Impartasit de Craciun si 1 Ian. - post de sarbatori?

[cristiboss56]

În prealabil postat de Fani71

La multi ani si multumesc!
Da, sigur, nu trebuie sa devina ceva mecanic si automat.. Cat despre vrednicie, cum spui, nu ne face vrednici postul sau spovedania. Doar ne arata cat de nevrednici suntem. ;-)

Exact, dar să nu ne facem sau să devenim mai nevrednici decât suntem, pentru că sincer, sincer , nu merită şi nici nu avem nimic de câştigat , ci dinpotrivă ! Suntem pe un forum şi este foarte normal să ne expunem părerile, dar mare atenţie la Sfintele Taine, Ele nu sunt prilej de troc , de târguială şi mai ales de rătăcire . Concluzia cea mai bună la care văd că a-ţi ajuns cu toţii , este DUHOVNICUL , singurul autorizat în "păreri" şi "sugestii" , mai ales în astfel de subiecte extrem de sensibile ! Un an binecuvântat ! +

[sophia]

Va multumesc pentru raspunsuri.
Ca sa lamuresc putin si ca sa inteleaga si Cristiboss, ca nu stiu de ce nu ii este clara intrebarea mea:

1. Acele persoane se impartasesc in 25, 26, 27 decembrie, 1 ianuarie (de restul liturghiilor din an nu vorbesc aici).
Deci: ori nu mananca de dulce deloc de Craciun si revelion si niciodata, ori au dezlegare de la preot.
Inclin sa cred a doua varianta.
2. De spovedit - nu o fac mereu. Una din ele (sunt doua femei) o face totusi regulat. Si nu sunt perfecte.
3. Mai sunt si femei, si daca una are deja o varsta, cealalta este tanara si deci intra in calcul si acele zile. Nu stiu cum face.

Mie una nu mi se pare corect cu aceasta dezlegare si nici nu as accepta-o.
In felul asta nu se respecta nici omul (respectiv familia) si nici Dumnezeu.
Mi se pare o impartasire mecanica, fara rost.
N-as putea. Nici nu ma consider buna pentru a avea dezlegare si a ma impartasi mereu. Pacate se fac oricum.
Chiar daca mi-ar da preotul/duhovnicul dezlegare, eu n-as face asa, pentru ca simt ca nu este bine.
Ori postesc intr-una si atunci nu-mi respect sotul, familia, pe mine insami in primul rand, ori nu postesc si atunci nu ma duc asa cum se cuvine in fata lui Dumnezeu.
Si atunci de ce s-o fac? Cui ii foloseste?

Si n-am inteles cum fac preotii, mai ales daca citesc molftele Sf. Vasile. Voi spuneti ca trebuie sa posteasca pentru asta. Atunci ei nu petrec, ci postesc.
Am fost de cateva ori tentata sa-l invita pe preot la noi de Craciun sau de Anul nou si a refuzat, ca el se pregateste nu stiu cum pentru slujba de a doua zi. Si in final n-am inteles. Stau singuri si postesc?

[lareine]

Sophia iarta-ma, dar de ce ii judeci tu pe altii ca or fi mai buni sau mai putin perfecti, in fond de unde stii tu ce mananca ei acasa, de dulce sau de post, daca se spovedesc sau nu si daca trebuie sa primeasca sau nu dezlegare de la duhovnic? Dumnezeu ii stie pe fiecare, care le e masura si cat pot sa se abtina si daca au facut-o sau nu. Si preotul care ii dezleaga raspunde pentru ei, nu altcineva. Am ajuns sa stim mai bine decat preotii care ii impartasesc sau decat Dumnezeu?
Te rog nu te enerva, intreb doar.
Edit, si daca se savarseste Liturghia, nu se face doar de amorul artei, ci tocmai ca lumea sa se impartaseasca inclusiv de sarbatori. Daca exista scopul, cu siguranta exista si metodele.

[16111967]

este un subiect interesant dar are foarte multe intelesuri.vreau sa va spun ca eu sunt din ardeal ,dar lucrez in alta tara.din cate am invatat eu un crestin adevarat trebuie sa se spovedeasca de cel putin 4 ori pe an,adica cele patru posturi ,iar daca nu poate dintr-un motiv oarecare sa fie spovedit de PASTE.Pregatirile inainte de spovedanie trebuie sa fie cel putin trei zile de post ,nu se mananca de la asfintitul soarelui pana dupa impartasanie.Sunt preoti care nu te impartasesc daca nu ti-ai implinit canonul s-au alte pacate mari.PREOTUL TE IMPARTASESTE CAND CONSIDERA CA ACELE PACATE NU LE-AI MAI FACUT S-AU DACA INTERVINE CEVA NEPREVAZUT.Cunosc personal persoan care se spovedeste dar nu este impartasita .Preotul isi asuma o responsabilitate mare cand face rugaciunea de dezlegare la final.Crestini trebuie sa mediteze bine inainte, ca spovedania sa fie spre folos nu spre osanda.La final concluzia mea este de a face putine si cu folos spre mantuirea sufletului.<mai cred ca indiferent in ce tara lucram suntem romani iar credinta si Biserica sunt singurele care nu se pot moderniza ,rugaciunile raman aceliasi ,slujba ,nu vad de ce alti tin sa spuna ca au adaptat un stil modern >Va doresc la toti multa sanatate .Doamne ajuta

[lareine]

Ori este mai lejer si mai necesar si atunci sa avem voie toti sa ne impartasim saptamanal, indiferent de post si spovedanie, ori este sever si cu respect si atunci tot asa pentru toti.
Ca mine mai observa si altii si nu credeti ca este derutant si dureros?
Eu de-abia am curajul sa merg de doua ori in an sa ma spovedesc si impartasesc. Am respect deosebit si asa de teama de toata procedura si toate cerintele si stiu si ca nu sunt demna.
Nu este vorba sa judecam sau sa barfim. Ca eu doar am intrebat.

