![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Sau si mai clar: daca Iisus a zis adevarul, atunci adevarul zic si eu atunci cand zic ca si Hristos si zic minciuna cand zic ceva opus celor zise de Hristos. Petru a fost infailibil cand a zis ca Iisus este mesia, dar nu pentru ca avea el calitatea de infailibil, ci pentru ca Dumnezeu care ii descoperise adevarul despre Iisus era infailibil. Nu din "inteligenta" lui personala era Petru infailibil, ci cunoasterea data lui de Dumnezeu il facea asa, dar numai in momentele cand vorbea conform celor primite de la Dumnezeu, pentru ca, atunci cand a dorit sa se opuna cuvintelor lui Iisus, acesta i-a zis dimpotriva "treci inapoia mea satano!".
Asa si cu Papa, cand ii invata pe oameni cele lasate de Hristos cum sa nu fie infailibil? Vreti sa spuneti ca sunt mai putin adevarate cuvintele lui Hristos daca sunt spuse din gura lui? Cuvintele Domnului isi pierd cumva valabilitatea in functie de cel care le rosteste? Doar ca spune lucruri nelasate de Hristos, atunci nu are cum fi infailibil, dar la fel sta treaba si cu sinoadele ortodoxe. De exemplu, sfantul Ioan Gura de Aur a fost condamnat de doua sinoade si a murit in exil din cauza asta, sau un alt exemplu, hotarari luate de unele sinoade ortodoxe au fost anulate apoi de alte sinoade ortodoxe. Nici sinoadele ortodoxe nu sunt mai infailibile decat Papa, si acum ce propuneti sa facem, sa ne abandonam credinta in Hristos din cauza ca sinoadele nu sunt infailibile si ajung sa ia si decizii gresite? Pai invatatura lui Hristos este mai putin adevarata din cauza greselii sinoadelor? Nu, asa-i? Sinoadele raman infailibile atunci cand ne invata cuvantul lui Hristos, la fel si orice preot, si la fel este si Papa, de ce ar face el exceptie? Cuvantul lui Hristos ramane infailibil indiferent de gura care il pronunta, si bine ar fi sa existe cat mai multe guri pentru ca problema nu este Papa, ci problema este ca via este mare si lucratorii sunt putini, dupa cum a zis Domnul... Nu cred ca se inmultesc lucratorii daca se ataca crestinii unul pe altul, ci dimpotriva, certurile si neintelegerile devin piatra de poticnire pentru cei care nu sunt nascuti in mediu crestin... |
#2
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Și adevărat, grăiești: Citat:
__________________
Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, pentru toate, pentru fiecare zi și pentru moartea ce va veni, Te ascult, Doamne și nici măcar după ascultare, nu-mi da mie, ci numai după voia Ta, ajută-mi părtaș să fiu binecuvântărilor Tale, acum și întru împărăția Ta. Amin. |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Cat despre rugaciunea unii pentru altii "nu in biserica", in cadrul Liturghiei ortodoxe sunt incluse rugaciuni pentru unirea crestinilor, rugaciuni care se zic cu fiecare Liturghie, pentru ca Hristos a dorit ca toti crestinii sa fie unul asa cum si El impreuna cu Tatal Unul sunt. In practica insa, biserica ortodoxa se opune cel mai mult pentru ca ideea ei de unire este de fapt de uniformizare, ar vrea ca toti crestinii sa devina greco-ortodocsi (zic greco-ortodocsi pentru ca in Ierusalim ortodocsii fara alta specificare nu exista, ci sunt ori greco-ortodocsi, ori ortodocsi copti, ori ortodocsi armenieni etc). Biserica catolica insa nu cere uniformizarea, dovada este existenta bisericilor greco-catolice care nu sunt formate doar din ortodocsi trecuti la catolici care continua sa celebreze Liturghia sf. Ioan Gura de Aur si continua sa aiba preoti care se pot casatori, ci exista si cazuri inverse, de catolici de rit latin care trec la greco-ortodocsi si am vizitat o astfel de manastire in Israel, la Betleem, o manastire de maicute care au considerat ca ritul ortodox este mai apropiat de spiritul/duhul celor de pe pamantul sfant asa ca au abandonat ritul latin si l-au imbratisat pe cel ortodox, devenind greco-catolice. Asta nu inseamna ca au fost renegate de Papa, dimpotriva, si nu numai, si-au dezvoltat si o nevointa extrem de frumoasa bazata pe Biblie si anume spalatul picioarelor. Asa cum Hristos a spalat picioarele ucenicilor pentru ca acestia sa aiba parte de El intelegand ca cel care este mai mare se face pe sine mic si slujeste celorlalti, asa si maicutele, isi spala o data pe saptamana picioarele unele altora si le spala si pe cele ale vizitatorilor care se lasa spalati, si zic maicutele ca acest ritual este cea mai buna metoda de nu ramane suparat pe cineva, pentru ca nu poti fi suparat pe unul care iti spala picioarele si caruia si tu ii speli picioarele. Si un altul care a participat la acest ritual a zis ca va fi unitate intre crestini cand mai marii lor isi vor spala unii altora picioarele... |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Papa nu este infailibil decat atunci cand vorbeste Ex-Cathedra.. Lasand asta deoparte multe din prerogrativele papalitatii sunt exagerate si ofensatoare.. Papalitatea este o degenerare.Dovada mileniul negru al crestinitatii(catolice), cauzat de excesele papilor..
