postat de Raoul

Si cum isi vor da seama ca eu vreau sa ma inchin si nu sunt un simplu turist?? Ce,trebuie neaparat sa fiu insotit de un preot sau sa fac parte dintr-un grup de pelerini? Ca sincer sa fiu,la prima vedere nu prea am "fata" de crestin :)) Pot foarte bine sa fiu cu parintii,cu prietena etc. si trecand pe langa o manastire mai importana sa vreau sa ma inchin. Ce fac in cazul asta,stau sa ma cert si sa ma tiganesc la poarta bisericii incercand sa le explic ca eu sunt credincios? Pai ca-i asta,daca mai incep sa ma si "laud",mi-am pierdut si ultimul gram de smerenie... In fine.

Asta nu pot eu sa va spun, dar puteti zice asa celui de la ghiseu: parinte (sau maica) , eu sunt la inceputul credintei, am venit aici sa ma inchin, sa ma rog, sa caut un raspuns la o intrebare legata de credinta, nu sa casc gura la pereti sau sa fac poze. Daca stiam ca trebuie sa platesc pentru asta, ma inchinam acasa si cautam raspunsuri pe net. :D

PS Nici eu n-am fata de crestin. Multa lume ma intreaba daca sunt "muslim"...

[AdrianAamz]

Taxele pentru "servicii religioase".

Prin termenul (cam nefericit) de "servicii religioase" se inteleg slujbele oficiate de preot in diferitele ocazii ale existentei crestinului: botez, cununie, sfestanie, Liturghie, inmormantare, parastas.

Conform canoanelor BO si reglementarilor la nivel national expuse de Sf. Sinod al fiecarei BO zonale (BOR, BO Rusa, BO a Elladei, etc.), in BO nu se percep taxe pentru aceste servicii, ci fiecare credincios care le solicita da cat poate si cat vrea.
Trebuie sa mai spun ca in Romania (si in Grecia) la manastiri nu se prea fac botezuri si cununii , si nici inormantari ale mirenilor. Pentru acestea credinciosii apeleaza la preotul paroh, iar in orase apeleaza si la ce preot vor ei sau cunosc. Asa ca la manastiri, ne-existand "servicii", nu exista taxe decat pentru pomelnicele de vii si de adormiti. Si in cele mai multe se lasa tot la latitudinea credinciosului cat da si pentru ce perioada.

E drept ca in manastirile situate in orase, precum si la catedralele episcopale, se tarifeaza riguros ziua de pomenire (la mitropolia din Iasi ajunsese acum catva timp la 50 de bani/zi un pomelnic, daca nu s-o fi facut 1 leu).

In cazurile in care intr-o parohie este nevoie de fonduri pentru anumite necesitati care nu pot fi acoperite din incasarile ocazionale, se poate pune taxa pe serviciile principale. Dar aceasta se discuta si se aproba mai intai de consiliul parohial, apoi se vizeaza de catre episcopia de care tine parohia, si se afiseaza la loc vizibil.
Cand vine credinciosul sa solicite un serviciu, i se arata lista, si plateste exact suma prevazuta, pentru care i se face chitanta. Nu are nimeni voie sa-i mai ceara ceva in plus.

(Din pacate, cel putin in Romania, unii preoti spun ca"patriarhia / mitropolia / episcopia cere atat... si mai da si pentru parohie atat...", fara sa aiba nici o baza reala. Omul nu se duce la episcop sa intrebe. Iar sumele cerute, cel putin in Bucuresti, frizeaza absurdul. In 2004 am platit ca nasi 7 milioane pentru o cununie...si i-a mai cerut si mirelui 1 milion cand a venit cu mireasa la altar. Oribil...! De chitanta, nici pomeneala.)
Macar daca ar spune: uite, domnule, atata e pentru curent, atata pentru cor (dar de obicei, cine vrea cor plateste separat !), iar la preot, cantaret si paracliser dai cat vrei.
Unii spun "dai cat vrei, dar minim X"...
Noroc ca Biserica e Biserica lui Hristos, nu a unui cleric lacom de bani...

Pe de alta parte, am vazut si preot care printre altele a refuzat sa ia bani la inmormantarea unui copil si la cununia unor saraci. Ba le-a mai dat el si lumanarile alea, care in oras sunt minim 100 de lei.


Am sesizat ca in Biserica romano-catolica aceste tarife sunt stabilite de episcopie, si sunt afisate vizibil _ credinciosul stie dinainte cat sa dea pentru una sau alta. Si am vazut ca preotul da chitanta si nu zice ca mai trebuie ceva. Daca omul vrea sa-i mai lase si lui o atentie, e libera sa alegere.

[Raoul]

În prealabil postat de AdrianAamz

E drept ca in manastirile situate in orase, precum si la catedralele episcopale, se tarifeaza riguros ziua de pomenire (la mitropolia din Iasi ajunsese acum catva timp la 50 de bani/zi un pomelnic, daca nu s-o fi facut 1 leu).

Asa e si la manastirea unde merg eu,50 bani/zi. Bine,cu astea sunt deacord,ca asa ar da toata lumea pomelnice in nestire,preotii lovindu-se de liste interminabile... Deci nu cred ca e chiar atat de rau. Evident,unuia cu adevarat amarat sa i se refuze sa plateasca.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AdrianAamz

Am sesizat ca in Biserica romano-catolica aceste tarife sunt stabilite de episcopie, si sunt afisate vizibil _ credinciosul stie dinainte cat sa dea pentru una sau alta. Si am vazut ca preotul da chitanta si nu zice ca mai trebuie ceva. Daca omul vrea sa-i mai lase si lui o atentie, e libera sa alegere.

Tarifele sunt, într-adevăr, stabilite de episcopie, numai că se referă la cei veniţi dinafara parohiei respective. Pentru cei din parohie, e gratis. De exemplu, eu am vrut anul trecut să îl botez pe fiul meu Ioan la o biserică mai din centru (Bărăţia), fapt care m-a costat 100 de RON (eu nefiind sărac). Corul m-a costat 300 de RON. Când apelez la preotul meu pentru un serviciu, nu mă costă.
Pe de altă parte, serviciile sunt gratuite la propria parohie pentru cei care:
1) fie plătesc simbria anuală
2) fie sunt invalizi, caz în care sunt scutiţi de simbrie, fie sunt săraci, caz în care prestează muncă în folosul parohial. În caz contrar, îţi spune preotul de când nu ai respectat porunca a cincea (obligaţiile materiale faţă de biserică) şi ai posibilitatea să ajungi la zi, dacă ai uitat.

În sfârşit, nu trebuie uitat că, din acest punct de vedere, preoţii catolici lucrează în regim de călugări. Ei nu pot lua bani pentru ei, ci orice ban iau, inclusiv propriul salariu, intră la rubrica "venituri" în bugetul parohial. Pe de altă parte, ei nu cheltuie nimic pe mâncare, hrana fiindu-le asigurată de parohii. Din bugetul parohiei ei au la dispoziţie o mică sumă pentru cheltuieli proprii (cărţi, bunuri personale), iar cheltuielile de deplasare le sunt decontate.

În general, cu o bună gospodărire, o biserică normală face faţă cheltuielilor propriei funcţionări şi mai rămâne ceva pentru opera socială. Fără banii credincioşilor, fie sub formă de taxă pe serviciu ca la dv, fie sub formă de simbrie anuală şi chete ca la noi, este absolut sigur că nu ar face faţă.