Ziua Odihnei

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de almaris

Cei care nu se mai incurca citind prin Biblie spun direct ca prin autoritatea bisericii a fost schimbata ziua de inchinare.

Bineînţeles că prin autoritatea Bisericii a fost schimbată ziua de închinare. Cum altfel ?

Asadar avem o viziune divina cu privire la ziua de odihna in Scriptura si alta de origine omeneasca.

Aici este eroarea. Viziunea divină este viziunea Bisericii. Desigur, mă refer nu la comunităţile ecleziale sectante, ci la Biserica pe care a clădit-o Cristos şi care are ca temelie pe Petru. În principiu, Biserica poate să mute din nou Ziua Domnului, să fie în loc de Duminică, marţea să zicem. Singura condiţie este ca Sf Spirit să o ghideze în această direcţie, fapt care deocamdată nu s-a întâmplat. Dar s-ar putea întâmpla dacă El consideră necesar.

Fiecare decide cine are autoritate mai mare pentru el macar in a recunoaste un adevar, ca de tinut ziua de odihna trebuie sa invatam cu totii cum se face.

Nu există autoritate superioară Bisericii lui Cristos. Ea, Biserica, este prelungirea Lui (elongatio Christi). Sunt de nedespărţit.

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Bineînţeles că prin autoritatea Bisericii a fost schimbată ziua de închinare. Cum altfel ?

Deci sustineti ca si crestinii trebuie sa tina sabath -ul doar ca nu sambata, ci duminica?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Deci sustineti ca si crestinii trebuie sa tina sabath -ul doar ca nu sambata, ci duminica?

"Duminica se distinge net de sabat, după care urmează cronologic în fiecare săptămână, şi pe care îl înlocuieşte, pentru creştini, din punct de vedere al prescripţiei rituale. Ea duce la împlinire, în Paştele lui Cristos, adevărul spiritual al sabatului iudaic şi vesteşte odihna veşnică a omului în Dumnezeu. Căci cultul legii pregătea misterul lui Cristos, iar ceea ce se îndeplinea prin el prefigura aspecte relative la Cristos" (CBC art 2175).

Prin urmare:
-respectând Duminica drept Zi a Domnului, creştinii respectă porunca a treia.
-legătura dintre Şabat şi Ziua Duminicii este ca legătura dintre antitip şi tip sau ca legătura dintre simbolul prefigurat şi materia simbolizată. Dacă am ţine Şabatul de sâmbătă ar trebui să jertfim pe altar miei din blăniţă, carne şi oase şi nu să facem Sf Jertfă nesângeroasă a Mielului lui Dumnezeu. Ar trebui să ne rugăm Domnului să Îl trimită pe Mesia şi nu să-i mulţumim că a trimis deja pe Cel care ridică păcatele noastre.

Ce anume serbau evreii sâmbăta ? Şabatul iudaic era un memorial pentru eliberarea Poporului Ales de sub robia lui Faraon. Foarte explicit scrie acest lucru într-o carte ignorată de adventişti: Biblia. Iată, de exemplu, Deut 5 cu 15: Aminteşte-ţi că ai fost rob în ţara Egiptului şi că Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mână puternică şi braţ întins. De aceea Domnul Dumnezeul tău îţi porunceşte să ţii ziua sabatului.

Antitipul cărui eveniment este eliberarea Poporului Ales de sub domnia lui Faraon ? Evident, este prefigurarea eliberării spirituale de sub sclavia păcatului. Căci Ţara Făgăduită noului Popor Ales care este Biserica nu e altceva decât Noul Ierusalim, prefigurat în cel vechi. Când s-a petrecut eliberarea Noului Popor Ales de sub sclavia păcatului ? Odată cu victoria lui Isus asupra morţii. În sfânta zi de Duminică, "foarte devreme", când, glorios, El S-a ridicat din mormânt. Prin urmare. toţi cei care au auzit cuvântul Evangheliei şi, auzindu-l, sunt hotărâţi să Îl urmeze pe Regele lor în călătoria eliberatoare prin deşert care este viaţa în trup, sunt chemaţi a ţine Noul Şabat, care este Ziua Soarelui nostru: ziua Domnului, Duminica.

