Lingua latina

[4ndreea]

Am studiat latina doar un an, in clasa a opta. Mi-a ramas in memorie Tatal nostru si cateva proverbe. Inteleg cat de cat limba, dar gramatica nu e tocmai usoara.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de 4ndreea

Am studiat latina doar un an, in clasa a opta. Mi-a ramas in memorie Tatal nostru si cateva proverbe. Inteleg cat de cat limba, dar gramatica nu e tocmai usoara.

Mie din pacate mai cu seama " Avea Cezar muraturi si salata!"...iar de placut chiar nu mi-a placut niciodata.

Ma intreb de ce o fi fost lasata sa moara?

[Noesisaa]

Am studiat latina clasica cinci ani din clasa a opta pana in clasa a doisprezecea, cate doua ore pe saptamana.

Dar de intalnit cu latina m-am intalnit prima oara in clasa a cincea. In primul rand tata a gasit la birou la el un carnet plin cu tot felul de proverbe latinesti si l-a adus acasa. Eu am ramas entuziasmata si m-am apucat sa le invat, le scriam pe tot ce gaseam...Apoi doamna profesoara de istorie, predand istoria Imperiului Roman, a insistat si sa invatam cateva fraze, gen "Cartagina esse delenda", "Alea iacta est" si ce inseamna. Mi s-a parut interesant.

In timpul liceului latina chiar era unul dintre cele mai dificile obiecte si care mi-a si adus cele mai mari emotii. Metoda de predare (care cred ca se foloseste si acum, desi am inteles ca nu prea se mai studiaza latina, a fost inlocuita cu spaniola) era cel putin deficitara. Practic invatam latina, si in special gramatica latina, de dragul a de a invata, fara vreun scop anume evident. Ceea ce este groaznic de neatragator pe termen lung. Nu ni se preda mai nimic din importanta culturala a limbii latine, foarte putin despre diferitii autori pe care ii studiam...pur si simplu toceala curata. :D Metoda de evaluare era de asemenea nu din cele mai eficiente. Aveam o profesoara asa, mai dura, care asculta dupa catalog, dupa ultimul absent. Deci cam stiai cand iti vine randul si invatai cand trebuia. Apoi examinarea era doar oarala: practic te chema cu manualul in prima banca, te punea sa citesti o fraza, o traduceai (vorba vine, stiai traducerea pe de rost dinainte), apoi lua cate un cuvant si te intreba: "Ce fel de cuvant este? Si tu spuneai, felul, declinarea, timpul verbal, persoana, depinde ce era. Bun. Apoi: cum ar fi cuvantul asta in dativ, dar acuzativ, dar genitiv plural, subjonctiv, dar....avalansa de intrebari fara timp de gandire. :D Si apoi nota -- niciodata prea mare. :D

Bineinteles, acum, dupa opt ani de la ultima mea clasa de latina, am cam uitat multa din gramatica pe care o stiam. Vocabular nu ni s-a cerut niciodata sa invatam prea mult, puteam folosi dictionarul la traducere. Dar sunt surprinsa de cat totusi inca imi aduc aminte. Saptamana trecuta am fost la o Misa Tridentina (liturghie catolica in stil vechi, pre-Vatican II, total in latina) si am reusit sa inteleg poate 80-90% din ceea ce am citit in misal. Bineinteles ca nu am nici o problema sa inteleg si sa stiu partile obisnuite gen Gloria, Credo, Pater Noster, Agnus Dei, care se canta de obicei in latina duminica la biserica la care merg eu. Problematic mi se pare sa inteleg latina vorbita -- imi e greu sa inteleg, de exemplu cand preotul canta prefata, daca nu o am in fata scrisa. Probabil fiindca niciodata in scoala nu am folosit latina ca pe o limba care poate fi si vorbita, nu doar citita si scrisa. :D

Spunea cineva ca latina este o limba moarta. Sigur, este, cand o inveti la scoala cum am invatat-o eu, de bine de rau, dar fara nici un scop major. Dar este foarte vie cand auzi "Ego te absolvo a peccati tui in nomine Patris...etc" sau "Corpus Domini nostri Iesu Christi custodiat animam tuam in vita aeterna."

[LapetiteMoc]

Legat de limba latina mi-a ramas in minte un moment aproape anecdotic. Eram studenta la Litere, anul II, si aveam examen la limba latina. In dimineata examenului ne-am adunat toate ciorchine in fata catedrei de limbi clasice asteptandu-l cu mari emotii pe emeritul nostru profesor. Trecusera vreo doua ore si nu mai aparea. Cu timiditate, o colega care avea ca a doua specializare de studiu limba latina (erau vreo 3 colege in aceasta situatie, restul avand ca a doua specialitate de studiu o limba moderna) se duce la secretariat sa afle ce se intampla. Secretara, si dumneaei nedumerita, ii telefoneaza profesorului acasa. Dragul de el, uitase ca avea examen! Vine gafaind spre Universitate, ajunge la catedra si foarte jovial isi freaca mainile si spune "Ei, cine indrazneste sa sparga gheata?" Noi toate le indemnam pe fetele de la latina sa intre primele ca sa faca impresie. Au luat ele primele biletele de examen. Dupa vreo ora iese prima colega. Picase... In cateva secunde ne-am evaporat toate la o cafea sa-necam golul zilei in aroma noastra preferata.

In toamna a fost bine...

[glykys]

Nu stiu cum de nu am dat niciodata peste acest topic :).
Sa stiti ca mai sunt tineri doritori sa invete latina, in ciuda vremurilor. Unii se duc si la olimpiade internationale de latina si iau premii, in ciuda faptului ca in Romania, acestui obiect de studiu i se dedica doar o ora sau doua pe saptamana la Uman - aceia de la Real nici macar nu se intalnesc cu ea! In tari precum Ungaria, China sau SUA, e la mare cinste.
Avem in tara oameni care tin flacara aprinsa si o daruiesc cu bucurie si generozitate si altora.
Ii puteti "cunoaste" dintre cei din Univesitate - regretatul Dan Slusanschi - http://www.youtube.com/watch?v=gazOs_2gR08 si pe doamna prof. Gabriela Cretia - http://convorbiri-literare.dntis.ro/CRETIAsep10.html

Daca va mai exista interes fata de acest aspect, va pot oferi mai multe informatii, in masura in care ma voi pricepe.

[Mihnea Dragomir]

Potrivit unor zvonuri credibile Sfântul Părinte şi-a folosit vacanţa de vară pentru a pregăti un motu proprio (un decret papal) care ordonă înfiinţarea Academiei Pontificale a Latinităţii. Probabil că Sanctitatea Sa este îngrijorat că numărul celor care cunosc bine latina şi au fluenţă în a o folosi a scăzut la câteva zeci în Cetatea Eternă. Actele Bisericii nu mai sunt scrise de mult în Limba Bisericii, ci în limbi vernaculare (italiană de obicei) şi apoi traduse în formă canonica, iar aceste traduceri durează tot mai mult din pricina insuficienţei specialiştilor.

Motu Proprio "Foveatur Lingua Latina", care e extrem de probabil să fie publicat cât de curând în Buletinul Oficial (Acta Apostolicae Sedis) va ţinti spre remedierea acestei situaţii fără precedent în ultimele secole.