Din minunata lume a necuvantatoarelor

[MariS_]

În prealabil postat de manu72

Imi cer scuze si eu heaven, dar pe 10 iulie a fost ziua mea si chiar m-a distrat mesajul tau. Iti aduc noutati despre randunica, dar am iar nevoie de ajutorul tau. A crescut, codita e sub forma furculitei, aripioarele sunt pana in varful coditei de lungi si....zboara. Zboara prin casa, umbland dupa mine si-mi aterizeaza pe cap sau pe umar sau pe spate sau pe unde apuca. Fac treaba prin casa cu ea pe umar...Sta pe marginea monitorului si se uita la mine cum lucrez la calculator. Scoate niste sunete superbe. Este foarte curioasa, analizeaza tot in jurul ei. Am observat ca atunci cand nu sunt acasa nu zboara deloc. Mai nou noaptea iese din cutiuta ei si vine si se culca pe parul meu. Dar de catelul meu nu se sperie (mai degraba a fugit el de randunica), se asaza in palma cand ii intinzi mana...Ce ma fac? Cred ca e prea domesticita...Mi-e teama ca am s-o eliberez si o va prinde vreo pisica...As avea nevoie de niste sfaturi, indrumari...

Ca sa razi: am vreo trei vecine care ma ajuta la strans insecte (si au spus ca le place, ca le relaxeaza), dar niciuna nu se pricepe la sfaturi despre zbor...

Si daca e ingerul tau pazitor? Daca ea are grija de sufletul tau, dar
te lasa sa crezi ca tu o ajuti? Asa ca, draga manu, atata timp cat se
simte bine, nu e stresata si se mai si intelege cu prietenul patruped,
te iubeste si ai ce sa-i dai de mancare nu-ti fa probleme. Cand ii va
veni sorocul sa-si ia zborul, si-l va lua. Bucura-te acum ca te iubeste.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[manu72]

<<Forfota>> pentru cultura ta generala in acea fotografie este fetita mea de 8 ani, care era dezbracata in pantaloni scurti pentru ca la mine in casa vara este foarte cald, iar fetita mea nu suporta caldura. Eu nu apar in nici o fotografie. Nici nu am astfel de fotografii. Nici n-am crezut ca poti gandi asa ceva.

[manu72]

În prealabil postat de MariS_

Si daca e ingerul tau pazitor? Daca ea are grija de sufletul tau, dar
te lasa sa crezi ca tu o ajuti? Asa ca, draga manu, atata timp cat se
simte bine, nu e stresata si se mai si intelege cu prietenul patruped,
te iubeste si ai ce sa-i dai de mancare nu-ti fa probleme. Cand ii va
veni sorocul sa-si ia zborul, si-l va lua. Bucura-te acum ca te iubeste.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Multumesc din suflet pentru mesaj. A fost, este si va ramane in sufletul meu mereu, pentru ca acum 2 zile i-am dat drumu. Incepuse sa se uite pe geam, ciripea cand vedea randunele zburand prin fata geamului meu, chiar se prindea de plasa de la geam si parca imi spunea ca e pregatita sa plece. Am crescut-o o luna si jumatate. Am un gol imens in suflet, dar ma rog la Dumnezeu sa-i dea putere sa se descurce si sa se bucure de libertatea de care avea nevoie. Fetita mea mi-a spus ca se roaga in fiecare noapte sa aiba grija dea ea Doamne, Doamne si s-o aduca in primavara sanatoasa la noi la geam ca sa-si faca cuib. Mi-e dor enorm de mult de ea. Plang si mi-e dor de ea, dar am considerat ca libertatea ei e mai importanta. Prefer sa sufar eu decat sa fi suferit ea mai tarziu. Durerea mea este ca sufera si fetita mea. Stiu ca ne-a iubit enorm, pentru ca ne cauta prin casa pana ne gasea si tipa cand o lasam singura. Stau la geam si privesc randunelele din jurul meu si chiar as putea sa zic ca am vazut-o. Va avea tot timpul un loc al ei in inima mea. Dumnezeu mi-a dat putere sa o cresc, cand eu credeam ca nu voi reusi!

