utentul Antoni0 disparut

mishi55, nu te tulbura prea tare. E de-ajuns sa-i urmaresti mesajele ca sa-ti dai seama ca unii nu se maturizeaza nici dupa 25 de ani!

[andreicozia]

În prealabil postat de mishi55

Iar altii, cam ca tine, niciodata!
Il jignesti pe Geo, care in tot ce a postat, este plin de credinta si de bun simt! Il inspaimanti pe Cristian. Vii cu niste aberatii ...
Mai, mai! ce mai stii tu tot ce este pe lume!
Oare cine se teme atat de tare de manastiri si de credinta? Eeee ! Vezi?
Chiar ti se pare ca judecata ta e infailibila? Mai vezi-ti lungul nasului!

Aberatii?

Numai eu personal cunosc trei cazuri de fugari catre minastiri si sunt curios sa aud ce parere vei avea tu/voi despe ei:

Primul tip l-a convins pe baiatul sau din prima casnicie sa intre cu el la minastire pe undeva prin Moldova( fara nume).... Asta dupa ce si-a lasat-o balta pe cea de-a doua sotie cu cei doi copii ai sai. Dupa ce a stat citeva luni bune la minastirea X( pe undeva in N tarii, fara nume...), s-a ingrozit de ce a vazut si i-au auzit urechile si a fugit mincind pamintul inapoi in Canada de unde venise fiind emigrant de citiva ani.

Al doilea, om in toata firea, si-a lasa sotia si copilul si a fugit, de dragul de a fi cu Lelitu Caisa, Lelita Sinziana si shfinta M. la minastirea puciosilor

Al treilea pe care-l cunosc acum este pe cale sa-i lase pe cei doi baieti adolescenti si sotia si sa plece la Athos( imi spunea ca-si ia bilet numai dus...)( deja a fost plecat mult timp singur aiurea).

Oare tu pe acesti indivizi ii numesti sanatosi la cap?... si cu iubire de Dumnezeu si care "tinjesc DUPA El"?
Eu ma intreb care-i iubirea aia arzatoare cind tu in urma ta lasi numai prapad, pustiire de suflete si familii devastate, copii pe drumuri? hmm, asta inseamna ortodoxie in cartile "tale"?
Oare asta vrea Dumnezeu de la tine? sa vii la el calcind pe "cadavre de suflete ravasite"?

Pai sa nu-i impusti pentru ce fac?.., stiu ca sotiile lor i-ar taia in bucatele fara sa clipeasca, una cite una pentru ca le-au distrus viata... iar tu aici imi tii cu Geo teoria chemarii la minastire.

[ory]

În prealabil postat de andreicozia

Geo, tata, incearca sa faci un efort sa te maturizezi si poate atunci vei depasi faza asta a teoriei seci fara substanta, ...vorbit de dragul vorbitului. Ce vrei sa te felicitam ca esti toba de limbaj teologic
Uite!, Da, esti! Bravo!..acum esti multumit? deja i-ai tinut saracului Cristian vre-o trei patru discursuri, in absoluta NECUNOSTINTA DE CAUZA a ceea ce se petrece cu AntoniO, in sufletul acestui copil de 19 ani si de ce fuge el de fapt! Auzim un zvon, si ne legam de el, tinid discursuri interminabile!

Staretul Zosima cind l-a auzit pe Alexei Karamazov ca voia sa ramina la minastire l-a alungat spunindu-i ca mai intii trebuie sa se duca in lume MULT TIMP(scoala, MUNCA, responsabilitati)... pentru a intelege ce-i cu el pe lumea asta si cum lucreaza si MULT MAI TIRZIU va vedea el singur.

Repet, situatia este FOARTE ff GRAVA avind in vedere ce se petrece acum in Europa,(Italia, Romania) cu tinerii. Romania este plina de predatori sexuali de toate tipurile care de abia asteapta sa se agate de tineri "idealisti" labili. Majoritatea pe aici aveti copii mici, tinci, si tot o dati cu "Bravo lui!, ce mi-as dori ca si fi-miu sa fie la fel" si INCA habar nu aveti despre ce vorbiti!

