Ce credeti despre vedenii?

[lacrimi]

În prealabil postat de cristianvisan

aviz celor ce cauta sa sporeasca si sa se apropie de Dumnezeu si celor ce se cred mai aproape de la o zi la alta .. singura cale de a te apropia intradevar este sa simti departarea dintre tine si El din ce in ce mai mare.. altfel, este inselare de la satana.. io am fost izgonit din drumul spre cer , exact ca si de un inger care mi-a dat de inteles ca pe acolo nu se mai poate in veci intra in rai ci ca in mijlocul iadului a pus Dumnezeu sau a mutat mai bine zis portile iadului..intrebarea mea este suntem noi ortodocsi? sau gandim si ne nevoim ca protestantii.. care zic: "il simt pe Dumnezeu in inima mea!"
ce simti omule? nu cumva ti se pare? nu cumva ai muscat din pomul cunostintei si te-ai umplut de parelnicia ei? cunoaste ca acela nu e Dumnezeu ..iertare pentru tonul meu din halul in care sunt eu trebuia sincer va spun, trebuia sa fiu ultimul care sa dea indrumari..stam rau daca un nenorocit ca mine a ramas de garda ca eu dorm 23 de h 59 de m si 59 de sec din 24 de h! sper ca macar si un singur suflet m-a inteles.. acela care a prins idea de tot chinul si de toata inchipuirea scapa.. ca nu mai cauta nimic decat sa se vada lepadat, indepartat ,intunecat, demonizat, spurcat, ticalos,vrednic de flacarile iadului, si de i se pare ca le-a gasit si pe acestea mai tare se ocaraste.. io ma gandeam inainte dupa rugaciune "oare oi fi sporit? am recuperat ceva?" si multumesc Sfantului Ioan Scararul,ca noi nu putem decat sa simtim durere pe care acceptand-o deschidem usa darurilor, ca noi nu ne apropiem de Dumnezeu ci ne recunoastem departarea fapt pe care Dumnezeu nu ca il premiaza dar numai in conditiile astea in care omul se vede cat de lipsit de El este ,atunci vine.. Doamne ajuta!

Rugaciunea inimii... Poate ca tu ai reusit s-o folosesti si, daca ai reusit, esti mare... Eu incerc de mult, dar nu pot... Stiu ca sunt plina de pacate, n-am spus niciodata ca vad poarta raiului larg deschisa pentru mine... E foarte frumos ce spui si mi se pare firesc, dar noi, spurcaciunile, daca nu ne-am ridica spre Dumnezeu si ne-am spune mereu ca iadul ne asteapta, ca acolo trebuie sa mergem, ca suntem cei mai rai si mai de nimic, oare cat am reusi sa supravietuim crestineste? Oare nu asta ar astepta diavolul? Oare nu i-am da prilej sa se joace cu mintea noastra? Oare nu toate ideile astea s-ar transforma odata in ceva firesc si ne-am indeparta pentru totdeauna de Dumnezeu?... Este mare lucru ceea ce spui tu si sunt de acord cu tine. Dar noi suntem niste nimicuri, niste pacatosi amarati si nu avem puterea asta. Sfintii Parinti aveau o baza crestineasca puternica, noi ce avem? Cum ne-am putea asemana cu Ei? Dumnezeu este acolo si ne asteapta chemarea: noi, cei mici, nu avem altceva decat increderea in Dumnezeu. Si nu cred ca ortodocsii sunt siguri de mantuirea lor. Sunt siguri ca au ales calea cea dreapta, dar stiu ca "multi sunt chemati, dar putini sunt alesi". Noi stim ca trebuie sa luptam in fiecare secunda cu ispitele ce ne inconjoara din ce in ce mai mult. Si ca niciodata nu se termina lupta asta, atat cat Dumnezeu ne tine pe acest pamant. Neoprotestantii au impresia ca daca s-au lepadat de ortodoxie si s-au botezat la sectanti au incheiat un contract de mantuire... Fac din Domnul Isus un comerciant...
Mie mi-e foarte frica de ei, pentru ca nu ma simt in stare sa lupt cu ei si cu duhurile care ii conduc, tocmai din cauza pacatelor mele; dar, in acelasi timp, stiu ca am un Dumnezeu care, oricat de jos as cadea, cu credinta si rugaciune, nu ma lasa niciodata, ci mereu ma ridica, inarmata cu mai multa rabdare si putere de fiecare data...
Doamne ajuta

