Dinozaurii -----> ce spune ortodoxia despre ei?

[Don_Juan]

În prealabil postat de vsovivi

Te distrezi degeaba:

-Toată Creaţia, o inimă de forma ochiului drept al Lui Dumnezeu are în jur de 7500 de ani, şi este Templul Lui Dumnezeu.
-Pământul nu e glob ca să poată Soarele şi Luna să se învârtă în jur, ci Luminătorii merg mereu pe deasupra Pământului ieşit din apele de jos care este plat denivelat unde marginea este originea din care pleci în ce direcţie vrei paralel cu pământul şi ajungi de unde ai plecat. Răsăritul şi apusul şi mărirea şi micşorarea nopţilor şi zilelor spre poli, precum şi eclipsele de Lună sunt efectul refracţiei şi reflexiei şi unghiului critic sub care lumina se frânge de nu mai ajunge în locul în care te afli. Iar aurorele sunt acelaşi efect, nu mai ajunge lumină din pricina refracţiei căci soarele e în drumul lui drept spre polul opus şi vine lumină pe deasupra din reflexii care întâlnind pături de aer se difuzează vizibil. Soarele îşi schimbă direcţia când se loveşte de latura Cubului care formează Cerul, la mijlocul verii sau al iernii.

Nici vorbă de modele planetare şi heliocentrice sau geocentrice, iar americanii se vor prăbuşii cu toate teoriile lor, iar sateliţii se află în zona de Cer unde apele nu mai se adună în adunările lor ca să formeze mările şi merg şi ei pe deasupra pământului exact ca Soarele şi Luna...

Draci au cei ce se încăpăţânează să-i creadă pe savanţii aristocraţi vrăjitori explicaţionişti cu toate că le-am arătat pe forum cât de mincinoşi şi absurzi sunt ca să susţină astfel de aberaţii şi teorii ''ştiinţifice''... Nu de alta dar sunt false. Iar americanii fireşte că mint că doar nu-s fraieri să arate poze din spaţiu ci prezintă poze trucate în care amestecă modelele cu realitatea... dar din cosmos se vede pământul plat şi un cerc din pricina ochiului ce priveşte... căci razele de lumină suferă refracţia în păturile de aer şi efectul este că vezi un cerc, căci refracţia este la fel pe toate direcţiile.

CreştinOrtodoxă, lasă-l dragă, dacă el vrea să creadă formulelele şi legile absurde de datare cu C14 n-ai ce să-i faci, că deşi li s-a demonstrat absurdul sunt mereu unii care persistă să se încreadă cu savanţii. Se bălăcesc în minciuni modelate ştiinţific-o fantastic... SiFi.

Scuze dar nu mi-am dat seama daca postarea ta e satirica sau serioasa.

[vsovivi]

În prealabil postat de Don_Juan

Scuze dar nu mi-am dat seama daca postarea ta e satirica sau serioasa.

Eu cred că nu ţi-ai dat seama fiindcă nu-ţi dai seama pă ce lume trăieşti, căci dacă ţi-ai fi dat seama nu erai ironic şi pricepeai din prima cine anume te minte...

Şi un pic satirică e, că e de rîs toate ''teoriile'' savanţilor aristocraţi cu multe facultăţi şi diplome şi premii la activ, e de râs cum de au putut să creadă sute de ani în tot felul de modele şi modelări absurde... şi apoi toţi ca tâmpiţii i-au luat drept buni şi bune toate teoriile lor cusute cu aţă albă... iluzionişti explicaţionişti de joasă factură... păi voi pe oameni v-aţi găsit să-i credeţi, şi pe ăia care vă mint?

Vouă nu vă vine să credeţi decât ce aţi crezut abligatoriu atunci când v-au învăţat mincinoşii la şcolile lor pline de explicaţiuniuni... dar toate teoriile lor sunt minciuni... şi acum nu vă vine să credeţi că aţi crezut în minciuni doar fiindcă erau brodate cu termenul ''ştiinţific'', ''ştiinţă''... păi ştiinţa e a Lui Dumnezeu că doar El a creat Cerul şi Pământul şi nu omul rău şi necredincios...