@ Cristian, eu unul m-as sui pe pereti de frica a ceea ce s-ar putea intimpla si cu cine poate fi in acest moment. Este o mare tragedie! Cristian, duceti-va in Romania si puneti-l imediat sub urmarire, nu mai ascultati de "sfaturile teologice", este deja disparut de mult timp. O sa-i vedem pe teologii acestia cind VOR AVEA COPILUL LOR care fuge de acasa!!!..atunci sa-i vad!

AntoniO este un adolescent cu minte de copil de 14 ani si doar ca virsta este de 19. Baietii mai ales sunt timpitei rau de tot mai ales in vremurile astea si se maturizeaza(daca reusesc) de abia pe la 25 de ani(dau semne)

Sunt perfect de-acord cu tine, Andrei...mare dreptate mai ai ! ! !
Asta este realitatea, restul predicilor sunt doar ...teorii frumos conturate, de obicei trancanite de cei care " viseaza " si nu detin experiente sociale si duhovnicesti destul de mature.

[o_tzaranca]

realitatea concreta..
sunt grupuri de tineri ortodocsi f.credinciosi in multe orase din tara.care sunt afiliati ,ca grupuri ..fie pe langa o parohie ..fie in grupuri gen ASCOR .vasiliada..etc
organizeaza conferinte,fac excursii la manastiri ,de sarbatori colinda ,duc ajutoare pe spitale ,la azile
un ex.nu pot da numele parohiei(fara consimtamantul lor)..au si un site .
acest grup de tineri ..cam 30..fac si nuntile la trapeza bisericii..adevarate nunti crestine
de la elevi de generala,la elevi de liceu ,la studenti pana la oameni maturi..
nu lipsesc la slujbe,citesc carti din Sf.Parinti..si nu prea stau prin forumuri..din pacate:)

mi-e greu sa ii caracterizez ..mi-e f greu sa imi gasesc cuvintele

[mihailt]

În prealabil postat de geo.nektarios

@ Draga Sophia,

Nestiute sunt caile Domnului!
Ratiunea noastra este limitata!! Nu poate intelege ceea ce Dumnezeu vrea de la noi, daca nu exista COMUNIUNEA cu El! Exact ca la fizica cu vasele comunicante, exact ca intre PRIETENI, cand fiecare isi destainuie reciproc tainle si se ajuta reciproc! In cazul nostru cu Dumnezeu, ne destainuie planurile Sale numai cat poate OMUL sa perceapa!
Niciodata nu vom intelege MODUL in care Dumnezeu ne cheama la El!!! Niciodata nu vom vedea FATA Sa atat cat traim! Dar Il putem auzi... cum? in INIMA noastra!

MA indoiesc ca ai citit VIETI DE SFINTI prin care in diferite moduri si imprejurari Sfintii au plecat NESTIUTI de nimeni, in Manastiri sau la Martiriu! Ma vei infrunta cu: „dar au fost sfinti!” si eu te contrazic cu „realismul” (ca tot iti place sa fii „realista”): AU FOST OAMENI CA TINE CA MINE CA ANTONIO!!! DAR, s-au daruit TOTAL lui Dumnezeu si L-au ascultat intru totul!!!
Despre asta „moarte” este vorba - lepadarea de sine - pe care o rmeaza fiecare CALUGAR in parte! Dar si in viata de familie este tot o „moarte” atunci cand te „lepezi de sine” si te dedici COPIILOR sa ii cresti in PLACUL LUI DUMNEZEU si spre Slava Sa „asa sa lumeze viata voastra ca vazand oamenii faptele voastre sa slaveasca pe Tatal Cel din Ceruri!”.

