Urmatorul sinod ecumenic

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Miha-anca

[center]


Vad ca se raspandeste ideea ca invatatura Bisericii Ortodoxe contine inexactitati imprumutate de la catolici. Ma indoiesc ca este asa.
Am mai scris, ca acelasi lucru poate fi afirmat si infirmat; diferenta de o negatie.

Stai, ca pravila lui Matei Basarab nu este manual de dogmatica.

În prealabil postat de Lavrentiu

Stai, ca pravila lui Matei Basarab nu este manual de dogmatica.

Nu este manual de dogmatica. Stim insa sigur ca Pr. Cleopa a citit aceasta pravila si a folosit-o in cartile pe care le-a scris? Noi toti citim cartile scrise de Pr. Cleopa ca pe "litera legii", adica ca pe surse corecte privind credinta ortodoxa.
Este sigur ca pravila lui Matei Basarab contine idei catolice?

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Nu este manual de dogmatica. Stim insa sigur ca Pr. Cleopa a citit aceasta pravila si a folosit-o in cartile pe care le-a scris? Noi toti citim cartile scrise de Pr. Cleopa ca pe "litera legii", adica ca pe surse corecte privind credinta ortodoxa.

Si ti se pare corect? Mie mi se pare destul de periculos sa iti bazezi credinta pe o sursa, si aia nu neaparat o voce oficiala a ortodoxiei.

"De la Matei Basarab, avem două cărţi de legi:
a) Pravila de la Govora, zisă cea mică tipărită în mănăstirea Govora, în 1640.
Din prefaţă rezultă că s-a tradus din slavoneşte de către Mihail Moxalie, după îndemnul episcopului Teofil al Râmnicului, iar tipărirea s-a făcut de către ieromonahul Ştefan din Ohrida şi Meletie Macedoneanul, egumenul mănăstirii Govora.
Este o legiuire bisericească, vorbeşte despre spovedanie şi împărtăşanie, despre căsătorii şi alte chestiuni de acest fel.
În acelaşi an a apărut şi o ediţiune în Transilvania, având în frunte numele lui Ghenadie, mitropolitul din Ardeal.
b) Îndreptarea legii, zisă pravila cea mare, tipărită în Târgovişte în anul 1652.
Din titlu şi prefaţă se vede că traducerea s-a făcut "de pre limba elinească pre limba proastă românească" de către Daniil Panoneanul care şi iscăleşte una din prefeţe. A doua prefaţă o semnează mitropolitul Ştefan. "
http://biblior.net/istoria-literatur...ii.html?page=4
Nu vad sa se vorbeasca de o traducere din latina...

X X X
Da, mi se pare corect sa cred ce afirma Pr. Cleopa in cartile sale; si incorect din partea celor, care sadesc neincredere in scrierile lui la modul general, fara exemplificari si indicarea sursei citate.

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

"De la Matei Basarab, avem două cărţi de legi:
a) Pravila de la Govora, zisă cea mică tipărită în mănăstirea Govora, în 1640.
Din prefaţă rezultă că s-a tradus din slavoneşte de către Mihail Moxalie, după îndemnul episcopului Teofil al Râmnicului, iar tipărirea s-a făcut de către ieromonahul Ştefan din Ohrida şi Meletie Macedoneanul, egumenul mănăstirii Govora.
Este o legiuire bisericească, vorbeşte despre spovedanie şi împărtăşanie, despre căsătorii şi alte chestiuni de acest fel.
În acelaşi an a apărut şi o ediţiune în Transilvania, având în frunte numele lui Ghenadie, mitropolitul din Ardeal.
b) Îndreptarea legii, zisă pravila cea mare, tipărită în Târgovişte în anul 1652.
Din titlu şi prefaţă se vede că traducerea s-a făcut "de pre limba elinească pre limba proastă românească" de către Daniil Panoneanul care şi iscăleşte una din prefeţe. A doua prefaţă o semnează mitropolitul Ştefan. "
http://biblior.net/istoria-literatur...ii.html?page=4
Nu vad sa se vorbeasca de o traducere din latina...

Dar nu a spus nimeni ca au fost copiate din surse latinesti. Dar cei care le-au scris au fost influentati de latini, in sensul ca poate ei sau cei care i-au invatat pe ei, sau alte carti pe care le-au citit, au mai tras cu ochiul si in ograda occidentala si li s-au parut bune unele lucruri.

