Noutati de la Centrul de Presa Basilica

MĂNĂSTIREA HÎNCU. SLUJBA ACATISTULUI "CUVIOASEI PARASCHEVA - OCROTITOAREA MOLDOVEI"
08.10.2010 11:23 - Biroul de Presă al Prea Sfinţitului Petru, Vicarul Mitropoliei Chişinăului şi al Întregii Moldove
8 octombrie 2010. În dimineaţa acestei zile, Preasfinţitul Petru, Episcop de Hîncu, Vicar al Mitropoliei Chişinăului şi al Întregii Moldove a oficiat slujba Acatistului “Cuvioasei Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei” făcând rugăciuni speciale pentru întărirea societăţii şi a Bisericii Ortodoxe din rep. Moldova, pentru îndreptarea tinerilor pe calea mântuirii, a faptelor bune şi a ascultării de părinţi şi de Biserică.
După încheierea slujbei, Vladâca a ţinut un cuvânt de învăţătură despre viata Cuv. Pafnutie şi a Cuv. Eufrosenia, despre viaţa Cuv. Serghie de la Radonej.
"Cuvioasa Eufrosina – era fiica unui creştin bogat din Alexandria (Egipt), cu numele Pafnutie. A trăit în timpul împăratului Teodosie al II-lea (408-450). Dumnezeu încercând credinţa lui Pafnutie, mai întâi îi moare soţia, iar după aceea Eufrosina dispare de acasă, pe când avea 18 ani.

Abia după 33 de ani a mai reuşit Pafnutie să îşi vadă fata, timp în care s-a rugat necontenit lui Dumnezeu să fie învrednicit de a-şi mai vedea o dată fata înainte de a muri.

Eufrosina intrase în mănăstire sub numele de „fratele Smaragd”, părăsindu-şi tatăl şi logodnicul. Cu trei zile înainte de a muri, Pafnutie se afla la mănăstirea unde fata sa îşi petrecea viaţa monahală şi auzind despre „fratele Smaragd” că este pe moarte, s-a dus la el pentru a-l ajuta cu un cuvânt de alinare. Descoperindu-şi tatăl, Cuvioasa Eufrosina îşi dezvăluie identitatea, după care îşi încredinţează sufletul lui Dumnezeu. Pafnutie a rămas în aceeaşi chilie timp de încă 10 ani, după care a trecut şi el la cele veşnice.

Cuviosul Pafnutie Egipteanul (sec. IV) – S-a născut în Alexandria, din părinţi bogaţi. Până la vârsta de 20 de ani a trăit în învăţătura păgână a vremii, până când l-a întâlnit pe preotul Macrin care vorbindu-i despre credinţa şi învăţătura cea adevărată, s-a schimbat.

Şi-a vândut averea şi a împărţit câştigul săracilor, după care a intrat în Mănăstirea Antinoe, unde a ajuns stareţ, apoi Episcop al Tebaidei. A participat la Sinodul de la Tir din anul 335 alături de Sfântul Atanasie cel Mare pentru a apăra credinţa ortodoxă de la Sinodul I ecumenic de la Niceea împotriva ereziei ariene.

Sfântul Serghie de la Radonej (1392) – S-a născut în localitatea Rostov, părinţii lui fiind credincioşii Kiril şi Maria. După ce s-au mutat în Radonej, părinţii Sfântului Serghie au murit, iar el a împărţit averea săracilor şi s-a retras în sihăstrie. A fost tuns în monahism de către călugărul Mitrofan la vârsta de 23 de ani.

Mai târziu Episcopul Teognost i-a dat binecuvântare Sfântului Serghie de a construi o mănăstire cu hramul „Sfânta Treime” în locul unde îşi făcuse chilie. A ajuns Episcop, după moartea lui Teognost. S-a învrednicit de a vedea pe Maica Domnului împreună cu Sfinţii Apostoli Petru şi Ioan în timp ce se afla la rugăciune. A trecut la Domnul, ştiindu-şi sfârşitul vieţii mai înainte cu şase luni, la vârsta de 78 de ani.

Cuvioasa Eufrosina, fiica voievodului Mihail al Cernigovului (1250) – A trăit la începutul sec. al XIII-lea fiind fiica voievodului Mihail al Cernigovului. Dorindu-şi încă de tânără viaţa călugărească, totuşi ea a fost căsătorită cu voievodul Suzdalului (Rusia). Pe drum spre Suzdal, logodnicul Cuvioasei Eufrosina moare, iar ea se călugăreşte, intrând în Mănăstirea „Punerea veşmântului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.
La sfârşit P.S.Petru a adus sincere felicitări şi urări de mântuire ascultatorului Serghei şi monahiei Eufrosenia – vieţuitori ai mănăstirii, dăruindu-le câte o icoană şi povăţuindu-i cu cuvinte duhovniceşti spre mântuire.