Pseudosuicidul

[Imogene]

În prealabil postat de andrei_im

aici am avea mare nevoie de un medic ortodox, mai ales pentru a ne explica mai indeaproape manifestarile acestor boli. eu personal nu cred ca un crestin care traieste dupa randuiala Bisericii, si care se inarmeaza cu rugaciunea, poate ajunge la nebunie sau demeneta. nu o spun ca sa ne mandrim, pur si simplu ma cutremur cand vad cum nebunia acestei lumi aduce chiar si nebunia in sensul medical al cuvantului.

In ultima perioada am citit cateva carti scrise de Dr. Dmitri Avdeev despre bolile psihice si el face o distinctie clara intre psihoze,nevroze si posedari demonice. Cand vorbeste despre psihoze se refera la schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva, psihozele epileptice si senile. Aceaste boli au fost considerate si de Sfintii Parinti ca fiind boli dezvoltate "din fire". Desi prezinta cazuri de pacienti cu psihoze care dupa ce au participat la Tainele Bisericii au prezentat imbunatatiri ale bolilor respective, el sustine ca in aceste cazuri este nevoie neaparat de tratament medicamentos. Din ce-am citit a prezentat si cazuri de ortodocsi practicanti care s-au confruntat cu nevroze (depresie, anxietate) dar prin colaborarea dintre duhovnic si psihoterapeutul ortodox, uneori chiar si cu tratament medicamentos de scurta durata, s-au facut bine.

[8NihilSineDeo9]

În prealabil postat de Imogene

In ultima perioada am citit cateva carti scrise de Dr. Dmitri Avdeev despre bolile psihice si el face o distinctie clara intre psihoze,nevroze si posedari demonice. Cand vorbeste despre psihoze se refera la schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva, psihozele epileptice si senile. Aceaste boli au fost considerate si de Sfintii Parinti ca fiind boli dezvoltate "din fire". Desi prezinta cazuri de pacienti cu psihoze care dupa ce au participat la Tainele Bisericii au prezentat imbunatatiri ale bolilor respective, el sustine ca in aceste cazuri este nevoie neaparat de tratament medicamentos. Din ce-am citit a prezentat si cazuri de ortodocsi practicanti care s-au confruntat cu nevroze (depresie, anxietate) dar prin colaborarea dintre duhovnic si psihoterapeutul ortodox, uneori chiar si cu tratament medicamentos de scurta durata, s-au facut bine.

nevrozele pot fi vindecate prin rugaciuni, spovedanie etc.; psihozele..poate doar prin minuni.
chiar in seara asta am gasit pe youtube 2 inregistrari facute de o fata diagnosticata cu schizofrenie care m-au impresionat : http://www.youtube.com/watch?v=D_Y3x...ature=channel; http://www.youtube.com/watch?v=1E9H-...eature=channel

[Imogene]

În prealabil postat de 8NihilSineDeo9

nevrozele pot fi vindecate prin rugaciuni, spovedanie etc.;

E adevarat, dar cand te confrunti cu anxietate severa sau depresie severa pana il pui cat de cat pe picioare pe omul respectiv trebuie sa-l ajuti cumva, fie medicamentos, fie trebuie sa-i faci un fel de psihoterapie care sa-l ajute sa lupte cu ea, desi in cazul depresiei severe cred ca e nevoie neaparat de medicamente cel putin o perioada. Am citit pe ceva topic chiar despre cineva de pe forum care a suferit de depresie si s-a tratat si medicamentos. Psihozele se vindeca cum zici tu, prin minuni. Tratamentul medicamentos te ajuta sa functionezi cat de cat normal, dar cred ca le iei pe viata.

M-am uitat la linkurile pe care le-ai pus. E groaznic sa suferi de asa ceva. Pare o persoana puternica.

[8NihilSineDeo9]

În prealabil postat de Imogene

E adevarat, dar cand te confrunti cu anxietate severa sau depresie severa pana il pui cat de cat pe picioare pe omul respectiv trebuie sa-l ajuti cumva, fie medicamentos, fie trebuie sa-i faci un fel de psihoterapie care sa-l ajute sa lupte cu ea, desi in cazul depresiei severe cred ca e nevoie neaparat de medicamente cel putin o perioada.

ai dreptate..acest subiect merita abordat intr-un topic separat .trist este ca psihiatrii prescriu medicamente puternice, care produc dependenta, chiar si pt depresii usoare.. cunosc n+1 cazuri

[lareine]