O cultura, oricare ar fi ea, in afara daca traieste in vid si total izolata, va avea influente de la vecini. Asa cum vezi in cultura romaneasca tot felul de influente...

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Da, mi se pare corect sa cred ce afirma Pr. Cleopa in cartile sale; si incorect din partea celor, care sadesc neincredere in scrierile lui la modul general, fara exemplificari si indicarea sursei citate.

OK, dar explica de ce ti se pare corecta aceasta atitudine.

În prealabil postat de Noesisaa

Si ti se pare corect? Mie mi se pare destul de periculos sa iti bazezi credinta pe o sursa, si aia nu neaparat o voce oficiala a ortodoxiei.

Ti se pare ca Pr. Cleopa nu este o "voce oficiala a ortodoxiei"?
Mai daunazi mi-l dadeai exemplu pe Parintele de la Universitate...

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Ti se pare ca Pr. Cleopa nu este o "voce oficiala a ortodoxiei"?
Mai daunazi mi-l dadeai exemplu pe Parintele de la Universitate...

Pai a fost pr Cleopa membru al Sf Sinod? I-au fost cunostintele verificate si autentificate in sistemul de invatamant teologic? *** Faptul ca i-au fost publicate cuvantarile in carti editate de edituri mai mult sau mai putin obscure, nu il face oficial. Nu spun ca nu este o voce mare in ortodoxia romaneasca numai, totusi, dat fiind ca este atat de influent. Dar oficial...

***
De ce spun asta. Ma uitam mai inainte la ce spune el despre diferentele intre catolici si orotocsi si sunt greseli. De exemplu spune:
"6 - Catolicii mai au o dogma noua : imaculata conceptie. Ei zic ca Maica Domnului ar nascuta de la Duhul Sfant. Nu-i adevarat. "

Ceea ce este gresit.

Apoi:

"9 - Ei au si indulgentele papale. Alta ratacire. Papei, daca ii dai parale multe, poti sa faci oricate pacate, te iarta, te dezleaga. Sfintii lor au prea multe fapte bune, n-au ce face cu ele, le da papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre iertarea pacatelor oamenilor care nu au destule fapte bune."

Ceea ce nu este cazul astazi, ci pe vremea lui Luther.

Si altele.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Noesisaa

"9 - Ei au si indulgentele papale. Alta ratacire. Papei, daca ii dai parale multe, poti sa faci oricate pacate, te iarta, te dezleaga. Sfintii lor au prea multe fapte bune, n-au ce face cu ele, le da papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre iertarea pacatelor oamenilor care nu au destule fapte bune."

Ceea ce nu este cazul astazi, ci pe vremea lui Luther.

Aici gresesti tu. Indulgentele sunt in vigoare, doar ca nu se mai vand ca la piata. Papa le poate da oricand.

În prealabil postat de Noesisaa

Dar nu a spus nimeni ca au fost copiate din surse latinesti. Dar cei care le-au scris au fost influentati de latini, in sensul ca poate ei sau cei care i-au invatat pe ei, sau alte carti pe care le-au citit, au mai tras cu ochiul si in ograda occidentala si li s-au parut bune unele lucruri.

O cultura, oricare ar fi ea, in afara daca traieste in vid si total izolata, va avea influente de la vecini. Asa cum vezi in cultura romaneasca tot felul de influente...

Am indicat link-ul. Tot aici scrie spre stiinta tuturor, care citesc articolul:
"Ambii codici se caracterizează prin faptul că sunt simple traducţiuni şi compilări din autori străini, fără să se ţină seama de trebuinţele ţării. Din cercetarea lor rezultă că este neexactă afirmaţiunea lui Cantemir, primită şi de N. Bălcescu, că Vasile şi Matei au combinat pravilele străine cu obiceiul pământului. Chiar în prescripţiunile relative la ţărani sunt copiate capitole din colecţiunea lui Harmenopol."

Cred ca recunoasti ca ceea ce-si permite cultura, nu-si poate permite religia, caci cultura nu are Sinoade, canoane, etc care o reglementeaza; si daca ar exista asemenea reglementari ale culturii, s-ar numi cenzura. Libertatea de exprimare este perceputa diferit in religie si cultura.