|
#5
|
|||
|
|||
![]()
FILIOQUE - CONTRAARGUMENTE - CREZUL CATOLIC sau cum au deviat de la credinta....Eu cred ca au fost invinsi de inertiile credintelor pagane..Au avut tot timpul de a schimba ceea ce ne-au lasat apostolii.
CONSIDERATII ISTORICE De-a lungul primelor secole, atat traditia latina cat si cea greaca au impartasit aceeasi credinta apostolica, mai putin relatiile dintre persoanele Sfintei Treimi. Elaborat cu prilejul primului sinod ecumenic din Constantinopol, si completat ulterior la Niceea, a circulat altfel in vest decat in est. Prima folosire a lui Filioque in contextul crezului s-a petrecut la sinodul local din Toledo din 589, care, desi prin canonul 11 reafirma cele proclamate la primul sinod afurisind pe cei ce ar gandi altfel, prin canonul al III-lea condamna si pe cei ce nu rostesc crezul cu formula Filioque. Din Spania, aceasta formula s-a raspandit si in Galia, pentru ca, un secol mai tarziu, un sinod alcatuit din episcopi britanici tinut la Hatfield in 680 sa reafirme invataturile primului sinod, totodata intarind cu blesteme adaosul de la Toledo. Un alt factor care a stat la baza raspandirii crezului in varianta latina pana in secolul VII a fost tratatul Despre Trinitate al Fericitului Augustin, unde scrie ca Duhul Sfant purcede si de la Fiul. Pe parcursul secolelor VIII - IX, rivalitatea dintre imperiul carolingian si cel bizantin precum si emanciparea scaunului papal, aflat sub inalta protectie politica a dus la generalizarea crezului in aceasta formula. La sfarsitul secolului VIII, Charlemagne trimite papei Adrian I o delegatie prin care isi exprima ingrijorarea cu privire la nerostirea de catre bizantini a adaosului Filioque. Papa Adrian se pare ca a respins acuzele formulate de francez, insa, in urma acestor discustiii, Carol a dat asa numitul act Libri Carolini in care era sustinut, printre altele si faptul ca Filioque face parte din formula crezului constantinopolitan. Sinodul convocat la Frankfurt in 794 privind erezia "adoptionista" - care pretindea ca Mantuitorul Hristos ar fi fost numai om, "adoptat" la botez de catre Tatal - reafirma adaosul Filioque considerandu-l o arma, un argument impotriva acestei noi erezii aparute in Spania. Cativa ani mai tarziu, un nou sinod pe tema "adoptionismului" este convocat la Friuli. in urma acestor doua sinoade, crezul latin este promovat in tot imperiul. La inceputul secolului IX, Charlemagne porunceste lui Teodul de Orleans, principalul autor al Libri Carolini, sa scrie o apologie pentru Filioque. Aparuta in 809, lucrarea lui Teodul este o compilatie de texte apartinand unor parinti ai Bisericii, unele texte complet scoase din context. Cu aceasta apologie in mana, Charlemagne convoaca un sinod la Aachen in 809-810 in urma caruia hotaraste existenta dintotdeauna a lui Filioque in crez. Papa Leon al III-lea accepta folosirea acestui termen dar nu este de acord cu completarea crezului niceo-constantinopolitan. Totusi aceasta formula va fi adoptata la scurt timp in tot imperiul. Bizantinii erau mult prea preocupati la aceasta data de probleme interne: monotelismul, iconoclasmul, islamul, asa incat nu au acordat prea mare atentie la ce se petrecea in Vest. Asta pana la jumatatea secolului al IX-lea, cand au aparut diverse probleme jurisdictionale, cum ar fi problema Bulgariei, atunci cand principele Boris, influentat de Vest, i-a alungat pe misionarii bizantini, care au povestit practicele apusene, fapt ce l-a silit pe patriarhul Fotie sa redacteze o scrisoare in 867 catre celelalte Biserici din Est privind tensiunile dintre Roma si Constantinopol precum si despre noile invataturi ale Apusului. Fotie considera Filioque o blasfemie, fiind un pericol in ce priveste intelegerea despre Sfanta