Culoarea neagra a Hainei monahale IN PRIMUL RAND inseamna MOARTE, pe langa semnificatia fiecarei haine in parte!!! El a murit „omului vechi” si s-a imbracat in „omul cel nou”!
El moare lumii si se naste altei LUMI, a lui Hristos! De aceea i se si schimba NUMELE!!! Botezul este tot o moarte IN HRISTOS - afundarea intreita, dar este si inviere tot IN HRISTOS - iesirea din apa!
Calugarul singur cere de la staret calugaria, deci este CONSTIENT ca el MOARE inclusiv parintilor! NU trupeste, ci IN HRISTOS! El nu mai apartine FAMILIEI, ci NUMAI LUI HRISTOS!
CALUGARIA este TOT UN BOTEZ, asa spun Sf.Parinti! Tare m-as bucura sa citesti macar O DATA-N VIATA aceasta randuiala de Calugarie, din MOLITFELNIC ca altfel vei intelege!!!

Momentul „convertirii” lui o stie numai Hristos, datatorul Vietii, fiind El Insusi VIATA!!! De aceea nu stim noi SCHIMBAREA sa, si ce MOMENTE TAINICE a trait el de la Hristos, si deci, cum a luta aceasta DECIZIE!!!

Inaintea noastra, sigur ni se pare ABERATIE si ceva ABSURD, iesit din comun, sau chiar EXTREMISM... dar judecam AFARA de Hristos! Gandim OMENESTE nu IN HRISTOS!
NU multi ma intelegeti ce vreau sa spun, stiu, dar spun nu de la mine, ci de la ceea ce INVATA BISERICA prin SFINTII EI!
Va rog sa ma iertati!!!

Mai frate da Maica Domnului de s-a daruit cu totul lui Dumnezeu nu a fost calugarita.Da fiind in lume a fost cu totul si cu Dumnezeu.Deci iata ca nu lumea ne desparte de Dumnezeu.

Apoi mai frate de unde ai zici fratia ta interpretarea asta ca zic Sfintii Parinti de calugarie ca e botez din nou?
Sfantul Botez o data il primim in numele Preasfintei Treimi.
Eu nu cred ca au zis Sfintii Parinti de calugarie ca e botez din nou.

[mihailt]

Vedeti ca zice pe siteul deathtotheworld a unui ucenic a parintelui Serafim Rose ce se intelege prin lume.
Prin lume se inteleg pacatele din noi,pacate de care suferim,aceasta lume ne desparte pe noi de Dumnezeu iar nu lumea ca natura sau lumea ca oranduire sociala.
"put to death ‘the passions,’ which is what we mean by ‘the world.’"
http://www.deathtotheworld.com/about/about.html
passions adica patimile,pacatele care ne stapanesc.
Ca nu lumea ca oranduire sociala ne desparte pe noi de Dumnezeu putem vedea la multi Sfinti mucenici crestini care au trait in vremea unui regim social dracesc,idolatru.

[geo.nektarios]

În prealabil postat de mihailt

....mai frate de unde ai zici fratia ta interpretarea asta ca zic Sfintii Parinti de calugarie ca e botez din nou?
Sfantul Botez o data il primim in numele Preasfintei Treimi.
Eu nu cred ca au zis Sfintii Parinti de calugarie ca e botez din nou.

Frate, imi dau seama ca nu ai citit atent, nu am spus ca e „botez DIN NOU” ci e CA un Botez, fiind Considerat ca un ALT Botez (stii multiplele sensuri ale Botezului: spovedania - pocainta - lacrimile, martiriul - botezul sangelui, calugaria - nasterea din nou), de aceea cateva secole mai inainte de a de definitiva CARE sunt Sf.Taine si CATE, Calugaria era si ea considerata ca TAINA!!!

