Obiceiuri de Sfintele Pasti

[maria32]

ma intereseaza sa-mi spuneti ce obiceiuri cunoasteti legate de slujbele de noaptea de Inviere si din prima zi de Paste.

Mai concret, ce se duce la biserica (produse alimentare, lumanari, flori, altceva).

Ce duceti voi? ce se face cu ele? ce alte obiceiuri mai sunt?

De multe ori ma trezesc ca n-am facut, nu m-am pregatit cu ceva pentru ca n-am stiut si nu-mi place sa vad ca ceilalti s-au pregatit si eu nu.

Ajutati-ma cu sfaturile voastre.

Multumesc

[cherub]

În prealabil postat de maria32

ma intereseaza sa-mi spuneti ce obiceiuri cunoasteti legate de slujbele de noaptea de Inviere si din prima zi de Paste.

Mai concret, ce se duce la biserica (produse alimentare, lumanari, flori, altceva).

Ce duceti voi? ce se face cu ele? ce alte obiceiuri mai sunt?

De multe ori ma trezesc ca n-am facut, nu m-am pregatit cu ceva pentru ca n-am stiut si nu-mi place sa vad ca ceilalti s-au pregatit si eu nu.

Ajutati-ma cu sfaturile voastre.

Multumesc

In gr-al, se duce la bis. la sfintit (ca si pt. orice alta slujba de Sf. Liturghie din duminicile si sarbatorile din decursul anului): un cosuletz sau o sacosa/punga cu mancarurile traditionale pregatite special pt. Pasti, adica vreo cateva oua rosii sau multicolore , pasca (cine face sau comanda/cumpara etc) sau cozonac, pandispan, chec sau alte prajituri (ce are fiecare sau ce isi permite sau gaseste sa cumpere etc), o sticla cu vin bun (rosu, rose sau alb), ori suc sau alta bautura racoritoare, niscaiva fructe (mere, portocale, mandarine etc), poate si ceva covrigi sau/si colaci, si poate cateva flori de pus pe la sfintele icoane (dar flori se duc in Vinerea Mare, devreme, cand se trece 'pe sub masa', adica pe sub Sf. Epitaf care semnifica punerea in mormant a Mantuitorului Iisus Hristos, si la sfarsitul deniei Prohodului Domnului, florile respective, care au fost tinute pe Sf. Epitaf, se impart credinciosilor). Iar lumanari se cumpara de acolo de la bis. si se aprind acolo, pt. vii si raposati, si, bineinteles, cateva lumanari (mai mari, de preferintza, si care dureaza mai mult) se pastreaza pt. a se lua Lumina (si apoi pe toata durata slujbei) care se aduce acasa, din cate stiu. La sfarsitul slujbei, dupa miruit si luat Paste, din alimentele aduse de fiecare pt. a fi sfintite, o parte se impart pt. sufletele celor adormiti din familie etc, iar cealalta parte se duce acasa si se consuma la masa din ziua de Pasti etc.

[tabitha]

Multumim Cherub, pentru toate detaliile. :) Si admin-ului pentru link-ul din newsletter-ul de ieri.

Iar aici cateva explicatii in lb. engleza pentru cosul de Paste pe care il pregatesc crestinii ortodocsi, cei de origine slava mai ales.
http://www.orthodox.net/pascha/paschabasket.html

http://www.stelizabeth.net/files/pascha_basket.pdf

[maria32]

Iata cosuletul meu de anul trecut.

[costel]

In Bucovina, de Pasti, se pregateste baba, un fel de cozonac copt intr-o forma rotunda. Compozitia se coace intr-o oala speciala. Cand este rasturnat, in mijlocul lui ramane o gaura, unde se pune cel mai frumos ou lucrat. Nu este consumat pana nu este binecuvantat la biserica.

[cristiboss56]

În prealabil postat de costel

In Bucovina, de Pasti, se pregateste baba, un fel de cozonac copt intr-o forma rotunda. Compozitia se coace intr-o oala speciala. Cand este rasturnat, in mijlocul lui ramane o gaura, unde se pune cel mai frumos ou lucrat. Nu este consumat pana nu este binecuvantat la biserica.

Tare-mi doresc să merg prin Bucovina ! Poate mă ajută Bunul Dumnezeu !

În prealabil postat de cristiboss56

Tare-mi doresc să merg prin Bucovina ! Poate mă ajută Bunul Dumnezeu !

Cand te ajuta bunul Dumnezeu sa ajungi in Bucovina, sa nu cumva sa nu ajungi si in localitatea Ciocanesti, la Muzeul National al Oualor Incondeiate .Este ceva ce nu vei putea uita usor..

Uite si un link unde poti vedea si ceva imagini de la Festivalul National al Oualor Incondeiate, ediţia a VIII-a, care s-a desfasurat tot in Ciocanesti Bucovina,cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, luna trecuta.

http://www.ziarullumina.ro/articole;...-national.html

[Noesisaa]

În prealabil postat de costel

In Bucovina, de Pasti, se pregateste baba, un fel de cozonac copt intr-o forma rotunda. Compozitia se coace intr-o oala speciala. Cand este rasturnat, in mijlocul lui ramane o gaura, unde se pune cel mai frumos ou lucrat. Nu este consumat pana nu este binecuvantat la biserica.