Treime, avand iz de politeism pagan. (Mystagogia 9,11). in 884 si 886 revine asupra problemei, completandu-se in cele spuse anterior. Chemand la un sinod ecumenic care sa dezbata aceasta problema, sinod tinut in 867 la Constantinopol, Fotie a reusit depunerea papei Nicolae I insa acest lucru va contribui la degradarea relatiiilor dintre cele doua Biserici. Papa Ioan al VIII-lea s-a aratat deschis asupra convocarii unui alt sinod in Constantinopol, intre 879-880, sinod care desi nu a dezbatut direct problema Filioque, a reafirmat hotararile anti-iconoclaste din 787 precum si varianta crezului din 381, anatematizand pe oricine ar indrazni sa gandeasca altfel. Problema Bulgariei a fost lasata in seama imparatului. insa o noua etapa in legiferarea crezului latin va avea loc in 1014, pe durata incoronarii regelui Henric II, la Roma, ca imparat roman, unde crezul in varianta Filioque a fost cantat la Liturghiei. Astfel, dupa doua secole de impotrivire a papilor, a fost acceptata aceasta formula, subliniind inca o data puterea crescanda a papalitatii. A urmat Schisma din 1054 si cruciadele, care au afectat serios relatiile dintre Roma si celelalte Biserici. Dialoguri au existat pe aceasta tema si in 1136, intre Anselm de Havelberg si Ioan II Comnenul, si in 1234 la Niceea, in urma scrisorilor schimbate de Gherman al II-lea si papa Grigorie al IX-lea, si in alte cazuri, insa rezultatul a fost acelasi. Mai mult, efectele cruciadei a IV-a precum si pretentiile jurisdictionale ale papei in est, au facut ca dialogul nici macar sa nu poata fi conceput. Totusi amenintarea islamului a facut ca grecii sa treaca peste anumite aspecte si sa doreasca unirea cu latinii. in acest sens, doi episcopi rasariteni au participat la un sinod in Lyon (1274), dar n-au fost lasati sa-si expuna punctul de vedere, apusenii grabindu-se sa incheie sinodul si sa proclame imediat unirea, unire care nu a fost receptata ca atare, si care, practic, nu s-a realizat. O ultima tentativa de reconciliere, la nivel ecumenic, s-a vrut a fi sinodul de la Ferrara-Florenta (1438-1445). De asemenea, la acest sinod s-a proclamat intaietatea scaunului Romei inaintea celorlalte. La fel ca si in urma sinodului din Lyon, unirea a fost doar pe hartie, fortata de iminentul pericol arab, practic ea nerealizandu-se niciodata. Odata cu caderea Constantinopolului si reforma protestanta, relatiile dintre Roma si restul lumii s-au racit foarte mult. Au mai existat diverse tentative de negociere, de dialog, insa de mica amploare. Abia in ultimele decenii, prin miscarea ecumenista s-au adus din nou in discutie aceste probleme, insa dupa cum se poate oberva, nu s-a obtinut nici un progres, din contra. Trebuie notat, totusi, faptul ca in diverse ocazii, cum ar fi vizita papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti sau a patriarhului Teoctist la Roma, crezul a fost rostit in varianta bizantina, ceea ce ar putea fi un semn de deschidere din partea romano-catolicilor. |
#6
|
|||
|
|||
![]()
CONSIDERATII TEOLOGICE
Din punct de vedere ortodox, aceasta invatatura catolica este contrara Sfintelor Sinoade si nu are absolut nici un temei scripturistic. Din contra, in Evanghelia dupa Ioan, capitolul 14, vesetul 16, Mantuitorul spune Apostolilor (dupa ce, in versetul anterior, ii indeamna sa pazeasca poruncile Lui): "Si Eu voi ruga pe Tatal si alt Mangaietor va va da voua, ca sa fie cu voi in veac". inca si mai clar, in aceeasi Evanghelie, in capitolul urmator (15, 26), Mantuitorul insusi ne elucideaza asupra purcederii Duhului Sfant: "iar cand va veni Mangaietorul pe Care Eu il voi trimite voua de la Tatal, Duhul Adevarului, care de la Tatal purcede, Acela va marturisi despre Mine". Dupa cum reiese din aceste doua