Giugiul de la Torino

[Dumitru73]

În prealabil postat de Traditie1

Dumitre, ești greu de cap?

Ți s-a mai spus că Dumnezeu nu face parte din planul creat de existență ca să poată fi accesibil inițiativelor umane. El se descoperă numai când, dacă și cum cum vrea.

Viața de acum e o încercare prin care trebuie să dovedim credincioșie fără să așteptm dovezi. tu ai căzut din această cursă dar te poți întoarce. Fii înțelept, nu da cele veșnice pe cele trecătoare.

Asa sunt eu, mai greu de cap. Nu am mintea luminata si sclipitoare ca a ta. Tu poti sa le vezi pe toate chiar si acolo unde nu este nimic.
Eu daca nu vad, spun ca nu este.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Dumitru73

Cu alte cuvinte, excludem cercetarea stiintifica.

Am pretenţii la tine ! Unde dai şi unde crapă ! Cercetarea lemnului, sticlei unei icoane nu e cu nimic de folos. Cercetarea compoziţiei unei pânze , unui veşmânt, sau a unei cărămizi de biserică nu aduce roade duhovniceşti , ori noi despre aşa ceva vorbim mai în toate secţiunile forumului ORTODOX ! O zi frumoasă !

[Dumitru73]

În prealabil postat de cristiboss56

Am pretenţii la tine ! Unde dai şi unde crapă ! Cercetarea lemnului, sticlei unei icoane nu e cu nimic de folos. Cercetarea compoziţiei unei pânze , unui veşmânt, sau a unei cărămizi de biserică nu aduce roade duhovniceşti , ori noi despre aşa ceva vorbim mai în toate secţiunile forumului ORTODOX ! O zi frumoasă !

Dar cercetarea panzei poate duce la aflarea originii si momentului in care a fost creata.
Nici asta nu ne intereseaza?

[Traditie1]

În prealabil postat de Dumitru73

Asa sunt eu, mai greu de cap. Nu am mintea luminata si sclipitoare ca a ta. Tu poti sa le vezi pe toate chiar si acolo unde nu este nimic.
Eu daca nu vad, spun ca nu este.

Ce ți-am spus eu și ce răspunzi tu. Eu ți-am spus că Dumnezeu nu poate fi cercetat de știință așa cum poate fi un obiect fiindcă El este deasupra oricărui fenomen. Un Dumnezeu accesibil oamenilor nu ar fi Dumnezeu.

Deci a aștepta ca știința să dovedească existența Lui e o prostie, singura metodă de căutare este bunăvoința, să-ți arăți deschiderea de a face voia Lui.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Traditie1

Ce ți-am spus eu și ce răspunzi tu. Eu ți-am spus că Dumnezeu nu poate fi cercetat de știință așa cum poate fi un obiect fiindcă El este deasupra oricărui fenomen. Un Dumnezeu accesibil oamenilor nu ar fi Dumnezeu.

Deci a aștepta ca știința să dovedească existența Lui e o prostie, singura metodă de căutare este bunăvoința, să-ți arăți deschiderea de a face voia Lui.

Dar noi vorbeam de un obiect, o panza, nu despre Dumnezeu.
De ce amesteci lucrurile?

[cristiboss56]

În prealabil postat de Dumitru73

Dar cercetarea panzei poate duce la aflarea originii si momentului in care a fost creata.
Nici asta nu ne intereseaza?

Referitor la această problemă , m-am exprimat destul de clar la începutul topicului. Pe mine personal nu mă interesează vechimea, compoziţia , ci pe cine reprezintă , căci Cel reprezentat nu are ani, vechime . . .

[Dumitru73]

În prealabil postat de cristiboss56

Referitor la această problemă , m-am exprimat destul de clar la începutul topicului. Pe mine personal nu mă interesează vechimea, compoziţia , ci pe cine reprezintă , căci Cel reprezentat nu are ani, vechime . . .

M-ai bagat in ceata ...
Vrei sa spui ca pe tine nu te intereseaza daca este autentic???
Pentru tine conteaza doar ce se spune despre el? Chiar nu te intereseaza ce este cu adevarat?

[costel]

Poate unora le vor fi de folos si aceste informatii venite de la un preot catolic "Un studiu facut de Barbara Frale, experta in istorie si arheologie, redeschide dezbaterea despre veridicitatea Giulgiului. Cercetatoarea, autoare a mai multor carti, a publicat recent in Italia volumul "La sindone di Gesu Nazareno" ("Giulgiul lui Isus din Nazaret"), despre semnele inscrise pe panza, care fac referinta la moartea si inmormantarea unui condamnat din anul al XVI-lea al domniei imparatului Tiberu.

Cuvintele in greaca, latina si aramaica, potrivit expertilor, dateaza din primul secol. Ele au fost descoperite pe tesutul de in al cunoscutului lintoliu cu mult timp in urma, de mai bine de treizeci de ani.

