Biserica si discriminarea femeii

[glykys]

În prealabil postat de sophia

@Anna

Nu!!! Talantii sunt altceva: sunt talentul, puterile date fiecaruia pentru a face ceva.
In pilda respectiva:
Unuia i-a dat 3 talanti si i-a cheltuit aiurea.
Altuia i-a dat doi si la fel.
Ultimului i-a dat un talant si la sfarsit (cand s-a intors), a gasit ca acesta il inmultise, facuse ceva util cu el.
Poate fi: credinta, talent pus in folosinta in viata, capacitati/forte, etc. Exista mai multe interpretari aici.

Nu chiar! :) Adica exact pe dos! Cei cu 5 si cu 2 talanti ii inmultesc, iar cel cu 1, il sapa in pamant aiurea:

Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer de unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.

[anna21]

Nu vreau sa ne contrazicem aiurea, Sophia.
Eu m-am gandit la talanti.. multi au inteligenta, talent la ceva, harnicie.. dar poate nu se mantuiesc.
Asa ca am legat talantii de harul primit prin Sf. Taine. Poate ca gresesc, posibil.

În prealabil postat de Jane

Vreau sa spun ca e un sentiment foarte confortabil, e ok sa nu intelegi si sa cauti sa intelegi. Data viitoare zi si tu, Doamne, eu nu pricep ce-a spus Sfantul asta, dar Tu l-ai iubit si i-ai dat intelepciune, eu habar nu am ce tot indruga, dar uite ma tin de vestmantul lui si incerc sa fac ce zice el, ca nu mi-o fi rau.

Si cu toate placerile si bunatatile din lume pe care ni le-a dat Dumnezeu, mai mare si mai mare e sa renunti la toate pentru El. Nu facem noi asta, in lume, o fac unii, cine stie cati. Din aceia care se hranesc o data la doua trei zile si care desi ar fi putut avea pat, dorm pe podea sau cine stie pe unde. Si daca ei o fac din dragoste, si cu binecuvantare (ca nimeni nu face nevointa de-asta de capul lui), sunt sigura ca si Dumnezeu revarsa har din plin acolo.

Nu inteleg de ce te revolta ca fac unii asta, ca sunt capabili de asemenea renuntare la lume si la confort, si ca prin asta isi aduna in ceruri comori mari. Nu zic mai mari decat ale tale, ca fiecare e cu masura lui. Dar de ce sa ne deranjeze adevarul asta: cu cat renuntam mai mult la bunurile lumesti, cu atat ne apropiem mai mult de Iisus Hristos. Daca zicem ca are importanta si ca renuntam la o bucatica de ciocolata care ne place, daca are valoare si o mica placere de care ne lipsim temporar, in post, pai nu cu atat mai mult au valoare niste renuntari definitive, la placeri si bunuri mult mai mari?

Asa fac si eu.. nu inteleg, dar fac.. Ma gandesc ca daca bunul Dumnezeu vede ca incerc sa fac ceva, ma va corecta cand gresesc.

@ toata lumea care crede ca urasc lumea: NU este adevarat. O iubesc f mult (asta este chiar problema!). Si daca renunt la ceva.. sunt oricum lucrurile de nimic la care renunt. Ca la pacate tot nu renunt.
Dar ma gandesc asa: daca eu renunt la un lucru mic, poate Dumnezeu ma va ajuta sa renunt si la cele mari (la patimi).
Asa ca Sophia, nu te mai supara.. te superi aiurea.