versete clare ca lumina zilei, invatatura catolica despre purcedere Sfantului Duh este eretica! DECI SA NU NE MAI INTREBAM DE CE AU FOST IN STARE SA GENEREZE ATATEA SECTE SI CULTE ALTERNATIVE CRESTINE ! |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Apropos de Mangaietor, cine il trimite, Iisus sau Tatal? Pentru ca intr-un loc scrie ca Iisus il va ruga pe Tatal ca sa il trimita pe Mangietor, si in alta parte scrie ca il va trimite El, Hristos, insusi. Daca Isus si Tatal una sunt, inseamna ca ambele de mai sus sunt adevarate, Mangaietorul este trimis de ambii. Revenind acum la purcedere, daca Iisus si Tatal unul sunt, asa cum a zis Iisus, cum poate Duhul Sfant sa purceada doar din Tatal? Nu a zis nicaieri Iisus ca nu ar purcede si de la El, de la Iisus, Duhul Sfant, dar nu a zis nici contrariul, ca ar purcede, nu a zis absolut nimic despre asta. Dar daca acceptam ca purcede doar din Tatal, pentru ca doar atat apare in Biblie, dar apoi Mangaietorul este trimis de si de Tatal si de Fiul, care Unul sunt, inseamna ca Duhul Sfant purcede inainte ca Fiul sa se nasca? Cand s-a nascut Fiul si cand a purces Duhul Sfant, care inaintea cui, daca la Dumnezeu timpul nu exista si deci nici precedenta unuia asupra celuilalt? Si in aceste conditii ce inseamna "a purcede"? Si in final, nu vi se pare ca dezbinarea crestinilor pentru o dogma care de fapt este un mister pentru absolut toti crestinii vine de la cel rau?
|
#8
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Pentru motive bine întemeiate, autoritatea competentă poate aproba trecerea cuiva (laic, monah sau preot) la alt rit, sau poate permite unui preot să fie biritual. Acestea trebuie văzute ca excepții de la regula general valabilă că toți catolicii trebuie să își cultive propriul rit și propriile tradiții liturgice și canonice, care în cazul greco-catolicilor sunt cele răsăritene (bizantine). O excepție este și la parohia mea. Rămânând singur într-o parohie care a crescut mult, preotul meu greco-catolic a primit ca auxiliar un bătrân preot-călugăr (ieromonah) romano-catolic din Belgia, care are cunoștințele necesare oficierii Liturghiei răsăritene și a primit, la 78 de ani, această facultate de la ierarhul lui. Este o binecuvântare pentru parohia noastră, până când tânărul student teolog, acum în formare la Blaj, va fi hirotonit și își va intra în atribuțiile de preot auxiliar.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 24.08.2010 at 07:36:41. |
#9
|
|||
|
|||
![]()
BOTEZUL CATOLIC ! NOI ORTODOCSII NE LIPISIM DE ASA CEVA !
Din Molitfelnicele de azi s-a eliminat rebotezarea catolicilor, datorita intalnirilor ecumeniste. Totusi acest fapt este in neconcordanta cu Molitfelnicele mai vechi sau cu cele ale altor popoare ortodoxe, care nu slujesc ecumenismului. Oferim aceste exemple spre edificare: In "Molitfelnicul bogat", tiparit la Manastirea Neamt, in 1843, fila 314 sta scris: "Ca la dezbinarea de biserica rasaritului [sperand] ca poate au mai tinut oarecare randuieli, pentru aceea au pus ca sa se unga cu mir unii, iar acum, precum se vad, sunt cu totul departe de dreapta credinta. Dar dupa cum se vede in cartea ce se numeste «Aratare pe scurt a Dumnezeiestilor Dogme ale credintei» [M. Neamt, 1816], la foaia 311, insemnari oarecare a Dumnezeiestilor Taine arata pentru indumnezeitorul Botez cu mii de marturii de la toti Sfintii Prooroci, Apostoli, Ierarhi, prea intelepti Dascali, ca cel ce nu se va boteza in trei afundari si in trei chemari ale Sfintei Treimi, sau va fi stropit, nu este desavarsit botezat. De aceea dar, in puterea acestor prea mari marturii, zicem ca tot felul de eretic si apusean sa se boteze desavarsit cu toata oranduiala, iar nu numai cu ungere de mir". [1] Sfantul Paisie