Cooperarea materiala la pacat

[Fani71]

Totusi, ma gandesc ca patronul acela nu faceparte dintr-o societate uni-religioasa ca pe vremuri. In zilele noastre sunt multi care nu tin post si nu ar tine nici daca le-ai da toate ocaziile. de ce ar fi pacat sa le oferi acelo oameni mancarea pe care vor sa o manance?
Sigur, daca am trai intr-o societate ca cea din evul mediu occidental sau Bizantul, ar fi altfel...

[Fani71]

Si inca un exemplu. Sa zicem ca am o prietena care nu are nici in clin nici in maneca cu religia (este atee, pentru ca asa au educat-o parintii), care nici nu este botezata. Ea are cu totul alta morala in chestiunile sexuale decat mine. A avut deja mai multi prieteni si nu a fost inca casatorita. Sa zicem ca aceasta prietena este de cativa ani singura si nefericita, si ca brusc isi gaseste un prieten care poate ca este si cel cu care va ramane, acum. Imi povesteste asta si vad din ce scrie ca este fericita si ca incepe sa iasa din criza personala (legata si de altele) in care se gasea de un timp. Eu ce fac? Ii spun: aaa, dar inseamna ca savarsesti un pacat, ca traiesti necasatorita cu acel om? mai bine era inainte cand erai singura.. Iar daca zic altceva inseamna ca o incurajez?
Nu! Refuz sa vad morala crestina in acest fel. Ea are cu totul alte repere si pentru ea, ce i se intampla este un lucru bun. Iar echilibrul care va iesi dintr-o relatie serioasa si poate si dintr-o casatorie (care oricum nu se va face la Biserica, pentru ca nu este botezata si nici nu are de gand) ii poate folosi si duhovniceste. Dumnezeu lucreaza si in ascuns, tainic.
Deci eu personal ii voi arata ca ma bucur si chiar ma voi bucura.
Sigur, asta nu exclude ca voi continua sa ma rog pentru ea, inclusiv pentru ca Dumnezeu sa o calauzeasca sa ajunga candva la credinta.

[caliyo]

Fani, si eu am aceeasi atitudine fata de cei care nu prea le au cu credinta. ,,A-i lua tare´´ din prima e ca si cand i-ai da unui bebelus de o luna sa manance carne. Garantat se ineaca, nu poate sa digere. Oricarui om trebuie sa ii spui atat cat poate el sa inteleaga.
Cu: ,,aia e pacat, aia e pacat...in concluzie mergi in iad´´ nu merge pt. toti. Eu personal cunosc pe cineva care pur si simplu nu s-a mai dus la biserica pt. ca a dat peste un duhovnic care a tratat-o cu mare asprime intr-un moment mai greu al vietii ei. Si mai tarziu , a revenit la biserica tot datorita unui preot care a inteles-o. ( precizez: a inteles-o, nu i-a scazut scuze pt. pacatele ei).

[Jane Says]

În prealabil postat de Fani71

Totusi, ma gandesc ca patronul acela nu faceparte dintr-o societate uni-religioasa ca pe vremuri. In zilele noastre sunt multi care nu tin post si nu ar tine nici daca le-ai da toate ocaziile. de ce ar fi pacat sa le oferi acelo oameni mancarea pe care vor sa o manance?
Sigur, daca am trai intr-o societate ca cea din evul mediu occidental sau Bizantul, ar fi altfel...

Fani, ca sa nu mai incep alt topic: imi recomanzi te rog ceva de citit despre Imperiul Bizantin? [ detalii despre cum era viata, societatea, ce legi aveau etc ]
Multumesc :>

[Fani71]

În prealabil postat de Jane Says

Fani, ca sa nu mai incep alt topic: imi recomanzi te rog ceva de citit despre Imperiul Bizantin? [ detalii despre cum era viata, societatea, ce legi aveau etc ]
Multumesc :>

Hm, acum nu-mi vin in minte decat carti mai teologice despre Bizant, ca cele ale lui Meyendorff. O sa caut sa vad daca imi mai vine in minte vreuna.

[Mihnea Dragomir]

Iată un caz tipic de cooperare materială la păcat: o asistentă medicală primeşte dispoziţia de a efectua injecţii cu Depo-Provera, un medicament care se injectează o dată la trei luni cu scopul de a împiedica zămislirea, ori, dacă aceasta s-ar produce, cu scopul ca "produsul de concepţie" să fie eliminat. Ea se adresează printr-o scrisoare preotului ei confesor, întrebându-l dacă, făcând acest lucru, comite sau nu păcat. Iată răspunsul preotului:


În mod clar, un catolic nu are dreptul de a ajuta pe cineva în administrarea nici unei metode contraceptive. Aşa cum este greşit pentru medic să prescrie asemenea "tratamente", când sunt folosite pentru controlul reproducerii, tot aşa este greşit pentru o soră medicală să execute asemenea acţiuni şi este necesar să verificaţi dacă angajatorul dv vă oferă dreptul de a refuza acest lucru.

