barfa, parere, judecata?

[Daniel777]

În prealabil postat de anaana71

de multe ori ma intreb daca barfesc, imi spun parerea sau judec pe cineva.
de ex: ma inteaba X ce parere am de Y si spun despre Y ca este o persoana rea, care imi da fiori si imi este profund antipatica. eu spun ca:
1. mi-am spus parerea despre Y, pentru ca asa cred despre Y.
2. dar nefiind de fata Y, inseamna ca barfesc,
3. si spunand ca e o persoana rea, ar inseamna ca o si judec, nu?
cum trebuie facut sa nu cadem in pacat?
cand imi spun doar parerea?

Un instrument de masurare ar putea fi:

Ceea ce spui despre o persoana in absenta acesteia,sa o poti spune fara jena si in cand ea este de fata...

[anaana71]

În prealabil postat de Daniel777

Un instrument de masurare ar putea fi:

Ceea ce spui despre o persoana in absenta acesteia,sa o poti spune fara jena si in cand ea este de fata...

asta nu-i bai. dar pe urma suna a rautate sau invidie, sau mai stiu eu ce. sa fie oare doar parerea ta, daca o spui cu toata convingerea, fara alte codite (oftica, invidie, ura)?

[anna21]

Anaana, ar trebui sa te gandesti ca felul in care-i cataloghezi pe ceilalti te reflecta in primul rand pe tine! Suntem tentati sa descoperim in ceilalti in primul rand propriile noastre patimi ascunse. Este fapt binecunoscut. Cine dispretuieste prostii, se teme de fapt ca el este catalogat astfel, de ex.. poti sa te gandesti si la alte situatii.
In general, cand deschizi gura te prezinti in primul rand pe tine.
Este bine sa te obisnuiesti sa nu critici oamenii in absenta lor.. macar pentru simplul fapt ca nu esti in locul lor si trebuie sa le dai un drept la replica.
Daca vrei sa te porti cu intelepciune, vorbeste intotdeauna pe ceilalti de bine. Vei castiga increderea prietenilor si simpatia dusmanilor.

[anaana71]

În prealabil postat de anna21

Anaana, ar trebui sa te gandesti ca felul in care-i cataloghezi pe ceilalti te reflecta in primul rand pe tine! Suntem tentati sa descoperim in ceilalti in primul rand propriile noastre patimi ascunse. Este fapt binecunoscut. Cine dispretuieste prostii, se teme de fapt ca el este catalogat astfel, de ex.. poti sa te gandesti si la alte situatii.
In general, cand deschizi gura te prezinti in primul rand pe tine.
Este bine sa te obisnuiesti sa nu critici oamenii in absenta lor.. macar pentru simplul fapt ca nu esti in locul lor si trebuie sa le dai un drept la replica.
Daca vrei sa te porti cu intelepciune, vorbeste intotdeauna pe ceilalti de bine. Vei castiga increderea prietenilor si simpatia dusmanilor.

nu ma refer la catalogat, departe de mine asta. uite noi 2 stam de vorba si ma intrebi ce parere am de Y. nu ma intrebi ca sa avem ce barfi sau sa facem caterinca, si vrei sa stii ce parere am. raspunsul meu va fi sincer, si propria mea parere, fara sa fie nimic fals sau fatarnic in spatele raspunsului.
eu deobicei fac rad de mine, si incerc sa nu fiu ceea ce nu sunt.
de asta am pus aceasta intrebare. uite cat se subtire e firul dintre ele. tu spui ca critic deci nu-mi spun parerea. ai dreptate, dar daca imi este o persoana antipatica, sau mai stiu eu cum e mai bine s-o mint ca sa fiu simpatica? offff.... greu sa aflii unde te afli intre cele 3 ipostaze, si pot s-o adaug pe cea spuna de tine ca fiind a 4-a: critica.

[anna21]

În prealabil postat de anaana71

nu ma refer la catalogat, departe de mine asta. uite noi 2 stam de vorba si ma intrebi ce parere am de Y. nu ma intrebi ca sa avem ce barfi sau sa facem caterinca, si vrei sa stii ce parere am. raspunsul meu va fi sincer, si propria mea parere, fara sa fie nimic fals sau fatarnic in spatele raspunsului.
eu deobicei fac rad de mine, si incerc sa nu fiu ceea ce nu sunt.
de asta am pus aceasta intrebare. uite cat se subtire e firul dintre ele. tu spui ca critic deci nu-mi spun parerea. ai dreptate, dar daca imi este o persoana antipatica, sau mai stiu eu cum e mai bine s-o mint ca sa fiu simpatica? offff.... greu sa aflii unde te afli intre cele 3 ipostaze, si pot s-o adaug pe cea spuna de tine ca fiind a 4-a: critica.

