Care este pozitia BOR fata de persoanele care fac doar cununuia civila?

Subiectul acesta este "problema" zilelor noastre, a multor, prea multor familii crstine.
Cum voi proceda eu in momentul in care fiica mea imi va spune :" ma mut cu prietenul meu"?
Ce voi face? ce voi zice?
Nu are prieten cu toate ca are 21 de ani dar m-a avertizat ca si ea va face la fel ca toti tinerii "emancipati".
M-am speriat de-a binelea. Stie ca eu nu accept asta. Dar... va tine cont oare de parerea mea? Nu prea cred...

[TreciLaRugaciune]

"Binecuvantarile parintilor intaresc casele fiilor".


Iertati-ma.

[Rodica50]

În prealabil postat de costache marilena

Subiectul acesta este "problema" zilelor noastre, a multor, prea multor familii crstine.
Cum voi proceda eu in momentul in care fiica mea imi va spune :" ma mut cu prietenul meu"?
Ce voi face? ce voi zice?
Nu are prieten cu toate ca are 21 de ani dar m-a avertizat ca si ea va face la fel ca toti tinerii "emancipati".
M-am speriat de-a binelea. Stie ca eu nu accept asta. Dar... va tine cont oare de parerea mea? Nu prea cred...

Cred ca trebuie sa purtati o discutie cu ea- ca de la mama la fiica- cat de important este sa aiba parte de binecuvantarile lui Dumnezeu- ca mama trebuie sa o invatati despre valorile Ortodoxiei, spuneti-i ca daca nu se pretuieste, nici de la prietenul ei nu va afla pretuire. Copiii sanatosi si ascultatori vin din familiile intemeiate pe cinstea si curatenia celor doi -cercetarile mai noi au demonstrat ca pacatul aduce modificari in structura genetica.

În prealabil postat de Rodica50

Cred ca trebuie sa purtati o discutie cu ea- ca de la mama la fiica- cat de important este sa aiba parte de binecuvantarile lui Dumnezeu- ca mama trebuie sa o invatati despre valorile Ortodoxiei, spuneti-i ca daca nu se pretuieste, nici de la prietenul ei nu va afla pretuire. Copiii sanatosi si ascultatori vin din familiile intemeiate pe cinstea si curatenia celor doi -cercetarile mai noi au demonstrat ca pacatul aduce modificari in structura genetica.

Asa trebuie sa fac Rodica. Mi-am propus de mule ori sa incep o astfel de discutie cu ea. Dar, vezi tu, este foarte delicat. Eu sunt principala vinovata ca nu am dat copiilor mei o educatie mai profund crestina. Nu i-am familiarizat cu biserica. In afara de rugaciunile de culcare (pe care ei nici nu le mai zic) nu i-am invatat mai nimic.
Acum, la maturitate, mi-a venit si mie mintea la cap si am "luat legatura" cu Dumnezeu. MI-am dat seama ca i-am lipsit pe copii de cea mai inalta si necesara invatatura: nimic fara Dumnezeu.
Va trebui mult tact sa incep sa-i vorbesc fetei mele despre voia lui Dumnezeu, despre respectarea legilor Lui sau despre binecuvantarile Lui?
Majoritatea tinerilor "moderni" fara o oarecare educatie religioasa pufnesc si isi dau ochii peste cap:'"da...da...Bine...bla, bla, bla..."
Insa, oricum va reactiona ea, va trebui sa-i tin o lectie de morala crestina. Poate nu ma va asculta la inceput insa stiu sigur ca ii va ramane ceva in capusor. Este totusi un om bun, cu bun simt si relativ ascultatoare.
Dar ce mie nu-mi este cu putinta este cu putinta Lui Dumnezeu. In El imi pun nadejdea. Cu post si rugaciune!

[Rodica50]

Sa te ajute Dumnezeu, Marilena, faptul ca ti-ai pus asemenea probleme denota ca esti pe drumul cel bun. Este foarte important sa discuti cu ea- cat de frumoase sunt amintirile celor care au pornit la drum curati, iar roadele culese sunt dulci.Doamne ajuta!