Pentru ca nu toti sunt dispusi sa faca psihoterapie si sa indrume omul la un preot (si a doua mi se pare chiar mai delicata decat prima), cand ai zeci de pacienti zilnic, nu ai timp sa stai cu fiecare o ora pentru terapie, care da, ar functiona in anxietate, in depresie, in dependente si altele care nu presupun neaparat un diagnostic psihiatric.
In plus, CAS deconteaza doar o ora de psihoterapie pe luna, daca nu ma insel, asta insemnand ca pacientul / clientul plateste terapia si poate ajunge la sume de ordinul milioanelor (2-4) / luna, pentru 1-3 luni uneori mai mult, in functie de forma de psihoterapie aleasa. Nu ma pot pronunta cu privire la toate psihoterapiile, insa cea cognitiv-comportamentala presupune participare activa a clientului, e indemnat sa faca lucruri care pot fi neplacute, exercitii, expuneri la acele evenimente care ii provoaca teama s.a.m.d. dar... merita si in multe situatii poate inlocui medicatia.
Sunt multe inconveniente, a prescrie/lua medicamente e mult mai simplu, dar un pericol, pe langa dependenta este ca poti ajunge sa ai impresia ca pilula e magica si ca orice tulburare emotionala, orice disconfort este inacceptabil si trebuie 'tratat' in maniera aceasta, cand de fapt unele ar putea fi consecinta modului nostru stramb de a vedea lumea si relatiile dintre oameni, nevrozandu-ne for all the wrong reasons in loc sa gasim calea.

(Ce am scris mai sus se refera la acele anxietati si depresii 'usoare' de care vorbea cineva intr-un post anterior).

[Silencer]

Consider ca cei care nu shtiu ce e aia depresie, degeaba vorbesc... Sa am iertare, sunt mari shansele ca sa greshesc, dar din propria experienta...

Toata viata credeam ca voi fi creshtin, shi ca nimic nu imi va clinti credinta din loc(cata mandrie era in sufletul meu atunci), dar iata ca lunile de depresie shi-au facut efectul, shi ratiunea mea respingea credinta... Sufletul meu mai era creshtin, ma tineam de normele crestine, dar mintea mea parca ridea in hohote de aceasta credinta ...

Acum pot sa spun ca ii inteleg pe cei care recurg la suicid... Pe cand multi ii judeca, eu ii inteleg de minune...
Atunci cand vezi lumea in negru, vrei doar sa scapi de durere, shi nimeni nu da doi bani pe ce cred altii...

[8NihilSineDeo9]

În prealabil postat de Silencer

Consider ca cei care nu shtiu ce e aia depresie, degeaba vorbesc... Sa am iertare, sunt mari shansele ca sa greshesc, dar din propria experienta...

Toata viata credeam ca voi fi creshtin, shi ca nimic nu imi va clinti credinta din loc(cata mandrie era in sufletul meu atunci), dar iata ca lunile de depresie shi-au facut efectul, shi ratiunea mea respingea credinta... Sufletul meu mai era creshtin, ma tineam de normele crestine, dar mintea mea parca ridea in hohote de aceasta credinta ...

Acum pot sa spun ca ii inteleg pe cei care recurg la suicid... Pe cand multi ii judeca, eu ii inteleg de minune...
Atunci cand vezi lumea in negru, vrei doar sa scapi de durere, shi nimeni nu da doi bani pe ce cred altii...

imi pare rau ca e trebuit sa treci printr-un astfel de episod depresiv.. eu il numesc "deznadejde". daca te judeca cineva, e treaba lui.. tu iti vezi in continuare de viata ta. spovedania si rugaciunea te vor scoate din "negura" fara doar si poate ! Nevroticii, de regula au critica bolii si constientizeaza decaderea, fiind capabili sa ceara ajutor; ei nu pierd contactul cu realitatea, oricat de severa ar fi depresia. Deznadejdea se resimte la nivelul fiecarui om, dar cu intensitate diferita.. trist este in cazurile extreme, cand persoana pierde sensul vietii, alegand moartea! tratamentul il stim cu totii. Doamne ajuta!

in ceea ce priveste psihoticul,acesta isi creaza (sau ii este creata, inca nu m-am lamurit, desi optez pt a doua varianta) propria "realitate", nefiind capabil sa se regaseasca in cea exterioara, a noastra.. de aici si incapacitatea de a mentine un contact cu realitatea exterioara. [cazul fetei de pe youtube - vezi link-urile de mai sus - este unul fericit, de regula psihoticul se considera perfect sanatos, si chiar este ..in propria sa lume doar! ex. http://www.youtube.com/watch?v=kvdw4b7tC-8 ] In articolul postat de mine mai sus se poate intelege clar de ce psihoticii nu pot fi trasi la raspundere pentru faptele lor.