Sfantul Isaac Sirul

[Rodica50]

De îndatã ce harul observã cã în gândul omului a început sã aparã o oarecare pãrere de sine si el a început sã gândeascã înalt pentru sine, îngãduie sã se întãreascã împotriva lui ispitele, pânã îsi va cunoaste neputinta sa si se va umple de smerenie pentru Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul).

[Daniel777]

Cel ce a ajuns la dragostea de Dumnezeu nu mai doreste sa ramana aici(pe pamant).Caci dragostea scoate afara frica.Iubitilor,fiindca m-am facut nebun,nu mai rabd sa pastrez taina in tacere,ci ma port ca unul fara de minte pentru folosul fratilor.Pentru ca aceasta este dragostea adevarata,ca nu mai poate rabda sa pastreze ceva in taina fata de cei iubiti.De multe ori cand scriam acestea,mi se opreau degetele pe hartie si nu mai puteam sa le misc de placerea ce se ivea in inima mea si care ma aducea la tacerea simturilor.Deci,fericit este cel ce se indeletniceste pururea cu Dumnezeu si se opreste de la toate cele lumesti si numai cu El se ocupa toata cunostinta lui.Si de va fi indelung rabdator,nu va intarzia mult sa se arate rod mare. Bucuria cea intru Dumnezeu este mai puternica decat viata de aici.Si cel ce a aflat-o pe ea,nu numai ca nu mai cauta spre patimi,ci nu se mai intoarce nici spre viata sa;si nu mai are vreo alta simtire a ei,daca bucuria aceasta i-a venit din adevar.Dragostea e mai dulce decat viata.Caci e mai dulce intelegerea cea dupa Dumnezeu,din care se naste dragostea cea mai dulce ca mierea si ca fagurul.Dragostea nu se intristeaza cand trebuie sa primeasca moartea infricosatoare pentru cei pe care ii iubeste.Dragostea este fiica cunostintei.Iar cunostinta e fiica sanatatii sufletului.Si sanatatea sufletului este puterea ce se naste din multa rabdare.

Intrebare:Si ce este cunostinta?

Raspuns:E simtirea vietii nemuritoare.

Intrebare:Si ce este viata nemuritoare?

Raspuns:Simtirea lui Dumnezeu.Caci din cunoastere este iubirea.Iar cunoasterea de Dumnezeu este imparateasa tuturor poftelor,si sufletul ce o primeste nu mai are nevoie de vreo alta dulceata de pe pamant.Caci nimic nu este asemenea dulcetii cunoasterii lui Dumnezeu.

Rugaciune:Doamne,umple inima mea de viata vesnica.

Viata vesnica este mangaierea in Dumnezeu.Si cel ce a aflat mangaierea in Dumnezeu socoteste de prisos orice mangaiere lumeasca.

Intrebare:De unde simte omul ca a primit intelepciune de la Duhul?

Raspuns:Din simtirea care-l invata in ascunsul lui si in simtiri chipurile smereniei.Si i se descopera in intelegerea lui ca a dobandit smerenia.

Intrebare:Si cum simte cineva ca a ajuns la ea?

Raspuns:Din aceea ca ii e greata sa placa lumii in purtarile lui sau in cuvant si este urata in ochii lui slava lumii acesteia.

[Rodica50]

Iubirea care are pe Dumnezeu de cauza este ca un izvor tasnitor, care nu-si intrerupe niciodata curgerea. Caci insusi El este izvorul iubirii si materia care o alimenteaza nu se sfarseste niciodata. Niciodata nu-i lipseste celui ce s-a invrednicit de e materia care-l poarta spre pomenirea lui Dumnezeu, incat si in somn sta de vorba cu Dumnezeu. - Sfantul Isaac Sirul



Moartea infricosata o socoteste bucurie si niciodata contemplatia mintii nu mai sufera vreo intrerupere in intelegerea celor ceresti… Cunostinta si vederea lui cea naturala au disparut si nu mai simte miscarea lui, care se misca printre lucruri si chiar daca face ceva nu simte ca unul ce are mintea plutind in contemplatie si cugetarea lui intr-o vorbire continua cu cineva - Sfantul Isaac Sirul.