cuvinte de folos

[andrei_im]

În prealabil postat de cristiboss56

Andrei sau altcineva , hai sa deslusimn putin acest citat , pentru ca partea cu " nu ne vom cunoaste cum ne-a facut pacatul " eu n-o prea inteleg ( din cauza stresului , oboselii ) - sincer

Eu inteleg asa:
Daca nu vom gusta din Dumnezeu, daca nu vom simti darurile sale, mangaierea Dumnezeiasca din rugaciune (atat cat ne daruieste Dumnezeu sa simtim), fara acestea nu putem sti cat de mult ne desparte pacatul de Hristos, decat rational.
"Cum ne-a facut Dumnezeu" se refera la firea omului asa cum trebuie sa fie, este chemarea noastra permanenta spre indumnezeire. De aceasta ne dam seama printr-o oarecare "atingere a Harului", lucru despre care e bine sa nu vorbim in termeni detaliati, deoarece nu o cunoastem asa cum au cunoscut-o Sfintii. Atat putem spune, ca este mangaierea lui Dumnezeu daruita in rugaciune, in post, in infranare, in lucrarea virtutilor.
Insa omul este pacatos... intr-un om robit de patimi nu poate sa incapa lumina lui Dumnezeu. Noi primim o mica "licarire" de lumina, care ne descopera nu ca suntem mari, ci ca suntem... mici. Ne descopera "cum ne-a facut pacatul".

Cel mai usor de inteles e exemplul camerei dezordonate - cand tii lumina stinsa, nu vezi hainele aruncate anapoda, praful de pe birou, si toata dezordinea. Insa daca aprinzi putin lumina, toate ies la iveala.

"Cum ne-a facut pacatul" = "Cum ne-a despartit pacatul de Dumnezeu"

E o ordine fireasca a lucrurilor. Poate sa iti spuna oricine ca o anumita fapta este pacat, sau ca o deprindere de-a ta se numeste, de fapt, patima. Insa pana nu vei vorbi tu cu Dumnezeu, nu iti vei da seama de moartea adusa de pacat. Asta pentru ca tot Dumnezeu ti-o descopera...

"Cum ne-a facut pacatul" = "Cum ne-a adus pacatul nimic altceva decat moarte". Si pana nu gusti din VIATA nu iti dai seama de moarte.

Iertati ca am indraznit sa fac comentarii pe marginea scrierilor unui Sfant. Va rog mult sa aduceti completari.
Post binecuvantat!

[cristiboss56]

În prealabil postat de andrei_im

Eu inteleg asa:
Daca nu vom gusta din Dumnezeu, daca nu vom simti darurile sale, mangaierea Dumnezeiasca din rugaciune (atat cat ne daruieste Dumnezeu sa simtim), fara acestea nu putem sti cat de mult ne desparte pacatul de Hristos, decat rational.
"Cum ne-a facut Dumnezeu" se refera la firea omului asa cum trebuie sa fie, este chemarea noastra permanenta spre indumnezeire. De aceasta ne dam seama printr-o oarecare "atingere a Harului", lucru despre care e bine sa nu vorbim in termeni detaliati, deoarece nu o cunoastem asa cum au cunoscut-o Sfintii. Atat putem spune, ca este mangaierea lui Dumnezeu daruita in rugaciune, in post, in infranare, in lucrarea virtutilor.
Insa omul este pacatos... intr-un om robit de patimi nu poate sa incapa lumina lui Dumnezeu. Noi primim o mica "licarire" de lumina, care ne descopera nu ca suntem mari, ci ca suntem... mici. Ne descopera "cum ne-a facut pacatul".

Cel mai usor de inteles e exemplul camerei dezordonate - cand tii lumina stinsa, nu vezi hainele aruncate anapoda, praful de pe birou, si toata dezordinea. Insa daca aprinzi putin lumina, toate ies la iveala.

"Cum ne-a facut pacatul" = "Cum ne-a despartit pacatul de Dumnezeu"

E o ordine fireasca a lucrurilor. Poate sa iti spuna oricine ca o anumita fapta este pacat, sau ca o deprindere de-a ta se numeste, de fapt, patima. Insa pana nu vei vorbi tu cu Dumnezeu, nu iti vei da seama de moartea adusa de pacat. Asta pentru ca tot Dumnezeu ti-o descopera...

"Cum ne-a facut pacatul" = "Cum ne-a adus pacatul nimic altceva decat moarte". Si pana nu gusti din VIATA nu iti dai seama de moarte.

Iertati ca am indraznit sa fac comentarii pe marginea scrierilor unui Sfant. Va rog mult sa aduceti completari.
Post binecuvantat!

Multumesc mult de tot Andrei , pentru efortul tau . Sa fi binecuvantat !

