![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Poate m-ati inteles gresit. Este foarte bine sa relatati din vietile Sfintilor si despre patimirile acestora in lupta cu ereziile, dar nu este necesar sa fiti ironica si sa ne dati in cap cu cartile. Remarca "dar pe cine mai intereseaza" este cruda si nelalocul ei. Citat:
Nu m-am inselat. Sunteti singura de pe forum care luptati sa fie cunoscute scrierile Sfintilor Parinti. Insa ar trebui ceva mai multa blandete, ceva dragoste si rabdare cu cei slabi (dintre care primul sunt eu!). |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cu totii vorbim pe forum despre Sfintii Parinti, caci ei reprezinta, impreuna cu Sfanta Scriptura, invatatura Bisericii noastre. Daca stii, ca noi nu avem voie sa interpretam biblia dupa mintea noastra, ci doar cu ajutorul Sf. Parinti, atunci nu te mai miri, ca se pune asa accent pe acestia. Nu ajungem noi asa curand la intelepciunea pe care au primit-o acestia prin Duhul Sfant. Asa este, ar trebui sa arat mai multa blandete; dar poate imi arati tu cum se arata blandetea, ca sa iau exemplu. Dar daca Sf. Parinti, din care scriu, nu vi se par suficient de blanzi, atunci nu va pot ajuta. Iti multumesc, ca ai remarcat "lupta" mea de a-i face cunoscuti pe Sfintii Parinti. Prea putin am facut eu. Sunt altii aici, de la care eu insami am invatat. Lor le multumesc din toata inima. Hristos a Inviat! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
- de unde reiese ca m-as fi mirat de faptul ca se pune atata accent pe scrierile Sfintilor Parinti? - exemplu de blandete puteti lua chiar de la Sfintii Parinti; "Dar daca Sf. Parinti, din care scriu, nu vi se par suficient de blanzi, atunci nu va pot ajuta." - spuneti dumneavoastra, de parca v-ar fi cerut cineva ajutorul; - "Iti multumesc, ca ai remarcat "lupta" mea de a-i face cunoscuti pe Sfintii Parinti. Prea putin am facut eu." - lupta pe un forum e lupta goala, doamna, si e zero pentru ca e facuta cu mandrie, cu inversunarea de a arata cat de multe stiti; a cita din Sfintii Parinti si a palmui in acelasi timp crestinii de pe aici care bajbaie, nu cred ca asta isi doresc Sfintii de la cei care le-au citit scrierile. Acum ati inteles ce am spus in toate mesajele? |
|
#4
|
|||
|
|||
|
uof! ma simt asa prost ca tocmai eu care am deschis topicul nu am postat nimic la subiect!
dar voi incerca sa-mi rezerv cateva minute. chiar ma simt prost. he :) eu sunt gata cu joaca si atat. adminul va poate confirma, ii dau voie :) nu mai postez de pe alt cont pe acest forum. niciodata n-am postat simultan de pe doua conturi. daca voi reveni vreodata la vechiul user, am sa renunt la acesta. l-am rugat pe admin sa inchida acest topic din cauza primelor doua-trei pagini de off-topic si voi redeschide altul sau sa-l stearga, dar riscam sa se supere cei care au postat deja...si.. n-am pimit niciun raspuns. n-ar fi mai bine asa?
|
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
si de ce sa anuleze topicul? Sa-l lase adminul cum este, doar ca ar trebui sa se posteze fara "dar pe cine mai intereseaza"? |
|
#6
|
|||
|
|||
|
m-am gandit la varianta asta pt cei care chiar intra cu inima curata si cu speranta ca vor gasi ceva folositor duhovniceste... mai de graba se vor sminti... si daca citesc de la inceput, nu mai trec ei de pagina 2
|
|
#7
|
|||
|
|||
|
S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Martorii suferințelor Sfântului Gheorhe, uimiți de puterea sa de a rezista la durere, au renunțat la credința în zeități păgâne, îmbrățișând creștinismul. O dovadă a sfințeniei sale o reprezintă o minune săvârșită de Sf. Gheorghe în timpul întemnițării sale. Atingând trupul unui deținut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să se creștineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunțării la creștinism, Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe și a soției sale. |
|
#8
|
||||
|
||||
|
In unele facultati de teologie ortodoxa din Romania, studentii sunt invatati in mod gresit ca Parintele Dumitru Staniloae a fost ecumenist. Se foloseste autoritatea dogmatica a Parintelui Staniloae pentru a se justifica ecumenismul.
