Sa multumim Domnului

[Vlad-Alexandru91]

Slavă lui Dumnezeu!

Poate am mai spus-o si cu alte ocazii: nici nu stim de cate ori pe zi, Dumnezeu ne ocroteste. De cele mai multe ori nici nu observam sau ni se par lucruri firesti. Ne-am obisnuit sa primim ca si cum am merita si suntem tentati sa multumim oamenilor de obicei, lasandu-L pe Dumnezeu undeva mai la coada, pana cand Il facem uitat de tot.
Probabil daca ar fi sa multumesc lui Dumnezeu mi-ar trebui mult timp si tot n-as reusi sa amintesc toate motivele. Am trecut pe langa moarte de zeci de ori, nu fara sa-mi dau seama, ci vizibil constient de ce putea sa se intample si deja am inceput sa ma intreb de ce si care este Planul lui Dumnezeu, pentru ca nu cred ca meritam chiar de fiecare data aceste miracole, multe dintre ele surprinzatoare pentru cei din jur mai mult decat pentru mine insumi.
Desi nu am complexe, nu ma consider un om cu prea multe merite. Si totusi Dumnezeu mi-a dat cam tot ce-si poate dori un om normal in visele lui intime. Nu spun ca nu sunt greutati, dar le primesc fara sa ma menajez si stiu ca numai asa ne putem dobandi intelepciune si ceva mai multa credinta.
Acum de sarbatori, ca si anul trecut, Dumnezeu a creat niste imprejurari ciudate si fascinante in acelasi timp, facandu-l pe fiul cel mic de 12 ani ca creada ca mos Craciun exista. Si nu stiu cum se intampla ca nici noua nu ne vine sa credem cum se aranjeaza. Cel mare de 15 ani, dupa ce a fost ironizat de colegi, era derutat, poate si fiindca le-am spus ca nici in Dumnezeu nu cred toti, iar cei ce nu cred se inchina propriului dumnezeu, iar acelora daca nu li se intampla minuni, obisnuiesc sa si le creeze singuri. Dupa ce al' mic i-a povestit cu lux de amanunte miracolul vazut cu ochii lui, spunand ca daca mai aude pe cineva ca nu exista mos Craciun se ia cu el de gat, si-a reamintit cum si anii anteriori se intamplase lucruri ciudate pe care nu si le puteau explica, si parca voia sa "selecteze" toate acele dovezi, pentru a le arata si altora ca sa creada si ei, sau macar sa inteleaga de ce unii primesc cadouri de la parinti, iar altii de la "Moshu"...
Multi ne spun sa renuntam la "jocul" acesta, fiindca altfel copii risca sa devina tinta ironiilor altora. Totusi, noi n-am facut nimic, ci am lasat lucrurile in voia lor. Cand nu s-o mai putea, vom vedea atunci cum vom actiona.
Aseara, al' mic (care este un generator de energie atat pentru mine cat si pentru mama-sa), mi-a zis ca abia asteapta sa iau o pauza ca sa se joace cu mine... Si in timp ce il lasam sa se desfasoare cu toate giumbuslucurile din repertoriu, pentru ca este din fire un shugubatz, ma intrebam cu spaima de ce-mi da Dumnezeu atata fericire si oare ce-ar putea sa urmeze fiindca stiu ca nu merit sa primesc asa de mult!... E ciudata viata asta... Ne tot rugam sa avem pace si bunavoire intre oameni, iar daca o avem, ne inspaimantam fiindca nu credeam ca meritam sa primim si poate ca Dumnezeu ne incearca si ne plateste in avans pentru a avea mai multa putere in urcusul Golgotei!...

Dumnezeule si te laud pentru multa milostivirea ta, ca nu ne-ai pierdut pe noi,desi uneori pentru noianul gresalelor noastre ne mai incerci pe noi! dar dupa marea mila ta vine si izbavirea noastra.sa cunostem iubirea ta de oameni si sa nu cadem in deznadajduire.ca tu sprijinitorul nostru esti, si nu avem altul afara de tine,ajutorului omenesc nu ne incredinta.tu esti Dumnezeul statornic caruia a ne incredintam, sufletul si trupul nostru apara si ne miluieste si tie slava si multumita inaltam Tatalui si Fiului si Duhului Tau celui sfint.Amin.

[IOLANDA]

Ar trebui sa multumim Domnului,imediat ce ne-am trezit din somn dimineata,iar in cursul zilei sa nu incetam deloc lauda si multumirea pentru tot ceia ce vedem,simtim,iubim,traim.........deci ca o concluzie: rugaciunile noastre de cerere sa fie neaparat insotite de cele de lauda si multumire.

[tigerAvalo9]

Sa multumim Domnului Dumnezeu pentru tot anul acesta si pentru ca suntem in viata.Slava si multumita lui Dumnezeu pentru toate.

[Marius22]

Astazi, 22 noiembrie 2012, americanii sarbatoresc Ziua Recunostintei. Cineva imi spunea ca este demn de lauda acest fapt si ca am avea nevoie si noi de o asemenea zi in care, cu mic, cu mare, sa aducem multumire lui Dumnezeu.

Cred insa ca nu peste ocean trebuie sa privim, ci spre viata Bisericii, pentru a ajunge la constiinta faptului ca recunostinta, multumirea, sunt realitati esentiale ale relatiei personale cu Dumnezeu. In Biserica in fiecare zi se aduce euharistie, adica multumire, lui Dumnezeu. Iar daca Sfantul Apostol Pavel ne indeamna la rugaciune neincetata, implicit ne indeamna si la recunostinta cea de toata vremea.

[Mena59]

În prealabil postat de Marius22

Astazi, 22 noiembrie 2012, americanii sarbatoresc Ziua Recunostintei. Cineva imi spunea ca este demn de lauda acest fapt si ca am avea nevoie si noi de o asemenea zi in care, cu mic, cu mare, sa aducem multumire lui Dumnezeu.

Cred insa ca nu peste ocean trebuie sa privim, ci spre viata Bisericii, pentru a ajunge la constiinta faptului ca recunostinta, multumirea, sunt realitati esentiale ale relatiei personale cu Dumnezeu. In Biserica in fiecare zi se aduce euharistie, adica multumire, lui Dumnezeu. Iar daca Sfantul Apostol Pavel ne indeamna la rugaciune neincetata, implicit ne indeamna si la recunostinta cea de toata vremea.

Ai dreptate. Ar trebui sa-I fim recunoscatori Domnului si sa-I multumim pentru toate cele. Si pentru cele placute noua si pentru cele ce nu ne sunt pe plac. Eu una, recunosc ca uit de multe ori sa multumesc lui Dumnezeu chiar si pentru cele placute... Si cand e vorba de necazuri mi-e greu chiar sa ma abtin de la carcoteli si vaicareli... ce sa mai zic de multumire...
Domnul sa ne dea putere sa facem cele bineplacute Lui!

Un acatist foarte frumos, miscator:
http://www.resurse-ortodoxe.ro/rugac...-pentru-toate/