Ochiul interior

[mc2009]

"Năucit de şocurile atee ale comunismului şi îngropat în materia atotputernică, creştinului zilelor noastre îi vine mai uşor să se apropie de antropocentrismul acestor practici de sorginte orientală, decât de Biserica lui Hristos. De la materia autosuficientă care îi oferea omului tot confortul psiho-somatic şi până la autosatisfacţia şi automulţumirea generate de “puterile” dobândite prin diferitele metode aşa-zis spirituale, nu este decât un mic pas. În ambele cazuri Dumnezeu nu este prezent, iar dacă se vorbeşte de El ,fie se confundă cu materia ,fie cu energia ,sau ,de ce nu , cu însuşi omul. Acesta din urmă, îmbrăcat cu grade ,puteri şi energii de tot felul, este fericit nu pentru că a intrat într-o relaţie personală cu Veşnicia ,ci pentru că aici ,pe pământ, cariera ,bunăstarea ,relaţiile de tot felul îi merg din plin. Este ciudat să nu înţelegi cum o concentrare cât de mică te duce într-o stare de pace şi bucurie sau, aranjarea mobilierului din casă după nu ştiu ce grafic (pa-kua) îţi aduce tot binele şi “norocul” din lume."

De aici: http://laurentiudumitru.ro/blog/2008...ului-oriental/