Ce ţi se pare mai satiric? Faptul că Soarele şi Luna merg pe deasupra Pământului ieşit din apele de jos care se adună în adunările lor? Sau teoriile prin care soarele e fix şi pământul e glob şi e şi el o planetă şi se învârt în jurul soarelui pe elipse? Păi nu v-a demonstrat ca dar de sus că mint toţi ''înţelepţii'' gLumei?


Dar hai să vă mai spun o chestie: tot universul care vi-l închipuiţi e defapt mic practic, apele de jos şi apele de sus au fost despărţite de Cer pe la mijloc, deci sus e cât e şi jos şi Cerul le desparte... deci stelele şi ce se vede pe cer sunt micuţe, aşa încât pot oricând să cadă pe pământ... Nu vă flataţi cu universuri şi galaxii... lucrurile sunt simple şi micuţe... e o căsuţă frumoasă pentru Dumnezeu şi om... dar grandomanii şi născocitorii au născocit imensităţi... infinite şi infinitesimale... absurdul prostiei umane ridicată la putere... puterea de a te face de râs... nu ca umilinţă şi smerenie ci prin viclenie, hulă, răutate şi minciună... atunci când la sfârşit vei afla cât ai fost de fraier să crezi în ''inţelepţii'' gLumei... în loc să crezi pe Dumnezeu...

Cel mai uşor crede omul în micniuni cu credulitate şi superstiţ... e suficient să-i spui ceva şi el crede, orice... aşa l-a prostit şi şarpele, a zis: crezi că n-o să mori, că Dumnezeu te-a minţit şi mâncă liniştit din fructul pomului cunoştiinţei binelui şi a răului şi omul l-a crezut, a mâncat şi a murit... a suferit şi aşa s-a convins că a murit ca fraierul păcălit de viclean.

Deci vezi cât e de uşor să fi fraier? Ţi se zice, crezi şi asculţi pe cine nu trebuie... pe tine însuţi în general... şi gata... te trezeşti în iad: doar pentru atât, ai crezut o minciună, numai una. Păcătuieşti şi nu se pune... că cică ai pile, eşti grozav... dar ai să constaţi că în faţa Adevărului nu mai ţine pila... era o himeră, exact cum sunt toate teoriile savanţilor explicaţionişti ştiinţific-o fantastici, SiFi... nişte calculaţionişti ce au impresia că au găsit explicaţia... ei... Păi explicaţia e scrisă şi dată de sus în Scriptură, şi ar fi fost suficient să citească şi să creadă ce este scris acolo, că de la Dumnezeu a fost dăruit ca să ştie omul de unde vine şi unde locuieşte şi unde pleacă... apoi.

[Don_Juan]

În prealabil postat de vsovivi

Eu cred că nu ţi-ai dat seama fiindcă nu-ţi dai seama pă ce lume trăieşti, căci dacă ţi-ai fi dat seama nu erai ironic şi pricepeai din prima cine anume te minte...

Eu nu vad unde am fost ironic in postarea mea.

În prealabil postat de vsovivi

Şi un pic satirică e, că e de rîs toate ''teoriile'' savanţilor aristocraţi cu multe facultăţi şi diplome şi premii la activ, e de râs cum de au putut să creadă în tot felul de modele şi modelări absurde...

Vouă nu vă vine să credeţi decât ce v-au învăţat mincinoşii la şcolile lor pline de explicaţiuniuni... dar toate teoriile lor sunt minciuni...

Nici eu nu sunt de acord cu multe din teoriile savantilor. De fapt nu sunt de acord cu cele care sunt contradictorii credintei mele.

[vsovivi]

În prealabil postat de Don_Juan

Eu nu vad unde am fost ironic in postarea mea.

Nici eu nu sunt de acord cu multe din teoriile savantilor. De fapt nu sunt de acord cu cele care sunt contradictorii credintei mele.

Nici eu nu văd unde ai fost ironic în postarea ta dar ştiu că ai fost, aşa că nu încerca să te păcăleşti că n-ai fi fost, că vede până şi ochihulul de pisică protejat cu ochelari de soare...