Este adevarat ca Parintele Staniloae a fost trimis de sinod la cateva intalniri ecumeniste, dar intentia Parintelui a fost de a expune corect Invatatura Ortodoxa, pentru a-i ajuta pe heterodocsi sa vina la Ortodoxie. Participand la acele intalniri, a constatat principiile false ale ecumenismului. Erezia ecumenista se bazeaza pe urmatoarele principii false: - exista mai multe Biserici adevarate (cu har) care trebuie sa se uneasca; (varianta papistasilor: Bisericile trebuie sa se uneasca cu Biserica Romano-Catolica); - comuniunea euharistica intre Biserici (intercomuniunea) este mai importanta decat diferentele dogmatice; - concilierea ecumenista se poate face pe cale diplomatica. Parintele Staniloae a scris impotriva acestor principii gresite. Impotriva primului principiu ecumenist. Harul mantuirii nu se poate primi decat in Biserica Ortodoxa, pentru ca este lucrarea lui Hristos ramas, ieri si astazi, Acelasi cu ea[1]. Impotriva celui de al doilea principiu ecumenist. In realitate, nu din Euharistie rezulta dreapta credinta, ci din dreapta credinta rezulta Euharistia adevarata, sau intalnirea cu adevaratul Hristos. Deci si comuniunea in adevarata Euharistie se bazeaza pe unitatea in dreapta credinta. […] De aceea Liturghia nu incepe cu Euharistia, ca sa continue (si la ce-ar mai continua?) cu marturisirea comuna a dreptei credinte, ci inainte de a se produce in Liturghie prefacerea painii si vinului in Trupul si Sangele Domnului si impartasirea de ele, comunitatea se lumineaza in dreapta credinta (prin marturisirea Crezului Ortodox, n. n.) si se intareste in unitatea ei, sub indrumarea preotului, iar acesta isi marturiseste aceeasi credinta prin rugaciunile sale[2]. Ca si la Botez, ca si la Euharistie, penitentul (cel care se spovedeste, n. n.) este intrebat si el de credinta sa, caci nu poate fi primit nici la Euharistie, nici la Pocainta necesara in prealabil, cineva din afara de Biserica. In lumina acestui fapt se intelege de ce Biserica Ortodoxa nu poate accepta intercomuniunea[3]. O intentie a Vaticanului de a deplasa accentul pe practica comuniunii si deci de a crea intre ortodocsi o dispozitie de indiferentism dogmatic, se manifesta prin propuneri de realizare a unei comuniuni in Taine, cu aceeasi ocolire a elucidarii prealabile a deosebirilor doctrinare[4]. Impotriva celui de al treilea principiu ecumenist. Din cauza marii dorinte pentru unire, se creeaza adeseori un entuziasm conciliant care crede ca prin caldura sa sentimentalista poate «sa lichefieze realitatea» si apoi sa o remodeleze fara greutate. De asemenea, se creeaza si o mentalitate diplomatica concilianta care crede ca poate impaca, prin concesii reciproce, pozitii dogmatice sau stari de fapt mai generale care tin bisericile despartite. […] Insa aceste compromisuri constituie o mare primejdie pentru Bisericile Ortodoxe, care dau o importanta vitala articolelor de credinta in cauza[5]. In concluzie, Parintele Staniloae nu a fost ecumenist! [1] cf. Arhim. Ioanichie Balan, Convorbiri duhovnicești, vol. I, editata de Episcopia Romanului și Hușilor, 1993, p. 183. [2] Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Spiritualitate și comuniune in Liturghia