Sf.Maxim Marturisitorul tine sa ne spuna ca:,,nu mancarurile sunt rele,ci lacomia pantecelui;nu facerea de prunci,ci curvia;nu banii,ci iubirea de bani;nici slavaci slava desarta.Iar daca-i asa nimic nu e rau din cele ce sunt decat reaua lor intrebuintare,care vine din negrija mintii de-a cultiva cele firesti''(Filocalia vol.2,pag.77).Ori ceea ce ingrijoreaza astazi este faptul ca senzualitatea ea locul iubirii si placerea trece in locul comuniunii.Amorul liber este socotit ca un lucru normal,iar casatoria a devenit pentru multi un mijloc lesnicios de a dobandi placeri si o asigurare impotriva neputintelor de la batranete.Crestinii,insa,stiu bine ca nunta esta Taina iubirii, ,,TAINA MARE IN HRISTOS SI IN BISERICA'',avand ca scop nasterea de prunci si desavarsirea personala a sotilor,unul prin altul si amandoi prin HRISTOS DUMNEZEU.Parintele Staniloaie spune ca cei doi casatoriti in comuniunea si daruirea lor il privesc pe Hristos privindu-se unul pe altul,iar comuniunea dintre sot si sotie se intareste prin copii.Nenorocirea este ca tocmai acesti copii,care au rolul de a intari comuniunea familiei binecuvantate prin Taina Cununiei,sunt avortati fara mila de mame usuratice si necredincioase cu acordul tatilor lenesi si care nu vor sa-si asume odata cu trairea placerii ce rezulta din actul sexual si raspunderea cresterii pruncilor care se vor zamisli in mod natural,dupa randuiala inscrisa in fire de Dumnezeu.Impiedicarea zamislirii copiilor prin tot felul de mijloace si uciderea copiilor in pantece transforma actul sexual intr-o sursa de placere fara finalitate,golind astfel pe omul care a ales viata lumeasca de adevaratul lui sens si conducandu-l de fapt spre urmari ce nu vor intarzia sa apara,adica spre nefericire si disperare care vor degenera in final in vicii cu urmari grave.Transformarea placerilor sexuale intr-un idol duce la alegerea iresponsabila a pornografiei,a mijloacelor contraceptive si a crimei de avort,ca modele de viata,incat acestea reprezinta o plaga a vremii noastre,precum lepra in antichitate si ciuma in evul mediu.O statistica recenta ne arata ca prin acceptarea sexualitatii,intreaga tara s-a transformat intr-un adevarat abator in care sunt ucisi fara mila aproape un milion de copii anual.Cauza unica a pruncuciderii este LIPSA DE IUBIRE.A omora un copil nenascut inseamna a te impotrivi vointei lui Dumnezeu.De asemenea impotriva tinerilor si spre distrugerea lor,se folosesc arme psihologice moderne care sub masca fericirii,binefacerii si modei apusene moderne ii incurajeaza sa fumeze,sa bea alcool,sa priveasca filme de groaza,violenta si pornografie,sa inceapa cat se poate de repede viata sexuala pentru a-i secatui de vlaga cat se poate mai de timpuriu.Desfraul este o boala groaznica,o adevarata lepra morala,care calca in picioare iubirea,fidelitatea,frumusetea si nobletea existentei.Acceptand aceste rele de bunavoie,sigur mergem spre PIERZANIE.SF.AUGUSTIN spune;,,Cand este evitata conceptia copilului,este nepermisa si rusinoasa chiar impreunarea cu sotia legitima.Aceasta a facut-o ONAN,fiul lui IUDA si pentru aceasta l-a omorat Dumnezeu".Pentru a salva casatoria de la decadere,BISERICA CRESTINA ORTODOXA,proclama ca oricine lipseste actul conjugal de exercitiul sau natural si de puterea de procreare a vietii,calca legea lui DUMNEZEU si a naturii si se face vinovat de o mare nelegiure"---ASADAR DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE SA RESPECTATI PORUNCILE,AMIN.

[Jamaica]

of ma doare asa de tare de fiecare data cand citesc/aud sintagme de genul "femeile sunt usuratice si necredincioase" iar "tatii sunt (doar) lenesi" , mai ales cand greul cade mai mult pe femeie in viata decat pe barbat...

