Ce este Harul ,mai pe inteles?

[andrei_im]

În prealabil postat de iustin10

Multumesc andrei_im,cam la acest gen de discutie ma gandeam cand am deschis acest thread.Adica mai rupta din teologia dogmatica.
Orcum ,am aflat mai multe,si anume acele exemple de induhovnicire ale sfintilor ale caror scrieri mi le-ati recomandat
Cateva detalii totusi:

"se incepe cu PURIFICAREA (patimi, despatimire, purificarea de patimi prin virtuti),"
Purificarea aceasta ,la randul ei are nevoie de har,ca noi nu putem nici macar sa punem inceput mantuirii noastre fara har .Adica chiar si la nivelul nostru incepator,avem nevoie de har.

"Harul este primit de fiecare om in parte la SFANTUL BOTEZ"
Pai deci acelasi har de care vorbim,pe de o parte tindem spre el,pe de alta ,il avem chiar de la inceput. Pe de o parte doar parinti sfinti,si capabili de smerenie ating acest har,pe de alta il avem toti cei botezati ortodox
Explicati-mi si mie va rog,e vorba de alte 'intelesuri' ale cuvantului har?

avem nevoie de har mereu. prin voia noastra legata de harul lui Dumnezeu scapam sa zicem de... patima betiei, dar tot de la harul lui Dumnezeu vin darurile Duhului Sfant, de care s-au invrednicit Sfintii. avem nevoie de har si cand plecam la facultate, sau la servici. peste tot! de aceea avem nevoie de rugaciune neincetata.
nu este vorba de alte intelesuri. cred ca acest har interior pe care il primim la Botez are legatura cu Imparatia Cerurilor care se afla inauntrul nostru. Daca ai observat in picturile catolice (sau chiar in unele icoane ortodoxe secularizate), toti "sfintii" se roaga cu ochii spre cer, de parca ar astepta sa le arunce Dumnezeu ceva. este o reactie zic eu fireasca, pentru nu exista har in biserica catolica, si atunci sufletul se arunca spre el ca ceva strain de el. in ortodoxie, aflam din filocalie despre rugaciunea lui Iisus pe care parintii o rosteau cu capul in jos, cu barbia in piept. este o aplecare spre inima, este o dorinta de indumnezeire a TOT, a intregii firi omenesti. undeva am citit ca nu trebuie sa privim spre cer asteptand pe Dumnezeu, caci cerul este salasul vrajmasilor nevaturi, care ne vor cere socoteala in vamile VAZDUHULUI. undeva in Pateric am citit de un sfant care douazeci de ani cat a vietuit in manastire, nu si-a ridicat privirea nici sa se uite la pridvorul bisericii!
e o mare diferenta aici. din cate stiu (e posibil sa ma insel), prin rugaciunea lui Iisus, batem la usile inimii pe care le-am inchis prin pacate si patimi, pentru a-L descoperi pe Hristos acolo. cred ca asta inseamna Imparatia dinlauntrul nostru. va rog sa ma corectati daca gresesc.

Frate Iustin,
iata ce mi-a spus parintele nostru duhovnic.
Harul si Darul sunt doua lucruri/stari diferite. Trebuie foarte clar stabilit asta pentru a nu da prilej de sminteala.
Harul il primeste doar preotul la Hirotonie in momentul punerii mainilor.
Prin acest Har el leaga si dezleaga la sfanta Taina a Spovedaniei.

Trebuie mare atentie la exprimare fratilor.
Harul este doar unul. Este cel pe care Insusi Mantuitorul l-a lasat Apostolilor in ziua Cincizecimii.

Darurile si Harismele insa, sunt de multe feluri. Pe acestea le intalnim in Paterice si in Vietile Sfintilor. Probabil fratia ta la acestea te referi cand intrebi ce este Harul.


Spunea parintele Paisie Aghioritul in cartea sa "Patimi si Virtuti" ca orice Dar ( sau patima) poate fi folosita in scop bun daca exista ravna cea buna.
Pe langa cartea Sfantului Siluan ( amintita de colegii de forum) iti recomand si cartea "Patimi si Virtuti". Acolo vei gasi o analiza amanuntita a Virtutilor (Darurilor).

[sherlock_holmes]

În prealabil postat de eduardd

Frate Iustin,
iata ce mi-a spus parintele nostru duhovnic.
Harul si Darul sunt doua lucruri/stari diferite. Trebuie foarte clar stabilit asta pentru a nu da prilej de sminteala.
Harul il primeste doar preotul la Hirotonie in momentul punerii mainilor.
Prin acest Har el leaga si dezleaga la sfanta Taina a Spovedaniei.

Trebuie mare atentie la exprimare fratilor.
Harul este doar unul. Este cel pe care Insusi Mantuitorul l-a lasat Apostolilor in ziua Cincizecimii.

Darurile si Harismele insa, sunt de multe feluri. Pe acestea le intalnim in Paterice si in Vietile Sfintilor. Probabil fratia ta la acestea te referi cand intrebi ce este Harul.


Spunea parintele Paisie Aghioritul in cartea sa "Patimi si Virtuti" ca orice Dar ( sau patima) poate fi folosita in scop bun daca exista ravna cea buna.
Pe langa cartea Sfantului Siluan ( amintita de colegii de forum) iti recomand si cartea "Patimi si Virtuti". Acolo vei gasi o analiza amanuntita a Virtutilor (Darurilor).

Cred ca nu este asa...

Din ce am citit si inteles,harul este lucrarea Sfintului Duh,sau o energie necreata,izvoritoare din fiinta dumnezeiasca a Sfintei Treimi si nedespartita de ea.