În cazul în care angajatorul sau spitalul dv nu vă oferă dreptul de a refuza aceasta, puteţi să administraţi asemenea injecţii, sub presiune, dacă este singurul mijloc de a vă păstra slujba. Aceasta ar fi ceea ce se numeşte cooperare materială , adică a ajuta pe un altul să facă o acţiune care, luată în sine, nu este un păcat, ci este bună sau este indiferentă. Acţiunea de a face o injecţie sau de a da o medicaţie nu este intrinsec rea, deşi intenţia pacientei şi a medicului este imorală. Asemenea cooperări materiale sunt permise pentru motive suficient de serioase, aşa cum ar fi de exemplu necesitatea păstrării locului de muncă în cazul în care aveţi o dorinţă dreaptă, respectiv să vă aprovizionaţi pe dv şi familia dv şi să îi ajutaţi pe cei bolnavi prin practicarea meseriei de soră medicală. Totuşi, aveţi obligaţia de a încerca să găsiţi o altă poziţie ca soră medicală, una în care nu vi s-ar cere să acţionaţi împotriva legii morale.

Marea tragedie este că a fi soră medicală este o profesie eminamente creştină, una care s-a dezvoltat din Biserica Catolică, din viaţa de credinţă şi practica de a ne îndura de aproapele. (...)

[AlinB]

Ce faci daca lucrezi intr-o banca si banca imprumuta pe unu' sa-si deschida un bordel?

Iti dai demisia?

[Fani71]

Eu cred ca a ajuta pe cineva sa faca avort este totusi un lucru grav. Sigur ca daca ai circumstante atenuante este altceva, dar ramane grav penru ca participi la distrugerea unei vieti.
Dar a-l ajuta sa ia contraceptive este altcceva: daca este pacat sa folosesti contraceptive (ceea ce nu sunt de acord ca este in toate cazurile), ramane la nivelul constiintei acelui om, care isi face rau eventual numai lui insusi, nu si unei vieti nevinovate. Este ca in cazul mancarii de dulce in post.. ce ziceam mai sus. (de altfel nici atunci nu stim daca acel om nu manaca de dulce pentru ca este bolnav, aluza sau insarcinata..)

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Fani71

Eu cred ca a ajuta pe cineva sa faca avort este totusi un lucru grav. Sigur ca daca ai circumstante atenuante este altceva, dar ramane grav penru ca participi la distrugerea unei vieti.
Dar a-l ajuta sa ia contraceptive este altcceva: daca este pacat sa folosesti contraceptive (ceea ce nu sunt de acord ca este in toate cazurile), ramane la nivelul constiintei acelui om, care isi face rau eventual numai lui insusi, nu si unei vieti nevinovate. Este ca in cazul mancarii de dulce in post.. ce ziceam mai sus. (de altfel nici atunci nu stim daca acel om nu manaca de dulce pentru ca este bolnav, aluza sau insarcinata..)

De observat că asistenta era catolică, adică obligată să urmeze norme morale care prevăd că opunerea la procreare în timpul actului matrimonial este păcat întotdeauna.

Diferenţa dintre "a ajuta la avort" (fapt care duce la excomunicare automată) şi "a ajuta la contracepţie" (fapt care este numai cooperare materială) este aceea că avortul este intrinsec rău, pe când administrarea anticoncepţionalelor nu este intrinsec rea. Păcatul avortului este consumat în chiar momentul în care are loc avortul, pe când păcatul contracepţiei este consumat în momentul în care o femeie, care ar lua Depo-Provera, ar avea legătură trupească cu soţul ei. Fapt care nu depinde de acţiunea noastră, pe care nu îl cunoaştem, dar îl putem prevedea.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Ce faci daca lucrezi intr-o banca si banca imprumuta pe unu' sa-si deschida un bordel?

Iti dai demisia?

E un exemplu foarte bun de cooperare materială. Aplici regulile de mai sus. Adică, ai o discuţie sinceră cu şeful întrebându-l dacă există posibilitatea de a refuza creditul din motive de conştiinţă. Dacă nu-ţi oferă această posibilitate şi e de prevăzut să îţi pierzi serviciul dacă refuzi, în condiţiile în care de acest serviciu depinzi tu şi familia ta, atunci acordarea creditului este acceptabilă moral (nu este păcat), dar respingerea lui este faptă suprameritorie (adică înseamnă îndeplinirea a mai mult decât minimul necesar pentru mântuire). Ar fi bine să cauţi o bancă în care mai există criterii morale sau un grad de libertate a angajatului, pentru ca asemenea dileme să nu se mai repete.