[AlinB]

Cum se interpreteaza atunci in perspectiva catolica Col. 2:14-17 si Gal.4:10 ?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Cum se interpreteaza atunci in perspectiva catolica Col. 2:14-17 si Gal.4:10 ?

Col 2:16 Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la vreo sărbătoare, sau lună nouă, sau la sâmbete
se referă la a nu se abţine de la mâncare considerată necurată (cuşer) sau de la a bea băuturi din cupe fără acoperitoare (Numeri 19) sau de la a ţine sărbătorile evreieşti. Acestea nu erau decât umbre care se vor împlini în Noul Legământ.

Gal 4:10 se referă la învăţătorii răi (de care e vorba în versetele anterioare) care învăţau poporul că trebuie să respecte sărbătorile evreieşti.

[angel4ver]

mucari... sectarii? lol 8-| cum sa lipseasca cearta si de aici; trebuia sa ma astept :-j
glykys si mihnea, multumesc foarte mult pentru link-uri. am sa le studiez zilele astea (cand imi va permite timpul liber).
multumesc mult :)

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Col 2:16 Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la vreo sărbătoare, sau lună nouă, sau la sâmbete
se referă la a nu se abţine de la mâncare considerată necurată (cuşer) sau de la a bea băuturi din cupe fără acoperitoare (Numeri 19) sau de la a ţine sărbătorile evreieşti. Acestea nu erau decât umbre care se vor împlini în Noul Legământ.

Gal 4:10 se referă la învăţătorii răi (de care e vorba în versetele anterioare) care învăţau poporul că trebuie să respecte sărbătorile evreieşti.

Intrebarea este daca textele respective se refera inclusiv la sabath -ul saptamanal.

Si o intrebare in prelungire: exista vreo marturie cum ca Biserica tinea vreo zi de odihna asemeni celei de sabath, in primele secole?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Intrebarea este daca textele respective se refera inclusiv la sabath -ul saptamanal.

Sunt înclinat să cred că da. Din moment ce şabatul era o sărbătoare evreiască, se referă şi la el. Am citit mai demult un articol de exegeză care susţinea că prin termenul de "şabat" se înţelegea nu numai sâmbăta, dar şi sărbători cu periodicitate anuală.

Ştim că prima controversă în Biserică a fost între curentul iudaizant (iudeocreştini) şi celălalt curent, care susţinea că nu este necesar ca cineva să fie mai întâi evreu ca să fie creştin. Primii erau mai puţini, dar îl aveau cu ei pe Petru. Ceilalţi îl aveau ca lider de opinie pe Pavel. Fiindcă unii învăţau una, iar alţii alta, apostolii au hotărât să ţină primul Conciliu din istorie: este conciliul apostolic de la Ierusalim. Controversa a fost soluţionată practic înainte de conciliu, deoarece principalul susţinător al iudeocreştinismului, Petru, şi-a schimbat părerea când Spiritul Sfânt i-a arătat în chip minunat adevărul.

Dar, din cauza caracterului antitradiţional al sectelor, fiecare controversă este reluată cu fiecare generaţie: nu e nici o deosebire între ignorarea Conciliului Apostolic de la Ierusalim cu privire la mâncatul cărnii de porc şi ignorarea Conciliului Ecumenic a 7-lea cu privire la cultul icoanelor. Oamenii care uită istoria sunt condamnaţi la inexistenţa memoriei, astfel încât ereziile şi schismele sunt, în fond, mereu aceleaşi. Iar prototipul lor a fost schisma lui Satan: neascultarea.

Si o intrebare in prelungire: exista vreo marturie cum ca Biserica tinea vreo zi de odihna asemeni celei de sabath, in primele secole?

