Forumul nostru II (sau de ce se judeca ortodocsii unii pe altii)

[sophia]

În prealabil postat de Miha-anca

Te referi cumva la aceste afirmatii?
Maica Domnului a fost data ca exemplu de curatie tinerilor , care doresc sa se se casatoreasca. Ideea era de a ramane feciorelnici pana se efectueaza Taina cununiei. Ti se pare gresit a o lua de exemplu in acest caz pe Fecioara Maria?

Fani, esti de acord si cu a doua afirmatie, precum ca "Dumnezeu a ales pe Ea sa vina pe pamant si sa-i poarte Fiul in pantece, si nu pe noi"?

Si inca o intrebare: este posibil sa nu fii de acord cu anumite lucruri in credinta ta? Credinta, nu traditie.

1. Mai intai ca eu ti-am mai raspuns la ceste intrebari si ti-am explicat niste lucruri.
Nu-mi place sa ma compar cu Maica Domnului sau alte sfinte din scripturi pentru ca nu sunt ca ele. Nici eu si nici o alta femeie din lumea asta.
Ceea ce au facut ele noi nu putem face.
Sa le luam de model. Poate, dar si asta se poate numai in anumite limite, caci noi suntem casatorite, avem serviciu, avem alta existenta care nu ne permite sa fim ca ele.
Poate doar maicile sa le ia ca exemplu. La ele se potriveste mai degraba.
Da, putem si trebuie sa ne straduim in credinta, dar atat cat putem noi in ziua de azi.
Nimeni nu ne poate cere ceva peste puterile noastre. Nici Dumnezeu nu cere asta.

2. Eu una n-am afirmat ca nu sunt de acord cu credinta mea ortodoxa. Nu sunt de acord cu unele lucruri aduse de oameni in ea. Este o diferenta mare.
Tu si altii ca tine nu vedeti nici acum ce au facut oamenii. Nu vreti sa vedeti.
Ca au faramitat o biserica unica lasata de Dumnezeu, si altele multe.
Daca maine vine un episcop, sau patriarh si spune ceva aiurea in numele ortodoxiei, condamni ortodoxia sau pe el personal?
Nu poti face o diferentiere?
Am mai spus: credinta ca atare este una, institutia bisericii, preotii, monahii, reguli facute de oameni etc. este altceva.
Credinta mea este ceea ce scrie cele cateva scrieri originale, ceea ce este intre Dumnezeu si mine.

[sophia]

Am de raspuns ceva tuturor:

Mi se reproseaza ca nu se vad schimbari in mesajele mele desi am intrebat atat.
Poate sa fie adevarat, eu nu ma pot pronunta. Ar fi subiectiv.
Credinta este ceva infinit si necunoscut oamenilor. Noi nu stim si nu ne-a fost/este dat sa stim decat f.putin din ea.
Mie mi se intampla ceva ciudat (pentru mine): mi se deschid porti sa cunosc, sa citesc si totusi mi se inchid, in sensul ca mai rau ma incurc in ceea ce aflu.
Este incalcit, nebulos, filozofic.
Nu pot afla nimic clar, nici un raspuns la ceea ce ma preocupa.
Poate ca ar fi mai bine si sfatul asta s-ar putea sa fie potrivit si altora, sa nu mai cautam, sa nu mai cercetam, sa nu mai citim diverse carti de religie.
Cateheza de baza si atat.

In al doilea rand exista o prapastie intre ceea ce spun scripturile si ceea ce fac oamenii, ceea ce se intampla zi in lume.
Am vazut in viata mea si in mesajele multor oameni de aici de pe forum suferinta, experiente triste, derute, nelamuriri.
In numele credintei vin oameni si idei care se amesteca in viata noastra si ne calca sufletul in picioare.
Cand tu suferi in viata de zi cu zi si esti judecat de oameni, alungat, nu ti se da ajutor, asta nu poate fi in acord cu credinta lasata de Dumnezeu.
Sigur ca ar trebui sa putem ierta, sa mergem mai departe.
Dar sunt lupte de zi cu zi, necazuri, suferinte, care ne macina.
Cei ce citesc multe carti dar nu stiu viata de zi cu zi, nu deschid ochii si nu vad ce se intampla cu adevarat, chiar si in cadrul bisericii ca institutie, sant depare de om, de iubire, de credinta.
Scriu asa cum scriu aici. Nu ma pot schimba pana nu mi se vindeca niste rani, facute de oameni, chiar in sanul bisericii si nu numai.
Am ami spus: fericiti cei ce nu au alte griji si preocupari decat cartile, care au bani, copii, serviciu, familie, parinti, etc.
Dar nu toti le au, sunt si altii care lupta cumplit in viata asta.
Cum sa mai aibe si puterea sa priceapa carti, sfinti, filozofii?
Sunt si oameni necajiti, bolnavi, cu alte probleme pe lumea asta.

Ma simt cumva, in mijlocul acestor discutii ca femeia aceea pacatoasa pe care o pedepseau oamenii prin omorare cu pietre.
Puteti s-o faceti mai departe.
Dumnezeu ma stie mai bine si ma va judeca El.