:) Trebuie sa fie un obicei local. Eu sunt din Bucovina, de baba am auzit, facea bunica, dar de pus oul cel mai frumos in mijloc, nu. :)

Tare-mi doresc să merg prin Bucovina ! Poate mă ajută Bunul Dumnezeu !

Da, Cristi, Saptamana Mare si Invierea (si de fapt cam orice alta sarbatoare sau vacanta) in Bucovina sunt ca nicaieri in alta parte.

[tigerAvalo9]

Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta ca vor "fi sanatosi ca oul si curati ca argintul". Apoi barbatul ia cosul cu pasca si intreaga familie se indreapta catre biserica.

Alta data, semnalul de plecare la biserica era dat cu secaluse iar in timpul slujbei de Inviere se aprindeau focuri in jurul cladirii si se impusca cu aceleasi secaluse.

Dupa slujba de noapte, bucovinenii isi ordoneaza, pe doua randuri jurul bisericii, cosurile cu pasca, pentru a fi sfintite de catre preot. La intoarcerea spre casa, fiecare duce in mana si lumanarea aprinsa la Inviere.

Alta data, in momentul in care intra in casa, capul familiei afuma cu semnul crucii pe "mester - grinda" (barna transversala), ceea ce facea posibila aflarea vechimii unei case dupa numarul de cruci afumate pe care le avea in "casa cea mare".

Dupa o scurta perioada de odihna, toti membri familiei se aseaza la prima masa festiva de Paste, dar nu inainte de a se spala, inca o data, in mod ritual, cu oul rosu si banul de argint. Festivitatea este deschisa de cel mai varstnic barbat din familie care ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, apoi ciocneste oua cu toti ceilalti.

Ciocnitul oualor rosii se face cu solemnitate si cu respectarea unor reguli precise: persoana mai in varsta, de obicei barbatul, loveste violent "capul" oului tinut de partener, in timp ce rosteste "Hristos a Inviat" iar partenerul ii raspunde "Adevarat a Inviat". In prima zi, duminica, ouale se ciocnesc "cap la cap", a doua zi, "husca la husca" iar in cea de-a treia zi, si "burta in burta".

Fiecare membru al familie trebuie sa manance mai intai un ou sfintit dupa care consuma din toate bucatele sfintite la biserica. Abia dupa aceasta se poate manca din celelalte feluri de mancare asezate din abundenta pe masa festiva.

In zilele de Pasti existau interdictii severe: in prima zi nu era permisa plecarea din sat, nu se matura prin casa, nu se pregatea mancare iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile. Astazi, in a doua zi de Pasti, finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii iar copiii merg la parinti. Nasii ii ospateaza pe fini, dupa care merg impreuna la hora satului, acolo unde, cu totul intamplator, se mai poate intalni scranciobul cel mare (Dorna Arini, Brosteni, Bosanci).

In Bucovina, se obisnuia sa se construiasca, pentru zilele de Pasti, scrancioburi mici, pentru copii, in fiecare gospodarie, si un scranciob mare, pe toloaca satului, pentru tineri. Acesta din urma era facut din lemn, avea forma unei roti uriase, montata pe doi stalpi verticali. Perechile de tineri se asezau si se "invarteau" pe cele patru scaune montate pe roata, in timpul in care ceilalti se prindeau in hora satului. Uneori, tinerele neveste se "invarteau" si ele in scranciob crezand ca, in acest fel, canepa le va creste mai mare. In credinta locala, scranciobul era reprezentarea simbolica a corpului lui Iuda, cel care s-a spanzurat in gradina in care l-a vandut pe Iisus iar trupul sau s-a leganat in copac timp de trei zile.

In dupa - amiaza primei zile de Pasti, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat.

In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Pasti avea loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intamplator prin zona. Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat iar martea fetele ii udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Pasti, este o reminiscenta tarzie si "emancipata" a acestei datini.

Prima saptamana de dupa Pasti, ce se incheie cu Duminica Tomei, este numita Saptamana Luminata. Se crede ca "cine moare in aceasta saptamana merge direct in rai". Din aceasta saptamana incep cele noua joi si cele noua marti numite "oprite", despre care se credea ca sunt periculoase pentru grindina. "Joile oprite" erau serbate de catre femei prin abtinere de la muncile casnice, crezandu-se ca, astfel, se asigura sanatatea oamenilor si prosperitatea turmelor si se fereau semanaturile, viile si livezile de grindina, furtuni, brume si ingheturi tarzii. Ciclul acestor sarbatori se incheia cu cea de-a noua joi, numita "Joia Verde" sau "Joia bulcilor".

Crestinortodox.ro

[raisa2006]

În prealabil postat de costel

In Bucovina, de Pasti, se pregateste baba, un fel de cozonac copt intr-o forma rotunda. Compozitia se coace intr-o oala speciala. Cand este rasturnat, in mijlocul lui ramane o gaura, unde se pune cel mai frumos ou lucrat. Nu este consumat pana nu este binecuvantat la biserica.

in mijlocul babei se pune cel mai frumos ou. si as spune ca la noi, in bucovina ,incondeierea oualor este o adevarata arta.