Ca o imagine,precum lumina izvoraste continuu din Soare,nefiind despartita de el,dar care genereaza si intretine viata in plante ( fotosinteza ),animale,oameni ( caldura si lumina...) etc.

Sau Iisus Hristos pe muntele Tabor,la Schimbarea la Fata...

In harul dumnezeiesc,ca lucrare, este prezenta si Persoana care lucreaza,deci Dumnezeu...caci nu exista lucrare fara lucrator.Iar la capatul celalalt,se imprima si in cel pentru care se lucreaza,omul spre exemplu...luminindu-se ( mintuindu-se si acesta )

Ca imagine...prin harul dumnezeiesc,Dumnezeu se face ca o maica cu infinite cordoane ombilicale la capatul carora traiesc fiii ei.Viata maicii si a fiilor ei se intrepatrund...

Despre harul simtit sau nu ( simtirea trairii lui Dumnezeu in om,ca fiinta compusa )...cred ca este precum cei cu ochii sanatosi sau orbii la vederea luminii soarelui.

[mc2009]

În prealabil postat de sherlock_holmes

Din ce am citit si inteles,harul este lucrarea Sfintului Duh,sau o energie necreata,izvoritoare din fiinta dumnezeiasca a Sfintei Treimi si nedespartita de ea.

Ca o imagine,precum lumina izvoraste continuu din Soare,nefiind despartita de el,dar care genereaza si intretine viata in plante ( fotosinteza ),animale,oameni ( caldura si lumina...) etc.

Sau Iisus Hristos pe muntele Tabor,la Schimbarea la Fata...

In harul dumnezeiesc,ca lucrare, este prezenta si Persoana care lucreaza,deci Dumnezeu...caci nu exista lucrare fara lucrator.Iar la capatul celalalt,se imprima si in cel pentru care se lucreaza,omul spre exemplu...luminindu-se ( mintuindu-se si acesta )

Ca imagine...prin harul dumnezeiesc,Dumnezeu se face ca o maica cu infinite cordoane ombilicale la capatul carora traiesc fiii ei.Viata maicii si a fiilor ei se intrepatrund...

Despre harul simtit sau nu ( simtirea trairii lui Dumnezeu in om,ca fiinta compusa )...cred ca este precum cei cu ochii sanatosi sau orbii la vederea luminii soarelui.

Frumos si bine spus, multumesc. Sper sa nu strice descrierea aceasta un link:
http://www.crestinortodox.ro/alte-ar...-sfantului-duh

[iustin10]

În prealabil postat de mc2009

Frumos si bine spus, multumesc. Sper sa nu strice descrierea aceasta un link:
http://www.crestinortodox.ro/alte-ar...-sfantului-duh

Cam academic articolul ala :)
Mai repede se intelege din Teologia dogmatica.

[mc2009]

În prealabil postat de iustin10

Cam academic articolul ala :)
Mai repede se intelege din Teologia dogmatica.

Cum spune fratia ta :)

[iustin10]

Harul este lucrarea Duhului Sfant in noi,oamenii .
Dupa Inaltarea lui Hristos la ceruri,mantuirea a continuat prin lucrarea Duhului Sfant,adica prin har.Nu doar faptul ca Iisus a existat,si cuvintele care le-a spus,si care au ramas in Evanghelie, sunt suficiente pentru mantuire.Ci implinirea cu adevarat a cuvintelor lui Hristos,e facuta dupa Inaltarea Sa,prin Duhul Sfant,desavarsitorul.
Numai prin har,Hristos este unit cu noi,cu firea Sa omeneasca desavarsita dupa jertfa si invierea Sa,si acestea prind viata in noi.Numai prin har(si nu prin intelepciunea lor),pescarii au ajuns apostoli.
Atunci cand harul lucreaza in om,el sporeste anumite insusiri ale omului cum ar fii:intelepciunea,intelegerea,sfatul,puterea. Acestea se numesc daruri ale harului.
Deci intelepciunea sau alte daruri,nu vin nici acestea de la noi,ci sunt daruite de Duhul Sfant noua,prin lucrarea Sa in noi.Prin har suntem indemnati sa citim,prin har intelegem,prin har rodim apoi.Si noi citim cuvinte ale unor oameni sfinti,care la randul lor au fost sfintiti prin acelasi har. Si chiar de nu citim,harul ne daruieste capacitatea de a aduce rodele care sa duca la mantuire:credinta ,blandetea,infranarea,facerea de bine.
Pina si inceputul credintei noastre,nu e provocat de noi,ci tot de har.
Noi trebuie doar sa ne rugam pentru acest har,sa ne smerim pentru a il primi,si apoi sa conlucram cu el.
Dar,cum se da harul?Prin citirea tuturor cartilor sfintilor?Nu .Prin rugaciunile noastre ?Nu numai.Prin faptele noastre bune? Nu . Dar atunci?Ce trebuie mai mult decat aceasta sa facem?
Simplu.Un gest vazut. Sa ne botezam(cei mai multi am facut asta,prin nasii nostri,cand eram mici) ,si sa credem ca painea se poate preface in Trupul Domnului ,si sa ne impartasim cu Trupul Sau. Doar atat trebuie sa facem,si harul Duhului,prin care lucreaza Tatal si Fiul,va cobori in noi. Si nu numai ca va veni,dar ne va si ajuta apoi:sa ne rugam,sa intelegem,sa invingem patimile,sa facem binele .De aici insa va interveni si conlucrarea noastra,adica recunoasterea harului si lucrarea impreuna cu el.
Exista si reversul.Fara aceste simple si usoare Taine,harul nu se afla in noi,indiferent de credinta si intelepciunea noastra.Vorbesc de cei care le refuza,nu de cei care nu le cunosc..