Care sunt „semnele” acestui „botez”? Schimbarea numenlui, trairea definitiva in „viata pustniceasca”, in ascultare si in feciorie, dar si partea exterioara, purtand alta infatisare: daca la Taina Botezului primesti HAINA ALBA, la Calugarie primesti HAINE NEGRE - simboistica? SMERENIE, UMILINTA, ROBIA DE BUNA VOIE - TAIEREA VOII PROPRII, DOLIU - MOARTEA FATA DE LUME si TRAIREA „OMULUI CELUI NOU” IN HRISTOS!!

De pe site-ul Mrii Putna iti las cateva indicii: http://www.putna.ro/Viata-s1.php :
a) „în auzul tuturor făgăduieşte că va păzii sărăcia, castitatea şi ascultarea faţă de toţi, i se taie trei şuviţe din părul capului, în numele Sfintei Treimi, ca semn al lepădării definitive de omul cel vechi, de poftele trupului şi de cugetele cele nesocotite începând, astfel, războiul cu sine însuşi, cu patimile şi cu puterile întunericului din văzduhuri care nu se va sfârşi decât odată cu ultima suflare..”
b) „Dacă naşterea călugărului este tunderea, în tradiţia monahală nunta acestuia este moartea. Departe de a fi prilej de tânguire, slujba înmormântării aduce cu ea nădejdea bucuriei veşnice pentru cel ce s-a străduit în viaţă să-L aibă pe Dumnezeu ca Tată şi Biserica drept Mamă. Procesiunea scoaterii din biserică şi a înconjurării acesteia, prezenţa arhiereilor şi a mulţimii credincioşilor, cântările pline de nădejdea Învierii fac din slujba înmormântării călugărului un prilej de prăznuire duhovnicească”


@Frate drag si iubiti crestini,
Asemenea botezului, la care noul creştin îl primeşte pe Duhul Sfânt, tunderea în monahism are rolul de a recompune fiinţa pământească, pentru că, "astfel mergi spre moartea lumească, ca să poţi învia în Hristos". (Ierom. Varlaam, Mrea Partos)

Dupa fagaduinta si marturisirile pe care le-a facut monahul candidat inaintea sfantului jertfelnic, Staretul catehizeaza - povatuieste pe monahul candidat la "desavarsita viata". Textul catehezei se afla in slujba tunderii din Molitfelnic. Prin continutul catehezei sunt dezvoltate in mod esential toate intrebarile la care a fost supus anterior monahul si desigur se dezvolta tot intelesul vietii monahale. Care sunt punctele centrale in continutul catehezei:

A. La slujba marelui si ingerescului chip sunt prezenti ingerii si inscriu marturisirea pe care au facut-o monahul candidat si care va da socoteala pe cat a pazit aceasta marturisire.

B. Chipul Monahal se numeste INGERESC nu numai pentru ca s-a aratat de inger sfantului Pahomie, ci pentru ca se refera si urmareste trairea vietii ingeresti, adica a starii dinainte de caderea lui Adam si a Evei din Rai, ca de altfel si viata dreptilor din imparatia lui Dumnezeu. Monahii sunt ingeri pamantesti si pastreaza modelul ingerilor. Dupa cum lucrarea ingerilor este doxologia neintrerupta a lui Dumnezeu si transmiterea voii lui Dumnezeu oamenilor, astfel incat sa-I slujeasca, in acelasi fel trebuie sa traiasca si monahii. Viata lor trebuie sa fie ingeresca in toate. Dorul monahilor nu se rezuma la un cadru smerit si de jos, ci tinteste la vietuirea celor viitoare inca din prezenta viata. De altfel nu are noima numai practicarea fecioriei trupesti.

C. Monahul trebuie sa mearga pe calea desavarsirii, adica sa traiasca o viata desavarsita, care este constituita dintr-o lepadare desavarsita de diferite persoane, adica parinti, frati, rudenii etc, dar si de mentalitatea lumii, adica de zgomot, griji, averi, placerea zadarnica si desarta, slava, chiar insusi sufletul sau, adica de viata sa.