Barbara Frale explica semnificatia acestor cuvinte. Ea sustine ca acestea semnaleaza o corespondenta clara intre omul de pe Giulgiu si personajul principal pe care il descriu Evangheliile.

Autoarea pretinde ca a descifrat de pe panza fraza: "In anul 16 al domniei imparatului Tiberiu, Isus Nazariteanul, coborat in aceasta seara, dupa ce a fost condamnat la moarte de un judecator roman, pentru ca a fost gasit vinovat de autoritatea evreiasca, este trimis pentru a fi inmormantat, cu obligatia ca trupul sa-i fie inapoiat familiei, doar dupa un an de zile“.

Ipoteza de studiu se bazeaza pe elemente istorice si arheologice precise. Barbara Frale a comparat cuvintele de pe panza cu marturiile de pe papirusuri si epigrafele din Antichitate si din Evul Mediu. Rezultatul o face sa creada ca pe Giulgiu este vorba de urme lasate de fasii de papirus din epoca lui Tiberiu, care prezinta intocmai trasaturile unui certificat de inmormantare.

"Obiceiul la evrei, spune autoarea, prevedea ca acela ca-re era condamnat la moarte sa sufere o pedeapsa simbolica, ramanand inchis timp de douasprezece luni in spatiul umilitor al unui mormant public sau, in orice caz, separat de mormantul familiei de origine, iar fasiile de papirus foloseau la identificarea trupului fiecarui condamnat, dupa ce erau infasurati intr-un giulgiu. In cazul personajului istoric cunoscut cu numele Isus din Nazaret, avem o situatie aparte pentru ca ucenicii sai au mers la guvernatorul roman Pontiu Pilat, cerandu-i sa le dea lor trupul neinsufletit si sa nu-l trimita la un mormant public".

Fasiile de papirus au fost asezate pe lintoliu in momentul inmormantarii lui Isus. "Scrisul s-a transferat pe Giulgiu, in urma fenomenelor chimico-fizice legate de natura cernelii - care avea fier - si de umezeala", sustine cercetatoarea.

In timp ce dezbaterile continua, Giulgiul continua sa atraga si sa impresioneze prin imaginea pe care o prezinta: un barbat cu barba care a fost biciuit, incoronat cu spini si rastignit. Studiile efectuate de medici specialisti au determinat ca peste 50% din suprafata trupului invelit in Giulgiu este acoperita cu rani.

In mai 1998, cand Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat relicva, a spus: "Nefiind o problema de credinta, Biserica nu are de ce sa se pronunte in astfel de probleme. Ea lasa sarcina studierii oamenilor de stiinta, care sa dea raspunsuri la intrebarile legate de acesta". "Ceea ce are cu adevarat importanta pentru credinciosi este faptul ca Sfantul Giulgiu este o oglinda a Evangheliei", subliniind ca exista o convergenta intre naratiunea Evangheliei si imaginea omului de pe lintoliu.

Giulgiul nu ar trebui sa reprezinte "o sursa de conflict, de diviziune sau controversa, ci un punct de referinta pentru o mai profunda reflectie si rugaciune"; "pentru noi astazi, Giulgiul este o chemare puternica de a contempla in imagine durerea fiecarui om, suferintele carora de multe ori nici nu le putem da un nume", a declarat cardinalul Severino Poletto, arhiepiscop de Torino. Iar parintele capucin Raniero Cantalamessa, predicator al Casei Pontificale, sustine ca "nu are importanta, din punctul nostru de vedere, sa stim clar daca Giulgiul este autentic sau nu, daca imaginea s-a format in mod natural sau artificial, daca este doar o icoana sau si o relicva. Lucrul cert este ca el este reprezentarea cea mai solemna si mai sublima a mortii pe care ochiul uman a contemplat-o vreodata (…) Ceva divin invaluie acel chip martirizat, dar plin de maiestate al lui Cristos de pe Giulgiu". (pr. Cornel Cadar)

[andreicozia]

Un mare semn de intrebare ramine descoperirea faptului ca Leonardo si scoala lui, la ordinul Papei de atunci, au lucrat la giulgiuri si tehnoici asemanatoare de imprimare a imaginilor de siluete omenesti pe la 1400-1500 AD

[georgeval]

În prealabil postat de andreicozia

Un mare semn de intrebare ramine descoperirea faptului ca Leonardo si scoala lui, la ordinul Papei de atunci, au lucrat la giulgiuri si tehnoici asemanatoare de imprimare a imaginilor de siluete omenesti pe la 1400-1500 AD

Cu un asemenea scepticism ne putem indoi de orice descoperire stiintifica.
Daca nici acestea nu sunt argumente suficiente inseamna ca suntem de rea credinta.