Urmatorul sinod ecumenic

[glykys]

Apoi, sufletele copiilor avortati, nefiind botezate, nu pot intra in imparatia lui Dumnezeu, ci asteapta ziua cea infricosatoare a judecatii, cand singuri vor acuza pe parintii care i-au ucis in fata Dreptului Judecator Iisus Hristos.

Copiii care mor nebotezati, din motive independente de vointa parintilor sau a preotilor, se pot considera partasi la botezul dorintei, ca si dreptii Vechiului Testament, sau prin analogie cu vindecarile facute de Iisus Hristos la rugaciunile parintilor sau ale prietenilor. Caci Dumnezeu nu pedepseste pe cel nevinovat, ci dimpotriva, caci El a creat pe om spre fericire. Totusi, parintii copiilor se vor spovedi si li se va randui canon potrivit cu grija sau nepasarea lor. Adica sa boteze sau sa creasca un copil sarac, sa viziteze un loc sfant, sa faca milostenie, sa fara metanii, sa tina post etc. Iata ce spune Sfantul Chiril al Ierusalimului in Cateheza a III-a, cap. 10: "Daca cineva nu primeste botezul, nu se mantuieste, afara numai de mucenici care primesc imparata si fara de apa ( botez). Mantuitorul, cand a mantuit lumea prin Cruce si cand I s-a impuns coasta, a slobozit sange si apa, ca sa se boteze cu sangele Lui cei care se boteaza in timpul persecutiilor. Mantuitorul numeste mucenicia botez, caci zice: <>"; (Marcu 10, 38). "Mucenicii si-au facut marturisirea de credinta, facandu-se priveliste lumii, ingerilor si oamenilor" (I Corinteni 4, 14). Sinodul VI Ecumenic in canonul 83, spune: "Cei morti nu pot fi botezati, dupa cum nu pot fi nici impartasiti".

Deci copiii avortati, nascuti fara de vreme, pierduti fara voie, sau care mor indata dupa nastere, fara a primi botezul, nu pot fi botezati nicidecum dupa moarte, pentru ca nu mai sunt vii. Nu pot fi pomeniti nici la biserica, pentru ca nu sunt botezati si nu au nume. Ei nu sunt membrii Bisericii lui Hristos.

De buna seama ca Dumnezeu nu pedepseste pe cei ce nu cunosc legile si mai ales pe copiii nebotezati. Ba, dimpotriva. El a creat pe om spre fericire si, deci, copiii care n-au putut folosi libera lor vointa si putere in virtutea scopului pentru care omul a fost creat, El ii fericeste pentru existenta lor, asa cum si ei Il lauda pentru aceeasi existenta nevinovatasi frumoasa creatiune naturala. Astfel, ei sunt randuiti la fericirea naturala a existentei, dar nu la cea a rasplatirii dupa merite, intrucat nu au fapte virtuoase".

"Fericirea naturala o da Dumnezeu direct si necesar, fara a mai fi nevoie de efortul omului, nici nu mai este nevoie de a se vorbi de ea intre oameni. Ci, revelata divina ne arata numai pe acea fericirie la care si omul contribuie" (II Corinteni 12, 4; Apocalipsa 21, 22). Pravila lui Matei Basarab, in capitolul 153, spune despre copiii nebotezati: "Iar cati coconi ai crestinilor mor nebotezati, asijderea si ai paganilor, aceia nu merg nici in imparatia cerurilor, nici in munca, ci numai la un loc luminos. Iar cand se boteaza se deschid cerurile pe care le incuiase Adam pentru neascultare si au fost tot inchise pana cand a venit Domnul nostru Iisus Hristos si a dat darul Sfantului Botez in lume" (Ibidem, 154).