tot ce ai spus soramea de la A la Z sunt indreptatiri de sine adica usi deschise pacatului.. gandire de-a stanga.. pune-le toate in prizma cealalta si vei vedea ca de te smeresti si te vezi asa cum esti se bucura satana.. iata ce creaza indreptatirea scuzarea, asta este prima treapta in savarsirea pacatului, indreptatirea.. apoi urmeaza,sunt mic si nu e bine sa umblu io dupa sfinti ca asta e mandrie , smerit e sa umblu pe unde zice satana si asa nu se supara.. stii mie imi spunea intr-o vreme noaptea la rugaciune asa: nu te mai ruga ca te omor, nu ai idee cu cine te pui, nu ma infuria, asa imi spunea.. m-a pus odata pacatul de am dat biri cu fugitii si m-a umilit.. m-a speriam si de respiratia mea.. iata sora mea.. daca refuzam calea smereniei adica"fie-ti mila de Tine sa nu ti se intample tie asa ceva" vom lucra cele ale oamenilor si ne vom departa de Dumnezeu..
invata sa gandesti de-a dreapta ,nu ca eu as sti, dar stiu ca este singura cale, adica toate vezile prin prizma dumnezeiasca..adica de orice acuza-te si ocaraste-te sa te usture inim sa cazi in deznadejde te va prinde Domnul tu fa-o dar pastrand calea imparateasca adica pas cu pas, azi mai putin maine un picut mai putin, apoi mai schimb registrul prin reflecatrea la bunatatea sa ca si asta aduce smerenie dar numai inainte de a cugeta la pacate ca altfel faci lucrare de-a stanga i incepi si zici ca e milostiv, ca te mantuiesti oricum.. si inca ceva.. nu te bizui pe gandirea ta nimic sa nu spui si sa nu iei de bun ce e fabricat de tine.. daca ma poti crede soro.. nu exista alta cale si mare e prapastie si larga e calea care duce la pieire.. intr-adevar, asa este..oamenii ar avea o mare surpriza sa afle niste lucruri de sar nevoi ortodox si de s-ar condamna putin macar sa vada cums ecurateste mintea la flacarile iadului.. in mijlocul iadului e poarta raiului..iar in iad nu poate intra paradoxal decat smerita cugetare fara sa se arda..

[iustin10]

Draga cristian,
Foarte de acord cu tine si foarte mult imi place cum vorbesti.
O observatie totusi.Tu spui:
".. nu te bizui pe gandirea ta nimic sa nu spui si sa nu iei de bun ce e fabricat de tine"
Oare propria minte,stiind dar cat de pacatoasa e,nu o poti tine si pe ea in iad?Adica sa o lasi sa isi faca mendrele,dar zicand in sinea ta ":izbaveste-ma Doamne de desertaciunea mintii mele?" Ca pana si a crede ca poti lupta singur impotriva ei ,e tot mandrie.

stii ceva? Dumnezeu plange ori de cate ori tu nu primesti un necaz trimis de El ci te impotrivesti de parca viata ne-ar nedreptati.. plange cu siroaie ca nu vrem sa pricepem!este fortat sa trimita unul si mai mare pana cand il primim pana cand spunem Multumesc Doamne, asta merit .. iata gandirea corecta si nu ai idee cata usurinta aduce ca daca mergi cu umbrela deschisa in contra vantului cu batul spre tine razbesti fara probleme pe cand daca o tii invers faci o lucrare fara minte si te ia si vantul pe sus si nimic nu sporesti..asta este calea smereniei la care ne cheama Hristos si prin ea iadul nu este iad, flacara nu mai arde si nu vorbesc din ce nu eu insumi incerc sa infaptuiesc.. intoarce sora mea armele spre tine si spre nimic altceva.. noi si nimeni altcineva si prin noi dar tot prin noi si satana ,astia sunt aliatii ce ne stau impotriva.. nu sectarii de ti-ar fi ei fie si sotul, mama copii ,tu mai multa odihna ai cu cat vantul sufla mai tare.. numai sa intindem vela crucii ..iar de nu.. spunea un sfant, sa nu-si faca cruce cel ce leapada necazurile de la el..
AMIN!!!