D. Din ziua cand a luat marele si ingerescul chip, trebuie sa se pregateasca pentru luptele duhovnicesti care sunt negative si pozitive. Cele negative sunt: sa fuga de odihna, de griji, de lux, de desfatarile si placerile vietii, cele pozitive (nevointele) inseamna efortul pe care trebuie sa-l depuna pentru infranarea trupului, curatirea sufletului, pentru simpla saracie, pentru intristarea dupa Dumnezeu si toate cele aducatoare de suferinta si obositoare ale vietii datatoare de har dupa Dumnezeu. Monahul, in efortul sau de a pazi la un nivel inalt voia lui Dumnezeu, va flamanzi, va inseta, va fi gol, va fi defaimat, va fi batjocorit, va fi insultat, va fi prigonit si va fi trecut pin multe incercari dureroase.

E. In ciuda greutatilor acestora, monahul trebuie sa se bucure pentru ca l-a invrednicit Dumnezeu de mare cinste, sa apartina armatei "celor ce duc viata ingeresca" si inaltimii "vietii ce imita pe cea din cer". Avand in vedere acest lucru, trebuie sa lucreze in intregime si sa caute petrecerea cereasca.

F. Slujba tunderii in textul catehezei se caracterizeaza ca al doilea botez. Acesta se spune din punct de vedere al faptului ca reinnoieste botezul pe care l-am primit cu intrarea noastra in Biserica.

G. monahul este catehizat sa se osteneasca, sa urasca pofta care-l trage spre cele de jos si sa-si stramute dorul sau spre cele ceresti. Nu poate sa existe niciun gand de intoarcere la viata anterioara, nu trebuie sa aiba nostalgia si mentalitatea lumii.

H. Staretul da sfaturi monahului sa fuga de diferitele patimi, ca: neascultarea, impotrivirea in cuvant, mandria, cearta, iutimea, zavistia, mania, strigarea, hula, mancarea pe ascuns, indrazneala, prietesugul fara masura, magulirea, sfada, cartirea, soptirea, castigarea cea osebita a vreunui ticalos lucru, etc. De asemenea, trebuie sa cultive: iubirea de fratie, linistea, blandetea, cucernicia, cugetarea dumnezeiestilor cuvinte, citirea, pazirea inimii despre spurcatele ganduri, lucrarea dupa putere, infranarea, ascultarea pana la moarte de parintele duhovnicesc si marturisirea celor ascunse ale inimii.

Cateheza este drumul pe care trebuie sa-l urmeze monahul cu puterea si lucrarea lui Hristos, este felul in care trebuie sa traiasca. Pentru aceasta, la sfarsit, Staretul intreaba pe monahul candidat: "Acestea toate le marturisesti in nadejdea puterii lui Dumnezeu si intru aceste fagadiunte te fagaduiesti a rabda pana la sfarsitul vietii, cu darul Mantuitorului Hristos?" Iar monahul candidat face o alta fagaduinta: "Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite parinte."

[geo.nektarios]

1. Primul lucru care urmeaza dupa catehizare si depunerea fagaduintelor, urmeaza tunderea parului, care este dovada desavarsitei afierosiri lui Dumnezeu, si anume ca monahul se da pe el insusi lui Dumnezeu si incepe o noua viata.

2. In continuare, se da monahului deja tuns camasa, "haina dreptatii si a veseliei", acelasi lucru simbolizand si dulama, crucea pe pieptul sau, "ca sa se nevoiasca cat ii va fi cu putiinta a-L urma si in tot ceasul a-si aduce aminte de patimile, de scuiparile, de defaimarile, de ranile, de loviturile peste obraz, de rastignirea si de moartea Domnului Hristos, care de bunavoie le-a rabdat pentru noi;"

3. paramanul (schima) „spre logodirea Marelui si ingerescului chip",

4. dulama (reverenda)

5. braul, deoarece cu acesta "isi incinge mijlocul sau cu puterea adevarului, spre omorarea trupului si innoirea duhului"

6. sandalele "spre vestirea Evangheliei pacii".

