Ilogica

[Dumitru73]

În prealabil postat de I.Calin

Domnul meu, eu, personal, nu mă tem de pedeapsă, fie ea și divină. Iubirea lui Dumnezeu este mult prea mare decât aș putea duce. Și îmi doresc prea mult să urc, chiar dacă mi-am făcut parte de un "urcuș sinuos".
Și referitor la ce am scris mai sus, nu frica mă motivează, ci rușinea de-a nu putea acționa potrivit darurilor multe cu care Dumnezeu m-a înzestrat.

Noi nu discutam cazuri individuale. Noi vorbim despre constiinte colective.

[camy_d]

În prealabil postat de Dumitru73

Noi nu discutam cazuri individuale. Noi vorbim despre constiinte colective.

Nici cei temători de Dumnezeu, nici cei ce se apropie cu dragoste şi firesc de El, nu sunt cazuri particulare.

[Dumitru73]

În prealabil postat de camy_d

Nici cei temători de Dumnezeu, nici cei ce se apropie cu dragoste şi firesc de El, nu sunt cazuri particulare.

Nu ...
Ai incercat sa argumentezi aducandu-te ca exemplu. Asta nu e un caz particular?

[I.Calin]

În prealabil postat de Dumitru73

Noi nu discutam cazuri individuale.
Noi vorbim despre constiinte colective.

Cazurile individuale sunt reprezentative, spun și eu, pentru un tip de convingere / atitudine.

Conștiințe colective? De când există vreo conștiință colectivă în afara spiritului de turmă? Aparții unui colectiv (comunități), fiindcă indivizi (oameni) cu același specific (convingeri, idei, afinități etc.) sunt înglobați într-un gen / specie. Prin indivizi se definește, totuși colectivitatea (comunitatea), nu colectivitatea definește individul (altfel, o să discutăm despre comunism, fascism, ...patul lui Procust și alte -isme, în nici un caz, despre creștinul ortodox). Și apoi, mântuirea e individuală...