Da, foarte bine că nu eşti deacord cu mincinoşii. Dar uite că au reuşit să păcălească o gLume întreagă şi în toate şcolile şi universităţile se predau minciuni fără să deranjeze pe cineva şi dacă te iei în gură cu ei te cred nebun, că cum adică să combaţi pe Bohr, pe Copernic, pe Einstein, pe Newton, pe Darvin, pe Galilei, pe Euclid... sau pe ditamai NASA... Păi ce credeţi voi că sunt ăştia? Nişte naivi care s-au păcălit şi s-au rătăcit printre socoteli, şi au ajuns mari că n-a fost cine să le arate absurdul prostiilor lor... din teoriile lor... Dar Domnul a dăruit Adevărul Său copiilor şi a ascuns înţelepciunea de toţi înţelepţii gLumei... ca să poată râde mai bine cel slab de cel ce se credea tare... că cine râde la urmă râde mai bine... cine râde la sfârşit.. că cine râde la sfârşit ăla nu mai are murdărie pe hăinuţă şi cămăşuţă, nu mai are pete de păcură... dar ăla care râde acum, el crede că nu se pune... că poate să facă ce vrea şi e tot aia... aşa se distrează omul până la o vreme... până i se găureşte tavanul şi începe să-i plouă în casă şi apoi să-l mânce vremea... Şi atunci cade pe gânduri şi tot nu face nimic... iar la sfârşit vine cu textul: ''dac-aş fi ştiut''... Păi ai ştiut dar n-ai crezut... şi dacă n-ai crezut ai trăit cam viceversa-vicentoarsa-vice globul pământesc... Şi dacă nu v-aş fi zis că nu e nici un glob, ci doar la început a fost un cub în care se afla un glob mare de apă limpede şi cristalină, şi a zis Domnul: Să fie Lumină, şi globul de apă a început să ardă, să lumineze în mijlocul lui şi se vedea Lumină de acolo până deasupra genunii, în tot Cubul. Apoi a despărţit apele din mijlocul lor... şi citeşte şi dumneata mai departe la Facere...

Iar apoi ca ajutor încearcă să îţi dai seama de reflexie şi refracţie, şi de unghiul critic, în păturile atmosferice de deasupra pământului ieşit din apele de jos şi ai să pricepi de ce avem anotimpuri, răsărituri şi apusuri, eclipse de Lună şi aurore boreale... E foarte simplu şi foarte frumos. Dar trebuie să ai Credinţă... şi Dragoste şi stâruinţă după smerenie... că dacă te făleşti şi te îngâmfi şi te semeţeşti ai să ajungi mai rău ca ei... ca toţi mincinoşii creduli şi absurzi, şi n-ai să recunoşti sfinţenia... Domnului. Ai să pofteşti la poftele deşarte ale potrivirii simţurilor... ajungând până la urmă un Don Juan.

[andreicozia]

În prealabil postat de Don_Juan

Nici eu nu sunt de acord cu multe din teoriile savantilor. De fapt nu sunt de acord cu cele care sunt contradictorii credintei mele.

:) Da, dar vezi tu, in comparatie cu marii savanti si deschizatori de drumuri care ne-au scos din bordee de lut cu balegar si cu haznale si ne-au instalat la bloc, cu canalizare, lumina si gaz, tu deocamdata nu ai nimic de spus si nimeni nu se inghesuie sa-ti citeasca parerea.

Ei in iubirea lor pentru aproapele au contribuit cu ceva la bunastarea lui si la "purtarea sarcinilor" tu insa ce ai facut?

[vsovivi]

În prealabil postat de andreicozia

:) Da, dar vezi tu, in comparatie cu marii savanti si deschizatori de drumuri care ne-au scos din bordee de lut cu balegar si cu haznale si ne-au instalat la bloc, cu canalizare, lumina si gaz, tu deocamdata nu ai nimic de spus si nimeni nu se inghesuie sa-ti citeasca parerea.

Ei in iubirea lor pentru aproapele au contribuit cu ceva la bunastarea lui si la "purtarea sarcinilor" tu insa ce ai facut?

Nu cred că mai e nimic de zis, dacă unii ajung să considere pe şarpele satana ca fiind un deschizător de drumuri...

Şi ce crezi dumneata că sunt blocurile altceva decât nişte capacne, nişte bombe cu ceas... chiar dacă stau la bloc nu susţin viaţa asta de blocurist.

