o manastire de maici unde se poate sta 1 sapt-2 sapt?

[sophia]

Marturisesc ca sunt surprinsa de ideile voastre asupra unui concediu la manastire.
Mai intai sa va spun ca eu am fost de 2-3 ori la o manastire, dar era de sine si am locuit in casa unei maici. Pe dansa am ajutat-o si atat.
Era o zona f.frumoasa ( de munte) si aveam nevoie de liniste si natura, fiind deja f.obosita de la serviciu.

Ceea ce ma surpinde este ideea ca trebuie neaparat sa muncesti la manastire, ca asta ar fi ceea ce trebuie sa inveti acolo.
Munca agricola poti face oriunde la tara, nu trebuie sa mergi neaparat la manastire.
Ceea ce eu caut la o manastire nu este asta, ci ceva ce numai acolo pot gasi: rugaciune si mai ales discutie cu maicile (in cazul meu) ca sa-mi lamuresc probleme si intrebari legate de credinta, sa-mi gasesc linistea sufleteasca. Sa pun intrebari si sa-mi povesteasca ele.
Mi-ar place sa ma uit prin atelierele lor de icoane si vesminte, prin biblioteca si sa invat cantari, sa citesc si sa cant cu ele la slujba.
Acolo unde am fost maica imi mai povestea, dar era cam ocupata, iar eu nu vroiam s-o tulbur. Cred ca au si o anumita retinere/teama fata de mireni.

Manastirea este mai intai biserica si pe urma munci agricole.

[iustin10]

În prealabil postat de sophia

Marturisesc ca sunt surprinsa de ideile voastre asupra unui concediu la manastire.
Mai intai sa va spun ca eu am fost de 2-3 ori la o manastire, dar era de sine si am locuit in casa unei maici. Pe dansa am ajutat-o si atat.
Era o zona f.frumoasa ( de munte) si aveam nevoie de liniste si natura, fiind deja f.obosita de la serviciu.

Ceea ce ma surpinde este ideea ca trebuie neaparat sa muncesti la manastire, ca asta ar fi ceea ce trebuie sa inveti acolo.
Munca agricola poti face oriunde la tara, nu trebuie sa mergi neaparat la manastire.
Ceea ce eu caut la o manastire nu este asta, ci ceva ce numai acolo pot gasi: rugaciune si mai ales discutie cu maicile (in cazul meu) ca sa-mi lamuresc probleme si intrebari legate de credinta, sa-mi gasesc linistea sufleteasca. Sa pun intrebari si sa-mi povesteasca ele.
Mi-ar place sa ma uit prin atelierele lor de icoane si vesminte, prin biblioteca si sa invat cantari, sa citesc si sa cant cu ele la slujba.
Acolo unde am fost maica imi mai povestea, dar era cam ocupata, iar eu nu vroiam s-o tulbur. Cred ca au si o anumita retinere/teama fata de mireni.

Manastirea este mai intai biserica si pe urma munci agricole.

De acord cu tine,daca ai bani.Dar daca nu ai avea,nu ar trebui sa mananci? Ei au lasat totul in lume,si nimeni nu le da salariu,ci traiesc doar prin munca lor.Gandeste te la ceva.Poate printre calugari e un fost director de banca.Nu ar avea el destui bani ,din pensia sa,ca sa nu fie nevoie sa munceasca?Dar el a lasat totul in lume,si s-a pus cu totul in mana lui Dumnezeu,inclusiv cu grija painii celei de toate zilele.
Deci poti sta si pe banii tai.Si iti va fi utila sederea ,cu dialogurile care le vei purta acolo,si slujbele la care vei participa. Dar : 1) nu vei fi 'sora' nu te vor simti de-a lor ca atunci cand muncesti cot la cot cu ele ,ci vei fi 'd-soara de la oras ' 2)Nu vei gusta din bucuria de a iti castiga painea zilnica 3) Nu vei avea parte de roadele imense ale ascultarii care o faci catre maica stareta. Si nu iti va spori astfel smerenia.
Deci 50% e bine si cum zici tu,dar pierzi 50% din alte posibile beneficii.