[sophia]

@o-tzaranca, Anca - as fi putut sa va spun sa plecati, sa ma bucur ca vrea o-tzaranca sa plece de pe forum.
Am vrut de mai multe ori sa scriu adminului sa reclam pe cativa din voi care fac rau tot timpul pe forum.
N-am facut-o. Urasc paratul.
Poate ca am sa gasesc puterea sa plec eu.

[anna21]

Mergi la duhovnic cu nelamuririle tale. Te va ajuta mult.
Indiferent cat de binevoitori ar fi oamenii, nimeni nu poate lua locul duhovnicului in viata ta!
Pune nelamuririle tale pe foaie, spune-le duhovnicului si fa exact ce-ti spune el ("tratamentul" )

Sa stii ca eu mi-am notat lucruri afirmate de tine, Fani si altii.. (chiar daca eu nu am fost de acord cu ele) si am intrebat duhovnicul, ca sa nu ma aflu sustinand lucruri aiurea. Si mai am inca multe sa-l intreb.. stranse de pe forum (dar nu pot abuza ore intregi de timpul lui.. in timp o sa-l intreb). Nu pot sa dau raspunsuri, ca erau pt mine. Dar intreaba si tu ceea ce te nedumereste!

În prealabil postat de sophia

@o-tzaranca, Anca - as fi putut sa va spun sa plecati, sa ma bucur ca vrea o-tzaranca sa plece de pe forum.
Am vrut de mai multe ori sa scriu adminului sa reclam pe cativa din voi care fac rau tot timpul pe forum.
N-am facut-o. Urasc paratul.
Poate ca am sa gasesc puterea sa plec eu.

Sofia eu te iubesc aşa cum eşti!
Dacă asta contează măcar puţin rămâi aici ,citeşte şi scrie în continuare şi fii tu însuţi.Suntem foarte diferiţi dar Dumnezeu ne iubeşte aşa cum suntem.

Şi eu sunt rănită meru în biserică(de către oameni asemenea mie) dar gândesc aşa:dacă Domnul nostru Iisus Hristos când îl răstigneau pe cruce a spus "Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac" sau Maica Domnului a răbdat să-şi vadă unicul fiu batjocorit de cei cărora numai bine le-a făcut cine sunt eu şi ce lucru bun am făcut ca să mă supăr sau să ţin mânie?

În prealabil postat de sophia

Mie mi se intampla ceva ciudat (pentru mine): mi se deschid porti sa cunosc, sa citesc si totusi mi se inchid, in sensul ca mai rau ma incurc in ceea ce aflu.
Este incalcit, nebulos, filozofic.
Nu pot afla nimic clar, nici un raspuns la ceea ce ma preocupa.
Poate ca ar fi mai bine si sfatul asta s-ar putea sa fie potrivit si altora, sa nu mai cautam, sa nu mai cercetam, sa nu mai citim diverse carti de religie.
Cateheza de baza si atat.

Cred ca s-a elucidat enigma: " sa nu mai cautam, sa nu mai cercetam, sa nu mai citim diverse carti de religie".
Atata timp cat citim diverse carti de religie, nu numai ortodoxe, e clar ca nimic nu mai este clar, ci totul devine o nebuloasa. Ca ortodocsi sa citim carti ortodoxe.

[iustin10]

Si totusi, de ce se judeca ortodoxi unii pe alti?
De ce judecam in loc sa cautam a intelege pe celalalt?
De ce zicem ca nu judecam ,si totusi mai exista acest thread?
Si de ce chiar in cadrul acestui thread,care ar trebui sa explice de ce judecam,noi chiar asta facem,adica judecam!

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

Si totusi, de ce se judeca ortodoxi unii pe alti?
De ce judecam in loc sa cautam a intelege pe celalalt?
De ce zicem ca nu judecam ,si totusi mai exista acest thread?
Si de ce chiar in cadrul acestui thread,care ar trebui sa explice de ce judecam,noi chiar asta facem,adica judecam!

Ocoleste subiectul si nu mai cauta sa judeci atat , judecand ce fac altii , judecand pe altii , si de ce si cum si iar de ce si pe dincolo . . .

[iustin10]

În prealabil postat de cristiboss56

Ocoleste subiectul si nu mai cauta sa judeci atat , judecand ce fac altii , judecand pe altii , si de ce si cum si iar de ce si pe dincolo . . .

Prefer sa iau asupra mea ,si sa fiu eu judecat ca as judeca ,decat sa nu atrag atentia ,ca nu are sens sa ne judecam atat :)
Sincer ,nu judecata e rea,ci absenta dragostei ,a intelegerii,a incurajarilor adresate celuilalt.
E atat de frumos sa iubesti,sa nu judeci,sa ierti,sa acoperi,de aceea nu voi tacea nicidecum,pana nu voi judeca singurul lucru care merita judecat :si anume insusi judecatile.

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

Prefer sa iau asupra mea ,si sa fiu eu judecat ca as judeca ,decat sa nu atrag atentia ,ca nu are sens sa ne judecam atat :)
Sincer ,nu judecata e rea,ci absenta dragostei ,a intelegerii,a incurajarilor adresate celuilalt.
E atat de frumos sa iubesti,sa nu judeci,sa ierti,sa acoperi,de aceea nu voi tacea nicidecum,pana nu voi judeca singurul lucru care merita judecat :si anume insusi judecatile.

Pai , vezi , esti la fel ca toata lumea , un pacatos pe-acest pamant , si atat . . .!