Velicikovski, intrebat de un ucenic despre (re)botezarea apusenilor spune: "Pentru ca diavolul, impiedicatorul tuturor lucrurilor celor bune, cunoscand pe latini si pe papistasi ca acum au stricat toate Tainele Sfintei Biserici, iar mai vartos a Preotiei si a Botezului, si ca grecii daca se vor instiinta de aceasta nu vor suferi, nici nu vor tacea, ci vor da la iveala lucrul acesta ca pe un fara de lege si de sufletele oamenilor pierzator, si ca dupa ce-l vor cunoaste vor incepe a boteza desavarsit pe cei ce vor veni de sub stapanirea papei, catre Pravoslavnica Biserica a Rasaritului, ca pe niste nebotezati, si ca lucrul acesta al Bisericii celei mari a Rasaritului este bun, pravoslavnic si de suflete mantuitor si lui Dumnezeu bine placut, iar al papistasilor este rau, ereticesc, pierzator si lui Dumnezeu prea-urat, si ca cei ce se boteaza cu botezul papistasesc de pacate nu se curatesc, de darurile Sfantului Duh, pe care le da Dumnezeu pentru botezul cel adevarat, nu se invrednicesc, ci sunt ca niste pagani, care nu au nicidecum Botezul; iar cei ce se boteaza cu Botezul Bisericii Rasaritului de toate acestea se invrednicesc, ca si de pacate se curatesc, si fii ai imparatiei si ai lui Dumnezeu dupa har se fac, si ca acest lucru bun si Dumnezeiesc degrab va sa se inceapa, a apucat mai inainte vicleanul diavol prin a sa unealta ca sa-l prihaneasca, si la cei multi care nu au intregi mintile lor sa-l faca cu indoiala, ca printr-insa sa-i traga in pierzarea sa". [2] Talcuind Canonul 46 Apostolic, Sfantul Nicodim Aghioritul citeaza 3 Sfinti Parinti, care ne invata ca: "Nici un eretic nu da sfintenie prin taine" [Sfantul Leon, Epistola catre Nichita] si ca "Botezul celor rau cinstitori de Dumnezeu nu sfinteste" [Sfantul Ambrozie, Cuvant pentru cei ce se catehisesc]. Deci, "Nu te amageasca pe tine, o, ascultatorule, adunarile ereticilor, ca au botez dar nu luminare, ci se boteaza cu trupul, iar cu sufletul nu se lumineaza" [Sfantul Ioan Gura de Aur, La inceput era Cuvantul]. Sfantul Nicodim Aghioritul: "Preasfintite Stapane si dumnezeiescule Patriarh a toata lumea! Aducatorul acestei scrisori, care este de origine din Transilvania si are botezul (sau mai bine zic desbotezul) fiind molipsit de intinaciunea latinilor, vine prin mijlocirea mea, catre Inalt Preasfintia Voastra, cerand calduros ca sa fie botezat cu botezul Bisericii noastre de Rasarit. Deci atat el, cat si eu, ne rugam de a voastra inima urmatoare lui Hristos si apostoleasca, ca sa trimiteti intarit prin ordin scris oficial pe numitul monah, ne-monah, adica fara darul calugariei, catre duhovnicul roman Parintele Grigorie din Manastirea Pantokrator. Caci acela, fiind de acelasi neam si aceeasi limba cu dansul, poate sa-l invete si sa-l innoiasca cu botezul nostru..." [Scrisoare catre Patriarhul Grigorie al V-lea, in Hrana Duhovniceasca] Asadar catolicii sunt lipsiti de Harul Dumnezeiesc, lucru foarte grav, avand in vedere ca sustin ca sunt singura Biserica mantuitoare si au pretentia ca toti ceilalti sa-l accepte pe papa. -------------------------------------------------------------------------------- [1] Ivan Ostrumov, Sinodul de la Ferrara-Florenta, ed. Scara, Bucuresti, 2002 [2] *** Viata Cuviosului Paisie de la Neamt, ed. Trinitas, Iasi, 1997, pag. 60-63 |
#10
|
|||
|
|||
![]()
[quote=IonelS;281144]BOTEZUL CATOLIC ! NOI ORTODOCSII NE LIPISIM DE ASA CEVA !
Asadar catolicii sunt lipsiti de Harul Dumnezeiesc, lucru foarte grav, avand in vedere ca sustin ca sunt singura Biserica mantuitoare si au pretentia ca toti ceilalti sa-l accepte pe papa. Sa inteleg de aici ca va situati impotriva pozitiei Bisericii dumneavoastra, care recunoaste validitatea Sacramentului Botezului administrat in Biserica Catolica ? |
|