7. Ii da rasa, adica il imbraca "in haina mantuirii si in platosa dreptatii spre a se feri de toata nedreptatea, de toate gandurile cele rele si de cugetele voii sale, iar gandul mortii totdeauna sa-l aiba in mintea lui",

8. potcapul (culionul), "coiful, nadejdea mantuirii",

9. mantia, "logodirea marelui si ingerescului chip, spre imbracaminte de nestricaciune si de curatire",

10. camilafca, semnificand tot "logodirea marelui si ingerescului chip" - este subtire = subtietatea sufletului, delicatetea si usuratatea de a ajuge inger (camilafca are 2 „aripioare”)

11. metaniile, adica "sabia Duhului, care este cuvantul lui Dumnezeu, spre rugaciunea cea de tot ceasul catre Mantuitorul Hristos. Astfel, monahul este dator in toata vremea a avea in minte, in inima, in cuget si in gura lui numele Domnului Iisus si a zice: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul."

12. Crucea (de mana) dupa cuvintele Domnului: "De voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie" (Matei 16, 24) si

13. faclia (lumanarea), care simbolizeaza pilda vietuirii monahale inaintea oamenilor, spre slava lui Dumnezeu.

Monahul nu trebuie sa poarte pe deasupra numai aceste elemente distinctive ale portului monahal, ci trebuie sa corespunda intelesului inalt si semnificatiei lor, deoarece, asa cum spune si avva Dorotei, acestea sunt simbolurile vietii launtrice pe care trebuie sa o aiba monahul. Referitor la acestea, in continuare scrie: "Sa vietuim asadar potrivit schimei noastre, cum au spus parintii ca sa nu purtam o schima straina, ci precum am parasit pe cele mai mari asa sa lasam si pe cele mici. Am parasit lumea, sa parasim si impatimirile de ea; caci impatimirile precum am mai spus ne leaga din nou de lume si prin unele lucruri mici si fara de nici un pret, fara sa stim."

Viata monahala cum este descrisa in ceremonia tunderii presupune un monahism isihast, o viata evanghelica. Toti cei care s-au facut monahi au trecut prin aceasta ceremonie si au dat aceste fagaduinte. Desigur, ceremonia aceasta este verificata minutios in practica, in privinta faptului ca mii si milioane de monahi de-a lungul veacurilor au trecut prin aceasta slujba, au auzit aceste cuvinte care se repeta si au dat aceste marturisiri si fagaduinte. Inseamna ca monahii care au primit marele si ingerescul chip cu toata aceasta slujba trebuie sa traiasca prin duhul acestei sfinte slujbe.

Prin urmare, monahul trebuie sa traiasca in manastirea sa, nu ca simplu purtator al semnelor speciale ale portului monahal, ci sa se transforme launtric, sa scape de omul cel vechi si aceasta schimbare este insemnata si simbolizata prin elementele constitutive speciale si prin imbracamintea pe care o ia prin ceremonia marelui si ingerescului chip. Se vede asadar clar ca ceremonia, cateheza, rugaciunile si cele cu care este imbracat monahul arata drumul omului de la starea de chip la starea de asemanare. Drumul de la curatia inimii la iluminarea mintii si la indumnezeire indica modul renasterii omului. Este o ceremonie care arata ce este viata profetica, apostolica si martirica.

[mihailt]

În prealabil postat de geo.nektarios

Frate, imi dau seama ca nu ai citit atent, nu am spus ca e „botez DIN NOU” ci e CA un Botez, fiind Considerat ca un ALT Botez (stii multiplele sensuri ale Botezului: spovedania - pocainta - lacrimile, martiriul - botezul sangelui, calugaria - nasterea din nou), de aceea cateva secole mai inainte de a de definitiva CARE sunt Sf.Taine si CATE, Calugaria era si ea considerata ca TAINA!!!