[cristiboss56]

"Toate îndatoririle noastre sunt înfăţişate în Scrierile Sfinţilor Apostoli. Cercetaţi-le şi apucaţi-vă să le împliniţi cu conştiinciozitate, fiindcă este îndoelnic că mântuirea se poatd rândui fără împlinirea îndatoririlor pe care ni le impun poziţia socială şi ocupaţia noastră . Acestea sunt de la Dumnezeu şi se pot întoarce ori spre plăcerea Lui , dacă sunt împlinite cu credincioşie , ori spre jignirea Lui , de nu sunt împlinite".

[cristiboss56]

Despre post: << Constatăm , din păcate , faptul că percepţia postului este aproape exclusiv alimentară . Se merge pe o idee legată mai mult de tradiţie , că postul înseamnă abţinerea pe o perioadă limitată de timp la mâncărurile de dulce. Deci tot felul de exagerări. Unii se înfometează până cad pe stradă . Alţii, dimpotrivă, cad în păcatul lăcomiei. Multă lume consideră că postul este chiar o dietă. Am auzit oameni spunând că abia aşteaptă să vină postul, ca să facă o cură de slăbire, că au luat nişte kilograme în plus . Postul nu are nici o valoare dacă vrei să-ţi dovedeşti ţie că eşti grozav sau celor din jur că eşti o persoană postitoare. Partea alimentară este doar o faţetă . Postul înseamnă mult mai mult, este o jertfă , înainte de toate, dacă încercăm să dăm o definiţie clasică. Este un post al faptelor, al vorbelor . Concret, încerc să bârfesc mai puţin , să judec mai puţin , să fiu atent la cei din jurul meu, să-i ajut , dacă au nevoie. Postul trebuie văzut ca o călătorie duhovnicească spre Paşte. Trebuie să-mi analizez relaţia mea cu mine însumi, cu Dumnezeu , cu cel de lângă mine , cu semenul meu . Este o perioadă de meditaţie , de evaluare . >>

[cristiboss56]

"Exista boli care ne izbavesc , exista boli care ne smeresc . Preabunul Dumnezeu , vazand deseori lipsa noastra de ravna pentru nevointa , ingaduie boala ca mijlocul cel mai lesne de sfintire , smerenie , izbavire de patimi si de ganduri viclene . "

[cristiboss56]

Candva o tanara a intrebat intr-o zi pe un adult crestin "cum ar trebui sa dansez ?" . Acela i-a raspuns : " Danseaza in asa fel incat sa te bucuri de lucrul pe care-l faci , dar bucuria ta sa fie de asa maniera incat , atunci cand te intorci din nou acasa , in camera ta , sa poti sta in fata chipului lui Hristos din icoana cu demnitate si sa-I multumesti fara sa te rusinezi privindu-L in fata " ( Reflectii asupra educatiei copiilor in Biserica ORTODOXA de azi -pag.104 )

[cristiboss56]

Poarta spre Dumnezeu este credinta , iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea . Rugaciunea este singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu . Gandita crestin , rugaciunea ata ca umilinta inalta , iar nu coboara pe om . Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan , cand se roaga , este Dumnezeu cu el , atunci preotul ala inlocuieste toata Academia Romana . . .

[cristiboss56]

" Cel care-L iubeste pe Dumnezeu nu este cu putinta sa nu iubeasca pe orice om ca pe sine insusi . Si chiar pe cei care sunt robi ai patimilor , si pe acestia ii iubeste ca pe sine insusi , si tresalta cu bucurie negraita si nemasurata cand ii vad indreptandu-se " .

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

" Cel care-L iubeste pe Dumnezeu nu este cu putinta sa nu iubeasca pe orice om ca pe sine insusi . Si chiar pe cei care sunt robi ai patimilor , si pe acestia ii iubeste ca pe sine insusi , si tresalta cu bucurie negraita si nemasurata cand ii vad indreptandu-se " .

"Prietenul adevarat este cel care in timpul ispitei se face partas fara tulburare si fara zgomot la necazurile , nevoile si suferintele aproaprlui , ca si cum ar fi ale lui ".

[cristiboss56]

" Cand un om reuseste sa faca ceva ce i-a solicitat mult efort , in el incepe sa lucreze trufia . Cel ce slabeste , se uita cu dispret la grasi , iar cel ce s-a lasat de fumat rasuceste nasul dispretuitor cand altul se balaceste , inca , in viciul sau . Daca unul isi reprima cu sarg sexualitatea se uita cu dispret si cu trufie catre pacatosul , care se casneste sa scape de pacat , dar instinctul i-o ia inainte ! Ceea ce reusim , ne poate spurca mai ceva decat pacatul insusi . Ceea ce obtinem se poate sa ne dea peste cap reperele emotionale in asa maniera incat ne umple Sufletul de venin . Banii care vin spre noi ne pot face aroganti si zgarciti , cum succesul ne poate rasturna in abisul infricosator al patimilor sufletesti . . ."