Cea mai timpurie menţiune (extrabiblică) despre cultul duminical pe care am găsit-o îi aparţine lui Iustin Martirul: Noi ne adunăm cu toţii în ziua soarelui, pentru că este prima zi, în care Dumnezeu, scoţând din întuneric materia, a creat lumea şi pentru că, tot în această zi, Isus Cristos, Mântuitorul nostru, a înviat din morţi.

[Danut7]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Cea mai timpurie menţiune (extrabiblică) despre cultul duminical pe care am găsit-o îi aparţine lui Iustin Martirul: Noi ne adunăm cu toţii în ziua soarelui, pentru că este prima zi, în care Dumnezeu, scoţând din întuneric materia, a creat lumea şi pentru că, tot în această zi, Isus Cristos, Mântuitorul nostru, a înviat din morţi.

În prealabil postat de AlinB

Intrebarea este daca textele respective se refera inclusiv la sabath -ul saptamanal.

Si o intrebare in prelungire: exista vreo marturie cum ca Biserica tinea vreo zi de odihna asemeni celei de sabath, in primele secole?

Biserica a tinut duminica ca zi de odihna.Referinte in aceasta privinta avem de la parintii apostolici, pe la sfarsitul sec I inceputul sec II.Chiar inainte de Iustin Martirul.

Ignatie Teoforul ,ucenic al sfantului Apostol Ioan, martirizat in 107 d Hr spune in Epistola catre Magnezieni in capitolele 8-10:

"Sa nu fiti inselati cu invataturi straine nici cu basme vechi,care nu sint de folos;daca si acum traim dupa lege atunci marturisim ca n-am primit harul."

"Asadar cei care au trait in randuielile cele vechi, si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci ziua Domnului, in care si viata noastra a rasarit prin El (Hristos) si prin moartea Lui, pe care unii o tagaduiesc."

"Indepartati, dar aluatul cel rau, cel invechit, cel inacrit, si prefaceti-va in aluat nou, care este Iisus Hristos.Sarati-va cu El, ca sa nu se strice cineva dintre voi, pentru ca dupa miros va veti vadi.Este o nebunie sa vorbesti de Hristos si sa traiesti ca iudeii.Ca nu crestinismul a crezut in iudaism, ci iudaismul in crestinism, in care s-a adunat toata limba, care a crezut in Dumnezeu.”

Din Epistola lui Varnava(Barnaba) 15:8-9 , 96 d Hr "In sfarsit le mai spune: "Lunile voastre cele noi si sambetele nu le mai sufar" .Iata ce vrea sa spuna : "Nu-mi plac sabatele de acum, ci sabatul acela pe care eu l-am facut,in care, dupa ce Ma voi fi odihnit de toate voi face inceput zilei a opta, care este inceputul altei lumi".De aceea sarbatorim cu bucurie ziua a opta, dupa sambata, in care si Hristos a inviat si, dupa ce s-a aratat s-a inaltat la ceruri."

Din Didascalia , Invatatura celor 12 apostoli cap 14:1(atestat ca atare inclusiv de critica, probabil de prin anii 50-70 d.Hr) "Cand va adunati in ziua Domnului, frangeti painea si multumiti, dupa ce mai intai v-ati marturisit pacatele voastre ca jertfa sa fie curata."

+

Pliniu cel Tanar-113-scrie Imp. Traian ca ,,crestinii se aduna in ziua soarelui si canta lui Hristos si se feresc de orice lucru.,,
- Sf Iusin Martirul-153- scrie:In ziua numita a soarelui, cand Hristos a inviat din morti, toti crestinii de prin sate si orase si campii se aduna si serbeaza ziua Domnului.,,
Sf Clement al Alexandriei-194-zice:,,Vechea zi a saptea n-a ajuns decat o zi de lucru si in locul ei serbam ziua Domnului cu totii.,,
Tertulian din Cartagina-200- zice : ,,Duminicile noi ne bucuram si tinem invierea Domnului.,,

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

"[i]Şabatul iudaic era un memorial pentru eliberarea Poporului Ales de sub robia lui Faraon.

Asadar, Mantuitorul Cristos si Apostolii au tinut sabatul din acest motiv. Sau nu?