[Rodica50]

La Parintele Arsenie Papacioc vom gasi un frumos raspuns pe care l-a primit, copil fiind, de la mama sa- ...si animalele se inchina...raspuns pe care si eu l-am primit in copilarie...

manu, si eu am avut un porumbel,mai demult, l-am gasit pe scara, plouat, noi l-am crescut cu arpacas, cand l-am luat nu putea sa zboare, cand a inceput sa creasca si sa invete mai bine, l-am lasat sa zboare pe afara, se ducea pana pe punctul termic din fata blocului si venea inapoi la balcon. pana la urma s-a obisnuit, pleca din ce in ce mai mult timp, mai venea sa-i dam de mancare, statea pe punctul termic si se uita la geam, intindeam mana si venea imediat, manca de la noi din palma, puteam sa-l prindem sa-l tinem. usor usor, a inceput sa vina din ce in ce mai rar, numai manca nici din palma, nici nu mai avea curaj sa vina la geam, ii puneam jos si plecam, abia apoi venea sa manace, pana n-a mai venit de loc... dar era mare, sanatos, s-a invatat cu libertatea.
cel mai mult imi placea, cand era la noi si vedea ca venim cu mancarea sau apa, dadea usurel din aripi si piuia foarte frumos, nu avea rabdare sa ajungem la el, se intindea atat de tare, ca uneori mai cadea... se cunoaste cand creste si e adult, ca nu mai piuie, incepe sa cante frumos, sa dea din aripi, sa incerce sa zboare.

[manu72]

În prealabil postat de Anytza

manu, si eu am avut un porumbel,mai demult, l-am gasit pe scara, plouat, noi l-am crescut cu arpacas, cand l-am luat nu putea sa zboare, cand a inceput sa creasca si sa invete mai bine, l-am lasat sa zboare pe afara, se ducea pana pe punctul termic din fata blocului si venea inapoi la balcon. pana la urma s-a obisnuit, pleca din ce in ce mai mult timp, mai venea sa-i dam de mancare, statea pe punctul termic si se uita la geam, intindeam mana si venea imediat, manca de la noi din palma, puteam sa-l prindem sa-l tinem. usor usor, a inceput sa vina din ce in ce mai rar, numai manca nici din palma, nici nu mai avea curaj sa vina la geam, ii puneam jos si plecam, abia apoi venea sa manace, pana n-a mai venit de loc... dar era mare, sanatos, s-a invatat cu libertatea.
cel mai mult imi placea, cand era la noi si vedea ca venim cu mancarea sau apa, dadea usurel din aripi si piuia foarte frumos, nu avea rabdare sa ajungem la el, se intindea atat de tare, ca uneori mai cadea... se cunoaste cand creste si e adult, ca nu mai piuie, incepe sa cante frumos, sa dea din aripi, sa incerce sa zboare.

Mi-e atat de dor de randunica!!! Imi lipseste enorm! Ma uit pe cer si o astept sa vina macar sa-mi arate ca e bine si se descurca... Am atatea filmulete cu ea si atatea amintiri frumoase : cum se scalda, cum se curata, cand se trezea venea pe mine si incepea sa piuie ca si cum ar spune ca-i este foame, cum ma ciugulea pe la cercei, cum statea pe monitor si se chinuia sa prinda cu ciocul cursorul de pe ecran, cum se privea curioasa in oglida, ce frumos canta... Statea pe umarul meu ore intregi, faceam treaba cu ea pe umar sau pe cap...Of, am un gol in suflet. Daca as vedea ca e bine si ca s-a descurcat m-as mai linisti... Mi-e tare greu...

[heaven]

În prealabil postat de manu72

Mi-e atat de dor de randunica!!! Imi lipseste enorm! Ma uit pe cer si o astept sa vina macar sa-mi arate ca e bine si se descurca... Am atatea filmulete cu ea si atatea amintiri frumoase : cum se scalda, cum se curata, cand se trezea venea pe mine si incepea sa piuie ca si cum ar spune ca-i este foame, cum ma ciugulea pe la cercei, cum statea pe monitor si se chinuia sa prinda cu ciocul cursorul de pe ecran, cum se privea curioasa in oglida, ce frumos canta... Statea pe umarul meu ore intregi, faceam treaba cu ea pe umar sau pe cap...Of, am un gol in suflet. Daca as vedea ca e bine si ca s-a descurcat m-as mai linisti... Mi-e tare greu...