Sursa: http://www.orthodoxphotos.com/readin...l/cleopa.shtml

[Fani71]

În prealabil postat de glykys

Apoi, sufletele copiilor avortati, nefiind botezate, nu pot intra in imparatia lui Dumnezeu, ci asteapta ziua cea infricosatoare a judecatii, cand singuri vor acuza pe parintii care i-au ucis in fata Dreptului Judecator Iisus Hristos.
(...)
Pravila lui Matei Basarab, in capitolul 153, spune despre copiii nebotezati: "Iar cati coconi ai crestinilor mor nebotezati, asijderea si ai paganilor, aceia nu merg nici in imparatia cerurilor, nici in munca, ci numai la un loc luminos. Iar cand se boteaza se deschid cerurile pe care le incuiase Adam pentru neascultare si au fost tot inchise pana cand a venit Domnul nostru Iisus Hristos si a dat darul Sfantului Botez in lume" (Ibidem, 154).
Sursa: http://www.orthodoxphotos.com/readin...l/cleopa.shtml

Glykys, aici parintele Cleopa din pacate este influentat de o doctrina catolica. Sau mai degraba pravila lui Matei Basarab, dupa care probabil s-a luat (mi s epare inspoirata de ideea limbelor, un loc intermediar unde se duc copiii morti fara botez) . In acea epoca era mare influenta scolastica in orient, chiar in scrierile cele mai anticatolice.
La noi nu exista asemenea speculatii.

[glykys]

În prealabil postat de Fani71

Glykys, aici parintele Cleopa din pacate este influentat de o doctrina catolica. Sau mai degraba pravila lui Matei Basarab, dupa care probabil s-a luat (mi s epare inspoirata de ideea limbelor, un loc intermediar unde se duc copiii morti fara botez) . In acea epoca era mare influenta scolastica in orient, chiar in scrierile cele mai anticatolice.
La noi nu exista asemenea speculatii.

Eu nu cred asta. Pana la urma, in aceasta chestiune este vorba numai despre credinta, pentru ca nu sunt dovezi certe in ce loc merg copiii nebotezati, asa ca eu una prefer sa il cred pe parintele Cleopa. El nu putea fi inselat atat de usor cum suntem noi astazi.

@Parintele Cleopa si vederi "influentate de catolici": Este prezent inca mult inainte de Cleopa ca atat copiii morti fara vina cat si alte categorii (profetii si dreptii pana la inviere, cei ucisi si prigoniti pe nedrept fara sa fi fost crestini etc.) nu au avut si nu au o sedere chinuita in lumea cealalta, chiar daca ea nu reprezinta paradisul, si in orice caz o asemenea marturisire nu e compatibila cu Purgatoriul asa cum il descriu catolicii. Subiectul e complicat, dar daca nu abordam in amanunt pe Grigore Palama si viziunea asupra energiilor necreate, precum si o intelegere foarte luminata a judecatii individuale a sufletelor, riscam sa nu stim ce spunem. Voi risca totusi sa zic asa: Dumnezeu nu are cronologie si nici topologie (locuri in spatiu) similare cu cele concepute de om, si nici lumea nevazuta nu se pliaza pe canoanele de spatiu si timp ale acesteia. Energiile divine de dinainte de veacuri sunt la stapanirea Duhului si judecata Fiului si prin insasi natura lor (necreata si netemporala) pot plasa fiintele in stari si locuri care scapa descrierii umane. Au existat sfinti teologhisitori care au discutat in amanunt aceste lucruri, puteti gasi indrumari in Filocalie dar nu sunt usor de inteles. La subiect vorbind, opinia nu este deloc catolica. Este chiar foarte ortodoxa asa cum a fost descrisa. Ea afirma asa: intrucat Dumnezeu este covarsitor de milostiv si dreptatile lui sunt ascunse, el poate alege ca judecata particulara a unui suflet sa se consume in mai multe feluri. Iadul si raiul sunt posibilitatile finale, dar ce fel se ajunge acolo e alta discutie. Exista sfinti vazatori in ortodoxie care au spus ca pentru asemenea situatii aparent judecata e pusa in suspensie pana se consuma viata celor responsabili. Mai nuantat: asa arata vazut de pe pamant, caci vederea dinainte de veacuri e cu neputinta de redat aici, unde traim sub timp. Exista un pasaj consensual in Apocalipsa, cu sufletele dreptilor stand "sub pecete", cerand dreptate si cerand sa se indeplineasca judecata. Intelegem ca nu orice fel de drepti, ci aceia care vor fi suferit din partea satanei si nu au apucat dreapta marturisire, intrucat este evident ca alti drepti, sfinti, martiri, sunt nu numai in Rai, ci s-a spus despre ei lamurit "si nici nu vin la judecata, ca s-au mutat de la moarte la viata".