P.S. Bineinteles ca vorbesc teoretic,si, si eu as face la fel ca tine

[ella87ella]

Cred ca ai parte de toate cate un pic, eu cand am stat am avut parte si de rugaciune, si de lamuriri, si de invatat cantari, si de munca, si de liniste sufleteasca, si de invatatura, si de recreere.
Momentan si eu vreau liniste sufleteasca si recreere, n-am mai avut concediu de multtt timp, plus ca sufletul meu e cam bolnav, constiinta mea e incarcata de vinovatie, iar rabdarea si starea de a ma ruga e slabita, si pe langa asta o prietena care trece la penticostali tot ma cauta sa ma atraga sa merg si eu, mi-a zis de icoane ca-s idoli, de vb in lb ca a inceput si ea sa vb, ca a primit duhul sfant, ca i s-a prorocit, desi nu cred, dar totusi ma sminteste.Si tot vine cu povesti despre convertiri ale ortodoxilor la penticostali.
Mi draga ca si persoana si e buna, poate mult mai buna ca mine.

[sophia]

@Iustin
Mancare isi duce lumea de acasa. Anumite lucruri se pot plati acolo.
Pe urma parca se spunea sa lepadam grija lumeasca. O cana de lapte si o bucata de paine poate da manastirea.
De altfel manastirile care primesc oaspeti percep si plata totusi.
Nu cred ca poti sta gratuit pe vreundeva. Ah, daca muncesti, poate ca se compenseaza.
Si daca nu poti munci (esti bolnav)?
Pe staret/stareta cine il/o vede? Eu n-am vazut.
Si surori/frati mirenii nu pot fi niciodata.
Sa fim bine intelesi, e vorba de concediu si nu de de calugarire.
Stii, ceea ce spui tu imi aminteste de ucenicie, noviciat, anii de inceput in orice profesie si loc de munca, si in armata: esti pus sa faci si cele mai mizere(spalat WC, vase, curatat munti de cartofi) munci si bautut si chinuit, de parca ar tine tot de meseria respectiva, iar la munca de specialitate nu prea ai voie, ca deh, nu stii suficient. Cunosc!
Poate ca in felul asta se invata smerenia? In multe cazuri insa, se intampla exact inversul (iti rupe sufletul si poate chiar te face mai rau).

Trebuie sa poti gasi in manastire partea adevarata, credinta si daca te duci numai pentru munca, nu poti. Eu nu stiu cum se impart ei acolo ca sa poata de toate: munca, rugaciune, n slujbe pe zi, oaspeti, odihna si grija persoanei lor. sanatos sa fii si putere sa ai.

[heaven]

În prealabil postat de sophia

Eu nu stiu cum se impart ei acolo ca sa poata de toate: munca, rugaciune, n slujbe pe zi, oaspeti, odihna si grija persoanei lor. sanatos sa fii si putere sa ai.

Potentialul de care dispune omul este uluitor,doar ca noua,oamenilor obisnuiti, aceste lucruri ni se par prea mult pentru ca in general in societatea asta suntem storsi la propriu de energie.
Hrana si odihna principala sunt cele spirituale,iar daca pe acelea le avem putem muta muntii din loc.

[iustin10]

@sophia
Nu e o obligatie sa muncesti ,dar bine ar fi sa o faci si pe asta,ca sa simti tot aerul manastirii.
Asta bineinteles daca stai vreo luna acolo,ca in 2 saptamani,chiar e doar un concediu.
Daca ai face asta,daca ai muncii,nu ai mai avea timp sa stai cu gandurile tale.Iar cand ar veni vremea slujbei sau a mesei(fratesti) le-ai da acestora si mai mult cuvenita atentie si respect.
Daca insa toata ziua stai,ce vei face? Vei avea suficienta putere sa te rogi non-stop?Mai ales ca perimetrul e restrans acolo,si te calci pe picioare cu altii...Sau o sa iti iei laptopul si o sa stai pe forum:)
Orcum ar fi,ajuta,ca vezi atmosfera de acolo,si te patrunzi de ea,dar eu ziceam ca e buna si participarea.
Cat despre smerenie,aceasta e o lectie grea,care putini o pot duce .Trebuie sa iti doresti aceasta,sa asculti pe mai marele tau ca pe Dumnezeu insusi.Nu ca te obliga cineva,ca in armata ,ci pentru ca ti-o doresti.

Veţi spune poate că nu au legătură cu subiectul cele pe care vi le voi relata în următoarele rânduri dar acei care caută un loc de relaxare fizică şi spirituală în mediul mănăstiresc ar trebui să ştie că nu este indicat să pleci aşa,fără a anunţa în prealabil că ai de gând să stai într-un anumit loc sau să faci greşeela de a merge fără recomandare mai ales într-o mănăstire de maici.