Un bordei de lut căptuşit cu bălegar era mult mai curat şi mai moral şi mai simplu şi liniştit şi mai puţin amăgitor decât toată viaţa asta gLumească creată de savanţi... de renume mondial... Şi cred că realizezi ce sarcini au purtat?! Păi li s-a trasat sarcină de partid şi au crezut şi au ascultat cu toţii ca la baalamuc cel mic... fiindcă era turc şi avea harem mare şi se îndrăgostea mereu de câte un alt harem... şi l-au crezut grozav de tare toţi fraierii... şi aşa şi era... era grozav de tare prost... cine? Păi Muc cel mare ce credea în baallah că ajunsese mare maallahian şi se corcise apoi cu ţăranul român... că ţăranul săracul e ca fraierul zgârcit şi minteresat, nu-l păcăleşti la bani, şi ce nu face săracul pentru un blid de linte sau pentru un loc de muncă unde să poată sta!.. la bloc... Aşa ca mine... deci nu mai e nimic de zis.

[Don_Juan]

În prealabil postat de andreicozia

:) Da, dar vezi tu, in comparatie cu marii savanti si deschizatori de drumuri care ne-au scos din bordee de lut cu balegar si cu haznale si ne-au instalat la bloc, cu canalizare, lumina si gaz, tu deocamdata nu ai nimic de spus si nimeni nu se inghesuie sa-ti citeasca parerea.

Ei in iubirea lor pentru aproapele au contribuit cu ceva la bunastarea lui si la "purtarea sarcinilor" tu insa ce ai facut?

Stii bine ca unui credincios nu-i trebuie lumina, gaz si altele pentru a se putea ruga in liniste. Ia zi tu te simti mai bine in cusca ta cu gaz, lumina si canalizare sau in mijlocul naturii?
E adevarat ca nu am nimic de spus, era doar o conversatie cu un alt user in care mi-am expus punctul de vedere si nici nu vreau sa se inghesuie lumea (asa cum ai facut tu) sa-mi citeasca parerea, ci doar userul vizat (asta daca are chef).
Permite-mi sa ma indoiesc ca aceste descoperiri s-au facut din pricina iubirii aproapelui.
Eu nu am facut nimic dar am dreptul de a avea o ideologie proprie.

[andreicozia]

În prealabil postat de Don_Juan

Stii bine ca unui credincios nu-i trebuie lumina, gaz si altele pentru a se putea ruga in liniste. Ia zi tu te simti mai bine in cusca ta cu gaz, lumina si canalizare sau in mijlocul naturii?
.

Cu siguranta ma simt muult mai bine in "cusca" mea si ma bucur nespus ca am apa calda non-stop si curent la prize, ca sa nu mai vorbesc de toaleta si baie. Este aproape ca in Paradis iar faza trecatoare cu "natura" de pe la 20 de ani a trecut asa cum o sa-ti treaca si tie(desi nu-ti vine sa crezi :)))(asa cum ti-a trecut si de Beatles, nu?). Imi ajung citeva plimbari pe ici colo.
Mai imi place sa imi decorez "cusca" cu tablouri si icoane, sa ma intind pe canapea sa ma bucur de un pat moale, comfortabil in caldura din "cusca".

[Iuliana_crestina]

Dragi frati,
Pentru o oarecare orientare in privinta dinozaurilor, puteti citi cartea parintelui Seraphim Rose "Cartea Facerii, crearea lumii si omul inceputurilor". Parintele Seraphim spune acolo ca dinozaurii au existat, si au disparut la potop, cind s-a schimbat clima din pricina disparitiei "tariei" (un fel de patura atmosferica de apa care facea ca pe toata suprafata pamintului sa fie o clima mai mult sau mai putin uniforma si de "aspect" tropical); mai explica parintele cu argumente stiintifice de ce datarea cu carbon 14 este fundamental viciata ca procedeu stiintific (realitatea erelor geologice, bazata pe datarea cu carbon 14, fiind serios contestata); si mai spune foarte frumos ca Dumnezeu nu are nevoie de ere geologice pentru a crea, ci ca creatia din nimic este mai mult sau mai putin instantanee (neputind exista etape, secventialitate de vreun fel, trepte, sau orice caracteristica din interiorul creatiei); succesiunea zilelor Genezei are mai mult rolul de a reda ordinea si organicitatea creatiei (in acest sens, a se vedea sublinierea :"si a fost seara si a fost dimineata: ziua intii" etc). Cartea parintelui Seraphim este superba, si merita citita, cel putin pentru ca ridica multe probleme importante, pe care indeobste le luam de bune numai si numai in baza faptului ca sunt enuntate de "autoritati stiintifice".