[anna21]

În prealabil postat de costache marilena

Asa trebuie sa fac Rodica. Mi-am propus de mule ori sa incep o astfel de discutie cu ea. Dar, vezi tu, este foarte delicat. Eu sunt principala vinovata ca nu am dat copiilor mei o educatie mai profund crestina. Nu i-am familiarizat cu biserica. In afara de rugaciunile de culcare (pe care ei nici nu le mai zic) nu i-am invatat mai nimic.
Acum, la maturitate, mi-a venit si mie mintea la cap si am "luat legatura" cu Dumnezeu. MI-am dat seama ca i-am lipsit pe copii de cea mai inalta si necesara invatatura: nimic fara Dumnezeu.
Va trebui mult tact sa incep sa-i vorbesc fetei mele despre voia lui Dumnezeu, despre respectarea legilor Lui sau despre binecuvantarile Lui?
Majoritatea tinerilor "moderni" fara o oarecare educatie religioasa pufnesc si isi dau ochii peste cap:'"da...da...Bine...bla, bla, bla..."
Insa, oricum va reactiona ea, va trebui sa-i tin o lectie de morala crestina. Poate nu ma va asculta la inceput insa stiu sigur ca ii va ramane ceva in capusor. Este totusi un om bun, cu bun simt si relativ ascultatoare.
Dar ce mie nu-mi este cu putinta este cu putinta Lui Dumnezeu. In El imi pun nadejdea. Cu post si rugaciune!

Oooo, nu este timpul trecut.
Trebuie sa-i spui ce este bun, nu gresesti, chiar daca ea nu va asculta.

Parintii mei au fost destul de permisivi (desi eu nu i-am perceput asa la vremea adolescentei), dar cand am pus problema sa ma mut cu prietenul meu, efectiv au "explodat": era ceva care depasea nivelul lor de toleranta.
Au fost discutii f urate, ca eu nu puteam intelege "de ce" sa nu ma mut cu prietenul meu decat daca ma marit. . Nu puteam sa-i inteleg (eram chiar ingrozita de "anacronismul" lor - nici macar nu au ridicat obiectii religioase, ca probabil as fi fugit de acasa la cat de revoltata eram) si era f frustrant de ambele parti. Pana la urma i-a dat Dumnezeu gandul bun prietenului meu si a propus sa ne casatorim (evident, el stia despre atitudinea parintilor mei, cred ca asta a avut un rol).
Ceea ce au avut ei de spus atunci a contat enorm peste timp. Azi sunt mandra de parintii mei ca au principii sanatoase si ca au luat atitudine la momentul potrivit (desi, repet, motivatia lor nu a fost una religioasa, ci au vrut sa ma fereasca de aranjamente imorale).


Un alt fapt care-mi vine in minte.. Am in familie o persoana care traieste in concubinaj de ani intregi cu o tanara. Cand i-am vizitat, copilasul meu a intrebat: este maritata? cam jenant . A inceput sa intrebe cand se vor casatori, sa inisite ca fata ar trebui sa faca parte din familie etc.. L-am lasat sa vorbeasca (cineva poate sa spuna astfel de lucruri fara sa trezeasca revolta). I s-a parut copilului ca nu este suficient si cu alta ocazie a insistat in fata parintilor tanarului ca trebuie sa-l insoare.. Ma gandeam daca nu cumva chiar Dumnezeu ii mustra prin gura unui copil de 6 ani (dar ma tem ca va ramane fara efect).

[Jamaica]

am o prietena de familie care locuieste cu un barbat de multi ani fara sa fie cununati, ea se apropie de 30 de ani si doreste un copil si ii tot bate apropouri , iar el ii spune ca lor le e bine asa... imi pare rau de ea pt ca este o fata frumoasa si cu suflet bun. Concubinajul in opinia mea nu duce la nimic bun nici macar in viata aceasta

[Marius22]

Concubinajul inainte de a reprezenta un compromis, exprima o stare de pacat. Problema, este ca orice compromis pe care il facem in viata privitor la pacat, deschide calea unor pacate si mai mari.

Cred ca nu este deloc intamplator faptul ca intr-o lume in care concubinajul este generalizat si avortul atinge cote maxime. Avortul, uciderea constienta a pruncilor, in aceasta stare de neasumare - uneori de foarte lunga durata -presupusa de concubinaj isi are cauza. Apoi, chiar daca se cununa religios un astfel de cuplu, exista toate sansele ca si in casatorie sa apeleze la avort, pentru ca neasumarea responsabilitatilor le-a devenit o a doua fire.