p.s. asa ca avem de ales:fie spunem ca talharul cel bun " cele ce le merit le primesc" fie cartim ce ni se da si ii spunem lui Dumnezeu "mantuiste-ne o data" ca talharul cel rau.. adica.. cu Hristos, la iad sau cu satana inspre "rai" ..
sper ca ai inteles si te rog fa un efort ca nu e asa de greu de dragul Celui ce s-a rastignit.. El vrea sa te duca in rai pe calea cea a smereniei si tu nu ca stii tu mai bine ca El

[lacrimi]

În prealabil postat de cristianvisan

p.s. asa ca avem de ales:fie spunem ca talharul cel bun " cele ce le merit le primesc" fie cartim ce ni se da si ii spunem lui Dumnezeu "mantuiste-ne o data" ca talharul cel rau.. adica.. cu Hristos, la iad sau cu satana inspre "rai" ..
sper ca ai inteles si te rog fa un efort ca nu e asa de greu de dragul Celui ce s-a rastignit.. El vrea sa te duca in rai pe calea cea a smereniei si tu nu ca stii tu mai bine ca El

Spui vorbe mari si frumoase. Dar, personal, mi-e teama ca, incercand calea ta, ma voi arunca singura in plasa satanei. Cred ca trebuie sa fii prea desavarsit pentru a fi in stare. Prin aceasta atitudine, consider ca ii declari razboi pe fata satanei. Iar eu nu ma simt in stare sa lupt cu ea; de-abia ma simt in stare sa lupt cu mine insami si cu ispitele de zi cu zi. Personal, am nevoie de mijlocitori, printre care Maica Domnului si Sfantul Nectarie, care ma ajuta mereu... Mai mult nu pot deocamdata. Nu zic ca nu voi incerca, pentru ca oricum imi vor rasuna in minte mult timp cuvintele tale; dar, doar atunci cand ma voi simti pregatita.

[iustin10]

Eu nu vad in spusele lui cristian decat smerenie.
El nu zice ceva ce ar trebui sa faci,ci ceva ce faci oricum.
Adica sa te socotesti ultimul dintre oameni,si cel dintai dintre pacatosi .
Eu chiar simt asta,nu trebuie sa mi-o impun.Daca nu as simti-o,atunci doar m-as speria intradevar.

[lacrimi]

În prealabil postat de iustin10

Eu nu vad in spusele lui cristian decat smerenie.
El nu zice ceva ce ar trebui sa faci,ci ceva ce faci oricum.
Adica sa te socotesti ultimul dintre oameni,si cel dintai dintre pacatosi .
Eu chiar simt asta,nu trebuie sa mi-o impun.Daca nu as simti-o,atunci doar m-as speria intradevar.

De acord. Dar de la smerenie pana la a lua drumul iadului, impunandu-ti ca n-ai nici o sansa la mantuire... e drumul cam lung. Ma consider printre cei mai pacatosi (si eu chiar sunt, mai ales prin ura ce-o nutresc pentru penticostali), dar nadejdea mea ca Dumnezeu ma va indrepta si voi ajunge sa ma pocaiesc de tot raul si voi deveni un om mai bun, la asta nu pot renunta. Pai mintea mea bolnava n-ar ajunge oare, sub influentele viclene ale satanei, sa creada la un moment dat ca n-are rost sa ma mai chinui, sa ma mai rog, sa mai postesc, sa ma impartasesc daca tot ajung in iad? Poate gresesc, dar mi se pare prea atitudinea lui ciprian, una martirica si in acelasi timp prea profunda pentru muritorul de rand