Cei care spuneti ca biserica catolica nu crede in evolutionism, trebuie sa stiti ca evolutionismul teist este doctrina stiintifica oficiala a bisericii catolice in ce priveste aparitia omului. Stiu asta pentru ca am un verisor care a terminat anul acesta liceul in Italia; in manualul lui de istorie de clasa a zecea sta scris negru pe alb nu numai ca Vaticanul s-a pus de acord cu stiinta moderna, urmindu-i invatatura in domeniul acesta, dar a si plasat o anatema asupra celor care ar indrazni sa creada sau sa sustina altceva decit ca omul a fost tras din maimuta de catre Dumnezeu.

In ce priveste forma pamintului, trebuie sa stiti ca este cel putin un loc in VT, prin Isaia (nu sunt sigura), unde se vorbeste despre "rotundul pamintului". Probabil pentru ca nu apare in prea multe locuri, aceasta referire a fost complet ignorata de catre cei ce au condamnat astfel de afirmatii in timpul Renasterii... Dealtfel, biserica catolica s-a diferentiat nu chiar asa de rar de biserica ortodoxa prin modul de a interpreta anumite pasaje; in Scriptura, sunt pasaje de interpretat literal, pasaje de interpretat simbolic/metaforic, si pasaje care comporta interpretari multiple/de factura multipla. Diferentele doctrinare dintre cele doua biserici "surori", si insasi schisma, se datoreaza tocmai acestor disensiuni in interpretare. De pilda, interpretarea literala a Jertfei Mintuitorului ca "rascumparare a pacatelor" oamenilor a creat in Apus teologia legalista a unui Dumnezeu-Tatal devenit crud, neindurator, prin ofensele noastre, si caruia Singele Mintuitorului ii satisface setea de pedepsire; in sensul acestei teologii, pacatul este incalcarea unei legi, de aici si necesitatea filosofica a purgatoriului; in ortodoxie, interpretarea simbolica a Jertfei a dus la cea mai tulburatoare teologie a dinamicii ontologice; pacatul nu este incalcarea legii, ci despartirea de Dumnezeu; pacatul nu este rascumparabil de catre om, omul nu-si poate rascumpara niciun pacat, dupa cum nu poate nici sa rasplateasca in vreun fel Bunatatea Domnului, ci poate doar, prin exercitiul asiduu al dragostei, relatia interpersonala prin excelenta, sa-si atraga mila lui Dumnezeu, care sterge orice pata si orice rana, acum si pururea si in vecii vecilor, adica si in viata paminteasca si la Judecata.

De ce trebuie neaparat sa fim extremisti atunci cind ne confruntam cu conflictul intre "progres" si modul de viata simplu, traditional? De ce trebuie sa facem ori apologia blocului comunist, a vietii in asfalturi si betoane, ori apologia vietii in balegar, cu toate tarele ei? Cind vorbim despre omul "modern", care abia mai merge doi pasi pe jos, si este ros de fel de boli rezultate din atrofiere si degenerare, vorbim despre un esec cam la fel de mare ca si atunci cind vorbim despre omul care odinioara traia in casele de chirpic cu balegar, si caruia ii mureau pruncii pentru ca in loc sa-i spele, merge la descintatoare sa-i faca pentru bube leacuri cu broaste, oua rasclocite si mai stiu eu ce timpenii. Irina Nicolau, Dumnezeu s-o ierte (a fost muzeograf si muzeolog la Muzeul Taranului Roman, pina la moartea ei acum citiva ani), a strins intr-o carte citeva mii de credinte si superstitii ale romanilor. Ti se face parul maciuca citind despre "crestinismul popular" al taranului trait "simplu", in balegar, "aproape de biserica", si "fara degenerarile omului modern"... Adevarul este ca aceia care au avut de trait bine au trait frumos si in timpul balegarului, si in timpul asfaltului. Nu exista niciun motiv pentru a glorifica unele circumstante istorice sau altele, un mediu de viata sau altul. Personal cunosc oameni de o calitate exceptionala, traiti la oras, in mijlocul betoanelor, dupa cum cunosc si covirsitor de multe exemple de oameni pe care viata in balegar i-a abrutizat, departe de a-i apropia de Dumnezeu...Suntem in genere putin dispusi sa ne intelegem saracia sau bogatia si sa le folosim asa cum trebuie ...