Ieri am mers la o mănăstire la care acum câţiva ani în fiecare duminică mergeam, iar persoanele care mă luau şi pe mine aveau grijă să fie mereu portbagajul plin pentru a le face o bucurie maicilor.
Încă de atunci am remarcat lipsa totală de ospitalitate.
Şoferul care ne-a dus acolo când a dus cele pe care din puţinul nostru le-adusesem maicilor a fost invitat la masă .A insistat să mergem şi noi.Când ne-au văzut maicile (eram cinici împreună cu şoferul) ne-au dat afară ca pe nişte pui de pisici fără pic de regret.
Şi atunci mă întreb; cum rămâne cu faptele milosteniei trupeşti despre care atât de frumos ni se vorbeşte ???

Aşadar aveţi grijă să nu vă prindă noaptea prin astfel de lăcaşuri sfinte că s-ar putea să dormiţi în maşină .

Asta nu înseamnă că peste tot e la fel! Să-i dea Dumnezeu zile multe părintelui Iustin Pârvu care a format stareţi de mănăstiri în care găseşti oricând şi masă şi cazare dar şi de muncă dacă ai dragoste!
Îar dacă într-o astfel de mănăstire odată ai mers doar cu o pâine două a doua oară văzând ospitalitatea vei face tot posibilul să duci cât mai mult. Şi uite aşa se vor înmulţi pâina şi peştele şi vor sătura mii de oameni!

În prealabil postat de dorinastoica14

... ar trebui să ştie că nu este indicat să pleci aşa,fără a anunţa în prealabil că ai de gând să stai într-un anumit loc sau să faci greşeela de a merge fără recomandare mai ales într-o mănăstire de maici.

Ieri am mers la o mănăstire la care acum câţiva ani în fiecare duminică mergeam, iar persoanele care mă luau şi pe mine aveau grijă să fie mereu portbagajul plin pentru a le face o bucurie maicilor.
Încă de atunci am remarcat lipsa totală de ospitalitate.
Şoferul care ne-a dus acolo când a dus cele pe care din puţinul nostru le-adusesem maicilor a fost invitat la masă .A insistat să mergem şi noi.Când ne-au văzut maicile (eram cinici împreună cu şoferul) ne-au dat afară ca pe nişte pui de pisici fără pic de regret.
Şi atunci mă întreb; cum rămâne cu faptele milosteniei trupeşti despre care atât de frumos ni se vorbeşte ???

Aşadar aveţi grijă să nu vă prindă noaptea prin astfel de lăcaşuri sfinte că s-ar putea să dormiţi în maşină .

Situatia poate fi discutabila, dar am vazut cu ochii mei astfel de reactii, si nu neaparat legate de masa, ci de ospitalitate in general. Spre exemplu, vara trecuta am mers la mai multe manastiri. In principiu, eu sunt adeptul lui "E bine asa!" si ma conformez situatiei. Mai mult, nu plec de-acasa pe baza cazarii sau mesei in manastire fiindca inteleg in primul rand ca sunt altii mai in masura sa primeasca un blid de mancare, iar de cazare, poate au motive sa fie suspiciosi fara o recomandare. Dar, totusi, raspunsurile in doi peri, privirile acelea reci si dezarmante, nu sunt de asteptat de la slujitori ai Domnului. Cea mai placuta impresie am avut-o de departe la Sambata de sus. Nu stiam nimic despre Parintele Teofil Paraianu, (am ajuns acolo la recomandarea cuiva, inainte de a purcede la mormantul parintelui Arsenie Boca, de la Prislop). Cu parintele Teofil n-am stat decat foarte putin. Se vedea ca sufera si parca ma simteam vinovat ca i-am tulburat linistea. In schimb am stat mult cu un preot care era atunci "de serviciu". Pe copii i-a tratat cu multa blandete si le "citea" caracterul si gandurile de parca i-ar fi stiut dintotdeauna. Mai tarziu a si insistat sa mergem la masa, dar am refuzat politicos. Cu totul pe dos s-a intamplat la Prislop, unde am ramas peste noapte. Eram pregatit cu cortul, nu aveam nevoie decat de priveghere si binecuvantarea pentru un loc in poiana din afara curtii... Multa raceala si chiar rautate mi s-a parut. Poate ca nici noi nu eram pregatiti sufleteste, dar oricum, o vorba buna se cade a fi spusa oricand, oricui, cu atat mai mult cand sunt si copii in preajma!
Mai jos, cu cortul in fata manastirii Prislop, a daua zi dimineata. Cealalta la Sambata de sus. Apoi Lainici, Govora, Cozia... Au fost mai multe dar nu intotdeauna am folosit aparatul foto.

[Mtcrysty17]

Despre manastirea radu voda din bucuresti poate oferi cineva detalii? ma refer la cazare, pret. Multumesc.