Ingerul pazitor

[Marius22]

Ingerul pazitor nu mai este o companie placuta pentru omul contemporan. In discretia sa, el tot il jeneaza pe acesta. Gandul ca o persoana vegheaza neincetat asupra lui, il stinghereste cu atat mai mult. De aceea, omul a si luat hotarararea fie sa-l considere personaj mitologic, fie sa-l neglijeze.

Suntem de plans de fiecare data cand ingerul nostru pazitor se simte singur langa noi. Si nu sunt putine aceste momente. Avem pretentia ca el sa ne pazeasca, sa ne ocroteasca. In schimb, noi nu punem umarul pentru a-l ajuta in lucrarea sa. Nu cooperam. De parca tot ceea ce el face, ar face pentru sine si nu pentru progresul nostru duhovnicesc. Sa nu uitam ca prezenta sa tainica langa noi, se dovedeste a fi mai lucratoare si mai benefica, decat prezenta multor semeni ai nostri. Sa nu ne mai punem nadejdea exclusiv in oameni. Sa nadajduim in ingeri dar mai ales in Dumnezeu.

Numai in rugaciune suntem in comuniune cu lumea ingereasca. In rugaciunile inchinate ingerilor exprimam faptul ca nu ne sunt indiferenti. Mai mult, prin ele ne aratam recunostinta.