[andreicozia]

Eu am ramas surprins sa vad la Par Cleopa chiar si alte influiente in afara de cele catolice in discursurile sale tiparite.
Cea mai surprinzatoare este cea unde el indeamna la casatorii de la virste fragede 12-13 ani pentru pastrarea fecioriei, lucru care mi se pare hidos, asemanator hidusilor.
In rest este interesant de citit, chiar si cu devierile de la ortodoxie, dar nu-i bai, deoarece acestea sunt ca niste mici trade-markuri ale fiecaruia, artificii prin care ies in evidenta.

[Fani71]

În prealabil postat de inorog

@Parintele Cleopa si vederi "influentate de catolici": Este prezent inca mult inainte de Cleopa ca atat copiii morti fara vina cat si alte categorii (profetii si dreptii pana la inviere, cei ucisi si prigoniti pe nedrept fara sa fi fost crestini etc.) nu au avut si nu au o sedere chinuita in lumea cealalta, chiar daca ea nu reprezinta paradisul, si in orice caz o asemenea marturisire nu e compatibila cu Purgatoriul asa cum il descriu catolicii. Subiectul e complicat, dar daca nu abordam in amanunt pe Grigore Palama si viziunea asupra energiilor necreate, precum si o intelegere foarte luminata a judecatii individuale a sufletelor, riscam sa nu stim ce spunem. Voi risca totusi sa zic asa: Dumnezeu nu are cronologie si nici topologie (locuri in spatiu) similare cu cele concepute de om, si nici lumea nevazuta nu se pliaza pe canoanele de spatiu si timp ale acesteia. Energiile divine de dinainte de veacuri sunt la stapanirea Duhului si judecata Fiului si prin insasi natura lor (necreata si netemporala) pot plasa fiintele in stari si locuri care scapa descrierii umane. Au existat sfinti teologhisitori care au discutat in amanunt aceste lucruri, puteti gasi indrumari in Filocalie dar nu sunt usor de inteles. La subiect vorbind, opinia nu este deloc catolica. Este chiar foarte ortodoxa asa cum a fost descrisa. Ea afirma asa: intrucat Dumnezeu este covarsitor de milostiv si dreptatile lui sunt ascunse, el poate alege ca judecata particulara a unui suflet sa se consume in mai multe feluri. Iadul si raiul sunt posibilitatile finale, dar ce fel se ajunge acolo e alta discutie. Exista sfinti vazatori in ortodoxie care au spus ca pentru asemenea situatii aparent judecata e pusa in suspensie pana se consuma viata celor responsabili. Mai nuantat: asa arata vazut de pe pamant, caci vederea dinainte de veacuri e cu neputinta de redat aici, unde traim sub timp. Exista un pasaj consensual in Apocalipsa, cu sufletele dreptilor stand "sub pecete", cerand dreptate si cerand sa se indeplineasca judecata. Intelegem ca nu orice fel de drepti, ci aceia care vor fi suferit din partea satanei si nu au apucat dreapta marturisire, intrucat este evident ca alti drepti, sfinti, martiri, sunt nu numai in Rai, ci s-a spus despre ei lamurit "si nici nu vin la judecata, ca s-au mutat de la moarte la viata".

Foarte interesant. Da, exista tot felul de idei si speculatii, care ne arata ca lucvrurile nu sunt simple si ca pana la urma este o taina ceea ce se intampla dupa moarte.
Ce as avea eu de criticat la viziunea parintelui Cleopa este ca sistematizeaza nesistematizabilul. Doctrina asupra vietii de apoi nu este sistematizata in ortodoxie. In afara de cateva idei principale sunt tot felul d eteologumene, viziuni partiale.. Or parintele Cleopa in asta este scolastic, ca vrea sa defineasca exact totul.