De fapt, fiecare suntem la locul nostru, si avem exact ceea ce ne trebuie pentru a ne mintui. Nu ne este de folos nici ambitia materiala ingusta, nici dorul si nostalgia,la fel de inguste, dupa simplitatile balegarului.

In fine... Partial avea dreptate cine spunea pe aici ca Biblia se ocupa cu cele duhovnicesti; numai partial, pentru ca de fapt, Scriptura tinde sa se ocupe cu aspectele, materiale sau nemateriale, esentiale pentru mintuirea fiecaruia dintre noi; poate este semnificativ ca ierarhia ingerilor este la fel de vag, de fragmentar, prezentata in Scriptura ca si mentionarile referitoare la dinozauri. Pare ca ni se spune: "nu trebuie sa va chinuie prea tare grija de anumite lucruri; cind va veni momentul cele de care aveti nevoie vi se vor descoperi fara rezerve". In faptul ca lipsesc expunerile dezvoltate despre anumite subiecte, nu trebuie sa tragem concluzia neghioaba ca lucrurile respective nu au existat sau ca Biblia sufera de lacune; pur si simplu, unele lucruri nu ne sunt de un folos nemaipomenit, cel putin pe moment... De pilda, ce importanta are daca pamintul sau soarele este "stiintific vorbind" centrul universului? Eu tot cele doua porunci fundamentale trebuie sa le pazesc; si daca pazesc aceste doua porunci, Domnul de va ingriji sa pricep tot ceea ce e nevoie sa inteleg... Citeodata ni se fac si hatiruri in directia asta, fara o utilitate practica...

Cred ca acesta este si sensul profund al mult hulitei zicale "crede si nu cerceta"; cred ca asta vrea sa spuna ca este bine ca intii sa iubim, pentru ca numai dragostea adevarata permite cunoastere adevarata; cine dintre noi nu a trait sentimentul ca acela care ne iubeste ne cunoaste tulburator de intim, parca ne-ar vedea tot sufletul..? Cu cei pe care-i iubim tindem sa fim iertatori, delicati, mai aproape de "exigentele' hristice... Pe cei pe care-i iubim ii vedem frumosi, si ne este mult mai usor sa vedem pe Hristos in persoanele pe care le iubim.Cunoasterea reala vine din dragoste, iar dragostea presupune credinta - un paradox pentru urgentele rationaliste ale omului desacralizat... Sunt insarcinata in luna mare si am citit tot felul de lucruri despre nastere; ceva m-a impresionat foarte mult in tot ce am citit/vizionat: spunea o moasa ca mama nu trebuie despartita de prunc la nastere, ci pruncul sa-i fie pus in brate, la sin, pentru ca mama sa aiba fericirea de a se indragosti de pruncul ei; si ca acest moment ceresc al indragostirii este de fapt esenta nasterii, pentru noua mama. Ce minunat spus! O mama care-si iubeste pruncul crede cu tarie ca el este insasi esenta vietii ei, slujirea ei care-o va mintui; urmeaza indragostirea de prunc, indragostire care nu se petrece in perioada uterina, ci in primele momente de dupa separare, atunci cind mama si pruncul ajung "fata in fata"; si pe baza acestei dragoste, initiata pe parcursul sarcinii si catalizata, definitivata la nastere, urmeaza cunoasterea de o viata intreaga si de o profunzime indescriptibila; "cine ne intelege si ne iubeste mai mult decit mama?".... Nici mama, nici pruncul nu stiu de dinozauri, nici de heliocentrism, si totusi, in adincimile dragostei lor unul pentru celalalt, au cea mai puternica nadejde ca se vor mintui... Unele lucruri li se vor face cunoscute, altele nu, in functie de RAM-ul fiecaruia, ca sa zic asa... Insa fundamentala este dragostea lor, si aceasta este si "preocuparea" esentiala a Scripturii. Poemul cel Mare al Scripturii. Restul este poezie...


Domnul sa ne dea bucurie!