Spui ceva neutru.
Fiul meu merge la gradinita si intr-o zi mi-a descris toti colegii lui. Mi-a placut f mult ca nu a spus nici un lucru negativ. M-am gandit ca am de invatat de la el.
Nu trebuie sa incerci sa placi, ci sa fii constienta ca parerile tale, chiar obiective si bine intentionate pot ajunge la urechile celui criticat sub alta forma. Mie mi s-a intamplat de multe ori ca lucruri pozitive sa fie rasucite si rau interpretate.
Parerile nu trebuie intotdeauna exprimate. Parerile se pot schimba etc.
Poate ca cel din fata ta nu crede despre ca este ipocrita, de ex. Dar cand tu o vei descrie astfel, si cel din fata ta poate sa-si schimbe parerea despre ea din rau in mai rau (da, vai, este SI ipocrita).

[anaana71]

În prealabil postat de anna21

Spui ceva neutru.
Fiul meu merge la gradinita si intr-o zi mi-a descris toti colegii lui. Mi-a placut f mult ca nu a spus nici un lucru negativ. M-am gandit ca am de invatat de la el.
Nu trebuie sa incerci sa placi, ci sa fii constienta ca parerile tale, chiar obiective si bine intentionate pot ajunge la urechile celui criticat sub alta forma. Mie mi s-a intamplat de multe ori ca lucruri pozitive sa fie rasucite si rau interpretate.
Parerile nu trebuie intotdeauna exprimate. Parerile se pot schimba etc.
Poate ca cel din fata ta nu crede despre ca este ipocrita, de ex. Dar cand tu o vei descrie astfel, si cel din fata ta poate sa-si schimbe parerea despre ea din rau in mai rau (da, vai, este SI ipocrita).

cui crezi ca-i pica bine sa auda ca e facut in fel si chip? hahahahah.... dar daca persoanele dragi mie imi atarg atentia ca-s prea directa (offff.... asta-i un defect), sau prea categorica, sau exagerez, nu ma supar, ca stiu ca-mi vor binele si nu o fac din rautate. la mine daca o persoana mi se pare ipocrita, chiar este. iti dau un exemplu. fac cunsotinta cu o persoana, n-o cunosc, e prima data cand imi iese in cale si n-o plac. nu ma intreba de ce, nu o plac, ceva imi repugna. imi spun: stai linistita, nici nu stii cine este, si cataloghezi din start ca nu-ti place. si ma port dragut, amabil, sincer... si la ceva timp persoana ma loveste pe la spate. crede-ma ca mi s-a intamplat de multe ori si mereu spun: daca prima impresie e negativa, inseamna ca persoana e negativa. cum cunosc o alta persoana, parca mi se sterge memoria si iar o iau de la capat: dragut, amabil, sincer.... si iar imi scot cutitul din spate peste ceva timp.
deci la mine greu imi schimb parerea. ipocrita nu m-a facut nimeni, ca deobicei spun in fatza.... dar "exagerata" da... hahahhahaha

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Suntem tentati sa descoperim in ceilalti in primul rand propriile noastre patimi ascunse. Este fapt binecunoscut. Cine dispretuieste prostii, se teme de fapt ca el este catalogat astfel, de ex.. poti sa te gandesti si la alte situatii.

In general, cand deschizi gura te prezinti in primul rand pe tine.
Este bine sa te obisnuiesti sa nu critici oamenii in absenta lor.. macar pentru simplul fapt ca nu esti in locul lor si trebuie sa le dai un drept la replica.
Daca vrei sa te porti cu intelepciune, vorbeste intotdeauna pe ceilalti de bine. Vei castiga increderea prietenilor si simpatia dusmanilor.

