Trist !

În prealabil postat de Darkanian

Trist sunt atat de trist. Plang stau si plang dar de ce nu stiu, nu mai pot sa fac nimic de cand sunt trist , nici sa rezolv o problema din relatie , nici sa alin pe cineva daca are vreo problema, stau tacut si sunt foarte trist. Mereu plang cand vine vorba de asa ceva, cand stau la rugaciune sa ma rog nu mai simt nimic doar imi vine sa plang, si nu am linistite. Sunt atat de mult de trist inca ma simt ca un suflet abandonat departe lasat in paragina. Trist si iar trist sunt nimic si nimic nu ma mai simt in stare. Pe Dumnezeu lam suparat fara de numar si desi incerc sa imi pun nadejdea in El nu simt nimic decat tristete. Si daca vrei sa imi spuneti ca nu exista pacat care sa biruiasca Milovistivirea Lui este adevarat si stiu asta. Dar eu sunt trist si iar trist. Plang mereu si sunt trist !

Hm!... Eu zic sa te bucuri ca esti trist! Stiu ca suna aiurea, dar gandeste-te ca e un nou inceput. Aminteste-ti toata viata ta de aceasta stare si de cat de mic si neputincios esti, iar Dumnezeu iti va darui Lumina Lui.
Eu n-o sa-ti spun ca am trecut printr-o asa stare, fiindca nu te intereseaza, cel putin acum. Tu ai tristetea ta si aproape ca nu intelegi cum, dar parca iti si place putin, fiindca te indreptateste sa nadajduiesti in iertare si impacare cu Dumnezeu si sa-ti recapeti virtutile pe care le-ai ratacit cu mult timp in urma. Plangi in liniste, fiindca lacrimile sincere sunt cu mult mai placute la Dumnezeu decat orice gluma buna care provoaca hohote de ras la un milion de (tele)spectatori! Plangi, fiindca sunt atatea Icoane cu Sfanta Fecioara care plang si cred ca nimeni nu are nevoie de explicatii pentru acele lacrimi!... Plangi, fiindca numai plansul smereniei ne mai salveaza din mocirla pacatelor noastre! Plangi, si fiecare lacrima de-a ta, sa fie caramida solida la temelia unei credinte desavarsite.
De-aici inainte, vei simti cu siguranta care-i drumul drept. Apropie-te de biserica cu sfiala specifica incepatorului si nu-ti mai da drumul de ea chiar dac-ar fi sa sacrifici totul. Dar Dumnezeu n-o sa-ti ceara asta!
Doamne-ajuta!

[tigerAvalo9]

Pune-ti mereu nadejdea in Hristos si cere-i sa iti mai alunge tristetea.Roaga-te si la Biserica si in rugaciuni,cere ajutorul nostru,a tuturor sa ne rugam pentru tine si nu uita ca speranta ta e in Hristos,in Maica Domnului si in Sfinti!!!
Insa ce ai tu pare si a depresie,cere si sfatul unui medic,poate iti da niste antidepresive iar cu ele si mai ales cu ajutorul RUGACIUNII si a CREDINTEI sunt sigur ca vei depasi aceasta situatie.Multi au stari ca tine.Si eu am avut sa-ti zic sincer, recent o stare ca a ta,eram trist mereu si nu aveam dispozitie de nimic dar cu rugaciune,credinta,sport si comunicare am rezolvat problema.Fii tare!

[Carmen FUNIERU]

Tristeţea este şi o însuşire a sufletelor foarte sensibile. Cei care "pun totul la suflet" este greu să nu se întristeze de suferinţa care este în lumea aceasta, care se răsfrânge şi asupra propriei persoane.
Dacă însă lăsăm ca tristeţea să ne domine, vom avea de pierdut şi noi, şi cei din jurul nostru. Dumnezeu ne vrea luptători. Chiar dacă eu deseori cad, pentru că sunt slab, dar de încerc să mă ridic, însuşi Domnul mă va ridica.
Starea de tristeţe se poate accentua şi pe un fond de oboseală. De aceea cred este bine să dormi ceva mai mult (măcar o perioadă), să te culci mai devreme.
De asemenea hrana trebuie să fie ceva mai bogată în vitamine, mai ales B-uri, apoi calciu. Un complex de vitamine, luat o perioadă, nu cred că ar dăuna.Să bei cât mai multe lichide. Foarte recomandat ca aliment este peştele (mai ales la grătar), fiind şi perioadă de post. De asemenea este de folos o cură cu miere de albine. Poţi încerca şi un tratament naturist cu concentrate din plante. De exemplu un flacon cu picături din planta Passiflora (îţi recomand firma Naturalia). Este de mult ajutor pentru sistemul nervos, pentru liniştire şi somn bun (costă sub 10 lei).
Dar înainte de toate, aşa cum ai fost bine sfătuit, să intri într-o biserică şi să cauţi un preot cu care să vorbeşti. Să-i spui măcar atât, că eşti foarte trist.

[Traditie1]

Este o etapă in viața ta, mulți am trecut prin așa ceva și am redescoperit frumusețea vieții. Dacă poți, încearcă să înțelegi că tristețea e ceva ce poate fi evitat, fiindcă nimic nu are motiv să umbrească darul existenței raționale pe care ni l-a făcut Dumnezeu și care este ceva măreț. Chiar dacă am fi cei mai lipsiți oameni, bolnavi sau am avea alte necazuri, totul este recuperabil, inclusiv păcatele, prin pocăință orice păcat se repară.

Tristețea e provocată 100% de noi, prin acceptarea gândurilor depresive, prin confuzie. Dacă ți-ai controla gândurile și mișcările inimii și ți-ai pune viața în acord cu voia divină ai simți permanent energia lucrării Lui în tine și viața ta ar dudui de optimism și veselie.