ortodoxa, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1986, p. 397-399. [3] Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol III, Ed. IBMBOR, București, 1997, p. 92. [4] Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Coordonatele ecumenismului din punct de vedere ortodox, Ortodoxia, anul XIX, 1967, nr, 4. [5] Dumitru Staniloae, Pentru un Ecumenism Ortodox, Ed, Athos, Pireu, 1976, p. 19-20, citat de Arhim. Gheorghe Kapsanis, in Ortodoxia: nadejdea popoarelor Europei, Ed. Evanghelismos, București, 2006, p. 12. articol de Ioan Vladuca, aparut in revista ATITUDINI, nr. 10
__________________
"Doamne, întoarce la bunătate și la rugăciune pe toți vrăjmașii mei! Amin!" (rugăciunea Părintelui Stareț de la Bușteni, Gherontie Puiu) |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Fara suparare, dar tu ai dat tonul topicului in prima postare. De ce nu ai trecut apoi la treaba? Te-ai antrenat in polemici fara sens fara sa ai macar o postare la subiect.
|
|
#10
|
|||
|
|||
|
In lupta impotriva ereziilor si-a castigat un loc de seama si Sf. Fotie cel Mare. El a trait inainte de Marea Schisma si este considerat de unii ca fiind vinovat de Marea Schisma.
Sf. Fotie In acea vreme la Roma era papa Nicolae I, care era un om ambitios si insetat de putere, isi propusese extinderea autoritatii Bisericii Romei asupra intregii lumi. Nicolae I, sprijinindu-se pe puterea obtinuta in Apus, visa sa-si impuna vointa si in Rasarit, ceea ce era greu de infaptuit, datorita nivelului spiritual superior al acestuia, comparativ cu lumea apuseana. Interesul lui Nicolae I era si de a recastiga Iliria si sudul Italiei inapoi in jurisdictia sa, in schimbul acceptului sau de a-l numi pe Fotie patriarh al Constantinopolului. Dupa numirea sa, Fotie ii scrie papei Nicolae I o scrisoare, care a ramas celebra: "Cea mai buna comuniune este comuniunea in Credinta si in dragostea cea adevarata... Nu există nimic mai minunat decît Adevărul! Exista doar o singura Biserica a lui Hristos, Apostoleasca si soborniceasca. Nu mai multe, nici măcar două. Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc și sinod al răzvrătiților. Noi, dreptcredincioșii creștini, acestea gândim, așa credem, pe acestea le vestim. Este nevoie sa pazesti toate fara nici o exceptie si, mai presus de toate, cele ale Credintei. Pentru că dacă ai devia cât de puțin, păcătuiești păcat de moarte… Și acestea care au fost hotărâte la Sinoadele ecumenice și de obște, trebuie ca toți să le păzească. Și toți câți păzesc cele pe care fie unul dintre Părinți le-a scris în chip particular, fie un sinod local le-a statornicit, au dreapta judecată. Dar pentru cei care nu le primesc este înfiorătoare neglijență." Va continua. Last edited by Miha-anca; 25.04.2010 at 05:01:58. |
![]() |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Ce argumente sa-i aduc unei persoane care nu crede in sfinti? | pacatoasa | Generalitati | 19 | 28.04.2023 22:31:00 |
| Psihologia ereziilor | Traditie1 | Alte Religii | 23 | 19.03.2011 09:42:02 |
| Cu cine s-a luptat Iacov si de ce? | Agkelos | Din Vechiul Testament | 12 | 21.09.2009 12:19:24 |
| Portrete de sfinti/Sfinti si sfintenie | alecsandru | Biserica Romano-Catolica | 18 | 20.04.2007 20:46:05 |
|
|