Care sunt „semnele” acestui „botez”? Schimbarea numenlui, trairea definitiva in „viata pustniceasca”, in ascultare si in feciorie, dar si partea exterioara, purtand alta infatisare: daca la Taina Botezului primesti HAINA ALBA, la Calugarie primesti HAINE NEGRE - simboistica? SMERENIE, UMILINTA, ROBIA DE BUNA VOIE - TAIEREA VOII PROPRII, DOLIU - MOARTEA FATA DE LUME si TRAIREA „OMULUI CELUI NOU” IN HRISTOS!!

De pe site-ul Mrii Putna iti las cateva indicii: http://www.putna.ro/Viata-s1.php :
a) „în auzul tuturor făgăduieşte că va păzii sărăcia, castitatea şi ascultarea faţă de toţi, i se taie trei şuviţe din părul capului, în numele Sfintei Treimi, ca semn al lepădării definitive de omul cel vechi, de poftele trupului şi de cugetele cele nesocotite începând, astfel, războiul cu sine însuşi, cu patimile şi cu puterile întunericului din văzduhuri care nu se va sfârşi decât odată cu ultima suflare..”
b) „Dacă naşterea călugărului este tunderea, în tradiţia monahală nunta acestuia este moartea. Departe de a fi prilej de tânguire, slujba înmormântării aduce cu ea nădejdea bucuriei veşnice pentru cel ce s-a străduit în viaţă să-L aibă pe Dumnezeu ca Tată şi Biserica drept Mamă. Procesiunea scoaterii din biserică şi a înconjurării acesteia, prezenţa arhiereilor şi a mulţimii credincioşilor, cântările pline de nădejdea Învierii fac din slujba înmormântării călugărului un prilej de prăznuire duhovnicească”


@Frate drag si iubiti crestini,
Asemenea botezului, la care noul creştin îl primeşte pe Duhul Sfânt, tunderea în monahism are rolul de a recompune fiinţa pământească, pentru că, "astfel mergi spre moartea lumească, ca să poţi învia în Hristos". (Ierom. Varlaam, Mrea Partos)

Dupa fagaduinta si marturisirile pe care le-a facut monahul candidat inaintea sfantului jertfelnic, Staretul catehizeaza - povatuieste pe monahul candidat la "desavarsita viata". Textul catehezei se afla in slujba tunderii din Molitfelnic. Prin continutul catehezei sunt dezvoltate in mod esential toate intrebarile la care a fost supus anterior monahul si desigur se dezvolta tot intelesul vietii monahale. Care sunt punctele centrale in continutul catehezei:

A. La slujba marelui si ingerescului chip sunt prezenti ingerii si inscriu marturisirea pe care au facut-o monahul candidat si care va da socoteala pe cat a pazit aceasta marturisire.

B. Chipul Monahal se numeste INGERESC nu numai pentru ca s-a aratat de inger sfantului Pahomie, ci pentru ca se refera si urmareste trairea vietii ingeresti, adica a starii dinainte de caderea lui Adam si a Evei din Rai, ca de altfel si viata dreptilor din imparatia lui Dumnezeu. Monahii sunt ingeri pamantesti si pastreaza modelul ingerilor. Dupa cum lucrarea ingerilor este doxologia neintrerupta a lui Dumnezeu si transmiterea voii lui Dumnezeu oamenilor, astfel incat sa-I slujeasca, in acelasi fel trebuie sa traiasca si monahii. Viata lor trebuie sa fie ingeresca in toate. Dorul monahilor nu se rezuma la un cadru smerit si de jos, ci tinteste la vietuirea celor viitoare inca din prezenta viata. De altfel nu are noima numai practicarea fecioriei trupesti.

C. Monahul trebuie sa mearga pe calea desavarsirii, adica sa traiasca o viata desavarsita, care este constituita dintr-o lepadare desavarsita de diferite persoane, adica parinti, frati, rudenii etc, dar si de mentalitatea lumii, adica de zgomot, griji, averi, placerea zadarnica si desarta, slava, chiar insusi sufletul sau, adica de viata sa.