Fetitza ta adoptiva,asa cum e ea,cu pene,cioculetz si mutritza haioasa isi urmeaza calea si cu siguranta trimite un gand de iubire cu tot sufletelul ei curat catre cea care a vegheat-o atunci cand s-a aflat in nevoie.
Pastreaza in suflet bucuria pe care ti-a adus-o aceasta faptura minunata si stai linistita ca Dumnezeu are grija de ea!

[manu72]

În prealabil postat de heaven

Fetitza ta adoptiva,asa cum e ea,cu pene,cioculetz si mutritza haioasa isi urmeaza calea si cu siguranta trimite un gand de iubire cu tot sufletelul ei curat catre cea care a vegheat-o atunci cand s-a aflat in nevoie.
Pastreaza in suflet bucuria pe care ti-a adus-o aceasta faptura minunata si stai linistita ca Dumnezeu are grija de ea!

Am sa o pastrez in suflet toata viata. Dumnezeu o va veghea si va avea grija de ea, de sufletelul ei pur. Sper sa se intoarca la primavara la geamul meu, sa reuseasca, ca este o luptatoare. De la inceput dorinta ei a fost sa traiasca. Prefer sa sufar eu si sa fie ea libera si fericita. Cum spuneai la inceput ,,heaven" ca natura a selectat dintre cei doi puiuti, sper ca ea care a fost mai puternica sa se descurce. Mi-a facut aceasta vara deosebita si de neuitat. Ce micuta era...Mi-e tare dor de ea!!!

[MariS_]

În prealabil postat de manu72

Mi-e atat de dor de randunica!!! Imi lipseste enorm! Ma uit pe cer si o astept sa vina macar sa-mi arate ca e bine si se descurca... Am atatea filmulete cu ea si atatea amintiri frumoase : cum se scalda, cum se curata, cand se trezea venea pe mine si incepea sa piuie ca si cum ar spune ca-i este foame, cum ma ciugulea pe la cercei, cum statea pe monitor si se chinuia sa prinda cu ciocul cursorul de pe ecran, cum se privea curioasa in oglida, ce frumos canta... Statea pe umarul meu ore intregi, faceam treaba cu ea pe umar sau pe cap...Of, am un gol in suflet. Daca as vedea ca e bine si ca s-a descurcat m-as mai linisti... Mi-e tare greu...

Draga manu72,
stai linistita ca randunica ta se va descurca de minune, ba cred
ca le va povesti la suratele ei ca a vazut Raiul pe pamant. Nu
stiu ce-or crede suratele, dar cred c-o vor invidia, ba nu ca la
ele nu exista invidie ca la oameni, ma rog, o sa o puna sa le
ciripeasca de n-ori povestea ei. Si nu uita: viata inseamna jertfa,
iar jertfa e un salt imens in Viata (cu v mare). Iubirea transcede.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[manu72]

În prealabil postat de MariS_

Draga manu72,
stai linistita ca randunica ta se va descurca de minune, ba cred
ca le va povesti la suratele ei ca a vazut Raiul pe pamant. Nu
stiu ce-or crede suratele, dar cred c-o vor invidia, ba nu ca la
ele nu exista invidie ca la oameni, ma rog, o sa o puna sa le
ciripeasca de n-ori povestea ei. Si nu uita: viata inseamna jertfa,
iar jertfa e un salt imens in Viata (cu v mare). Iubirea transcede.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Mesajele voastre imi dau putere si speranta ca totul este bine pentru ea. Cel mai greu mi-e dimineata cand stiam ca ea ma trezea cu piuitul ei. Imi lipseste si o caut mereu pe cer. A fost o luna jumatate deosebit de frumoasa si de neuitat. Sper sa povesteasca suratelor ca la mine i-a fost bine, iar Dumnezeu sa-i dea putere sa se descurce. Asa e ...ele nu stiu decat sa iubeasca. Of, ce dor mi-e de ea!!!