Cum sa fie asa ceva adevarat??? eu nu cred ca oamenii isi mascheaza propriile temeri sau isi vad reflexia defectelor lor in ceilalti atunci cand se exprima in legatura cu ceva negativ ( nu stiu ce stii tu, dar eu una nu cred asa ceva...asta ar insemna ca oamenii in general nu se cunosc, nu stiu cum sunt vazuti si perceputi ), cand de fapt poate chiar nu au temeri de acest gen si dezaproba exact ceea ce nu ii caracterizeaza de fapt, exact ceea ce e incompatibil cu ei...simplu!

In rest sunt de acord cu tine....

[anna21]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Cum sa fie asa ceva adevarat??? eu nu cred ca oamenii isi mascheaza propriile temeri sau isi vad reflexia defectelor lor in ceilalti atunci cand se exprima in legatura cu ceva negativ ( nu stiu ce stii tu, dar eu una nu cred asa ceva...asta ar insemna ca oamenii in general nu se cunosc, nu stiu cum sunt vazuti si perceputi ), cand de fapt poate chiar nu au temeri de acest gen si dezaproba exact ceea ce nu ii caracterizeaza de fapt, exact ceea ce e incompatibil cu ei...simplu!

In rest sunt de acord cu tine....

Cunosc si eu un tip.. asta le tot reprosa prietenelor lui: ca sunt proaste. Si pe acest criteriu le schimba. Dar ele nu erau asa, unele erau si cu doua facultati..Problema era a lui, clar.
Pana cand am gasit situatia descrisa intr-o carte de psihologie.. exact cu acuzarea prostiei.

In plus, am mai descris situatia cu sotul meu care ma innebunea de cap: nu stii engleza, nu stii engleza. Asa o fi, dar cumva ma descurc in sua. Prin semne, desigur.
(El a avut acest "handicap" al limbii cand a dat examenele de specialitate in sua.. parte din examen era interviu cu pacienti, unii cu accent hispanic sau mai stiu eu ce.. examenul l-a trecut lejer, dar cred ca a avut multe cosmaruri pe tema asta inainte de examen. Acum imi reproseaza ca nu am invatat spaniola. De ce oare? o fi avand legatura cu faptul ca limba spaniola este un avantaj in cautarea unui nou job, iar el abia o intelege?)

Mai am si alte exemple.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Cunosc si eu un tip.. asta le tot reprosa prietenelor lui: ca sunt proaste. Si pe acest criteriu le schimba. Dar ele nu erau asa, unele erau si cu doua facultati..Problema era a lui, clar.
Pana cand am gasit situatia descrisa intr-o carte de psihologie.. exact cu acuzarea prostiei.

In plus, am mai descris situatia cu sotul meu care ma innebunea de cap: nu stii engleza, nu stii engleza. Asa o fi, dar cumva ma descurc in sua. Prin semne, desigur.
(El a avut acest "handicap" al limbii cand a dat examenele de specialitate in sua.. parte din examen era interviu cu pacienti, unii cu accent hispanic sau mai stiu eu ce.. examenul l-a trecut lejer, dar cred ca a avut multe cosmaruri pe tema asta inainte de examen. Acum imi reproseaza ca nu am invatat spaniola. De ce oare? o fi avand legatura cu faptul ca limba spaniola este un avantaj in cautarea unui nou job, iar el abia o intelege?)

Mai am si alte exemple.

Dar eu as spune ca e mai mult e o strategie de intimidare/depersonalizare ...in sensul ca persoana nu vede neaparat defectul respectiv in persoana careia ii reproseaza acest lucru, dar incearca sa i-l induca mai mult si constant. E un soi de invidie ceva " De ce sa fie celalalt mai cu mot, ia sa-l desfiintez un pic...sa nu mai stie ce e cu el!!!!" daaaar in opinia mea acest lucru se poate intampla cred cu precadere in randul celor influentabili, pentru ca indiferent de ce iti spune cineva, poti si dinstinge intre intentie si realitate...zic si eu!

[anaana71]

În prealabil postat de AndruscaCIM

daaaar in opinia mea acest lucru se poate intampla cred cu precadere in randul celor influentabili, pentru ca indiferent de ce iti spune cineva, poti si dinstinge intre intentie si realitate...zic si eu!

iti spun ca multi distingem, ca realitatea e intentie.... multi nu acceptam sa ni se spuna o parere defavorabila de la altcineva, decat daca vine de la o persoana pe care noi respectam f mult, dar si asa inghitim in sec si ni se micsoreaza ochii de oftica