D. Din ziua cand a luat marele si ingerescul chip, trebuie sa se pregateasca pentru luptele duhovnicesti care sunt negative si pozitive. Cele negative sunt: sa fuga de odihna, de griji, de lux, de desfatarile si placerile vietii, cele pozitive (nevointele) inseamna efortul pe care trebuie sa-l depuna pentru infranarea trupului, curatirea sufletului, pentru simpla saracie, pentru intristarea dupa Dumnezeu si toate cele aducatoare de suferinta si obositoare ale vietii datatoare de har dupa Dumnezeu. Monahul, in efortul sau de a pazi la un nivel inalt voia lui Dumnezeu, va flamanzi, va inseta, va fi gol, va fi defaimat, va fi batjocorit, va fi insultat, va fi prigonit si va fi trecut pin multe incercari dureroase.

E. In ciuda greutatilor acestora, monahul trebuie sa se bucure pentru ca l-a invrednicit Dumnezeu de mare cinste, sa apartina armatei "celor ce duc viata ingeresca" si inaltimii "vietii ce imita pe cea din cer". Avand in vedere acest lucru, trebuie sa lucreze in intregime si sa caute petrecerea cereasca.

F. Slujba tunderii in textul catehezei se caracterizeaza ca al doilea botez. Acesta se spune din punct de vedere al faptului ca reinnoieste botezul pe care l-am primit cu intrarea noastra in Biserica.

G. monahul este catehizat sa se osteneasca, sa urasca pofta care-l trage spre cele de jos si sa-si stramute dorul sau spre cele ceresti. Nu poate sa existe niciun gand de intoarcere la viata anterioara, nu trebuie sa aiba nostalgia si mentalitatea lumii.

H. Staretul da sfaturi monahului sa fuga de diferitele patimi, ca: neascultarea, impotrivirea in cuvant, mandria, cearta, iutimea, zavistia, mania, strigarea, hula, mancarea pe ascuns, indrazneala, prietesugul fara masura, magulirea, sfada, cartirea, soptirea, castigarea cea osebita a vreunui ticalos lucru, etc. De asemenea, trebuie sa cultive: iubirea de fratie, linistea, blandetea, cucernicia, cugetarea dumnezeiestilor cuvinte, citirea, pazirea inimii despre spurcatele ganduri, lucrarea dupa putere, infranarea, ascultarea pana la moarte de parintele duhovnicesc si marturisirea celor ascunse ale inimii.

Cateheza este drumul pe care trebuie sa-l urmeze monahul cu puterea si lucrarea lui Hristos, este felul in care trebuie sa traiasca. Pentru aceasta, la sfarsit, Staretul intreaba pe monahul candidat: "Acestea toate le marturisesti in nadejdea puterii lui Dumnezeu si intru aceste fagadiunte te fagaduiesti a rabda pana la sfarsitul vietii, cu darul Mantuitorului Hristos?" Iar monahul candidat face o alta fagaduinta: "Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite parinte."

Nu mai frate eu nu vad deloc calugaria ca un al doilea botez ci ca sa zic asa ca o "nunta" spirituala cu Dumnezeu,o unire spirituala cu Dumnezeu Sfanta Treime.

Daca un rasofor (care nu e inca calugar) iese din manastire are voie sa se casatoreasca dar i se face ca si slujba de cununie aceeasi slujba care se face la a doua cununie (adica la cineva care a primit deja Sfanta Taina a cununiei la Sfanta Biserica).

Eu cred ca haina neagra arata altceva nu doliu "fata de lume" (ti-am aratat dealtfel de pe acel site crestin ortodox ca prin "lume" se inteleg pacatele din noi iar nu lumea ca natura nici lumea ca oranduire sociala.)

Dealfel nu tot ce ai citit fratia ta acolo foarte putin e luat de la Sfanta Manasire Putna.
(unde dealtfel nu zice de calugarie ca ar fi un nou botez.)