Nu e pentru toti la fel si nici nu are de ce fi :)
Eu sugeram doar sa ne vedem fiecare de ale noastre si sa ne intereseze mai putin ce fac ceilalti, ca nu pentru ei dam noi raspuns, si daca ne vin ganduri de-astea, ar fi cazul sa le luam drept ceea ce sunt, adica sminteli, pentru ca pur si simplu nu ne priveste, nu stim noi in ce stare se afla sufletul acela care se impartaseste. Poate a tinut post. Si ce daca? Poate nu a tinut. La manstire de ex se putea impartasi lumea zilnic, eu am vizitat manastirea in preajma unei sarbatori, si conditia era sa nu se consume de dulce doar in ziua precedenta impartasirii (si sa se spovedeasca in ajun), nu cu trei zile inainte, tocmai pentru ca era o perioada cu dezlegari si intreaga obste sarbatorea avand pe masa atat produse de post cat si de dulce, fiecare alegandu-si dupa dorinta.

Zic si eu, ca ma mai ascut uneori cand mi se pare ca unii stau si contabilizeaza faptele si credinta altora. Daca te lasa duhovnicul te impartasesti, daca nu, pauza. Si asta o spun ca una care nu are voie sa se impartaseasca inca, insa ma bucur cand vad ca altii o fac si incerc sa nu ma gandesc deloc la severitatea sau laxitatea practicilor lor. Sa le fie spre sanatate, bucurie si mantuire, na. Iar daca ma surprind ca incep sa ma turez pe tema altuia, imi ard singura doua bice metaforice pe spate, ca sa-mi aduc aminte de problemele, pacatele si canoanele mele si sa-mi stea mai putin capul la dulcele altuia :P

:)

Scuza-mi te rog tonul, imi dau seama ca poate am sunat putin mai agresiv decat imi doream. Ideea e ca nu suntem toti la fel, Dumnezeu stie asta si duhovnicii stiu asta. Si ii da fiecaruia voie dupa putinta, ravna si priceperea omului, in spiritul legii mai curand decat dupa litera sa.

[Daniel777]

Mai de curand am avut si eu dorinta de a ma impartasi mai des decat in cele 4 posturi,daca ar fi posibil ma gandeam eu,in fiecare saptamana si la fiecare sarbatoare.Si ce am aflat pana acum:
este bine sa te impartasesti des,dar nu stiu daca de la inceput se poate in fiecare saptamana.
eu mi-am propus ca in principiu la doua saptamani sa ma impartasesc,si daca se poate ,dupa o perioada in fiecare saptamana si la fiecare sarbatoare,daca si duhovnicul ingaduie.

uite un punct de vedere foarte interesant al lui Filotei Zavakos:

1. Câti au dragoste din tot sufletul si din toata inima fata de Dumnezeu si câti îl iubesc pe aproapele lor ca pe ei însisi, au smerenie, ascultare, taierea voii, blândete, nemâniere, înfrânare, rabdare, tacere, acestia pot sa se împartaseasca o data pe saptamâna si de doua ori când se întâmpla o sarbatoare în mijlocul acestei saptamâni.

2. Când nu au virtutile de mai sus si se mâhnesc din cauza aceasta si se silesc sa le dobândeasca si se roaga si doresc sincer si cer Sfânta Împartasanie, ca pe un medicament ajutator, si evita pe cât le sta în putinta orice pacat, li se permite si lor sa se împartaseasca o data pe saptamâna.

3. Câti au asa-zise pacate care se iarta, adica putina mândrie, se înfurie pentru moment când le spune cineva ceva, spun vreo minciuna, glumesc, râd, bârfesc, manânca mai mult decât e de trebuinta, fac ascultare, dar fara tragere de inima, si au si alte mici pacate de moarte, pe care se silesc sa le taie si sa le tempereze, dar nu cu osteneala si râvna cum se cuvine, dar totusi le cunosc, se caiesc si le marturisesc, acestora li se permite sa se împartaseasca la 15 zile.

4. Acei care sunt mândri, nesupusi, mâniosi, certareti, mincinosi, daca se marturisesc si arata o pocainta si schimbare adevarata si iau hotarâre ca vor înceta sa pacatuiasca, sa se împartaseasca la doua luni.

5. Daca dupa un an înceteaza sau se înfrâneaza, împutinând pacatele, sa se împartaseasca la 40 de zile, si când se îndreapta complet, sa se împartaseasca ca si cei de mai sus, la 15 zile si o data pe saptamâna.

Doamne ajuta! Daniel

În prealabil postat de Daniel777

Mai de curand am avut si eu dorinta de a ma impartasi mai des decat in cele 4 posturi,daca ar fi posibil ma gandeam eu,in fiecare saptamana si la fiecare sarbatoare.Si ce am aflat pana acum:
este bine sa te impartasesti des,dar nu stiu daca de la inceput se poate in fiecare saptamana.
eu mi-am propus ca in principiu la doua saptamani sa ma impartasesc,si daca se poate ,dupa o perioada in fiecare saptamana si la fiecare sarbatoare,daca si duhovnicul ingaduie.

uite un punct de vedere foarte interesant al lui Filotei Zavakos:

1. Câti au dragoste din tot sufletul si din toata inima fata de Dumnezeu si câti îl iubesc pe aproapele lor ca pe ei însisi, au smerenie, ascultare, taierea voii, blândete, nemâniere, înfrânare, rabdare, tacere, acestia pot sa se împartaseasca o data pe saptamâna si de doua ori când se întâmpla o sarbatoare în mijlocul acestei saptamâni.

2. Când nu au virtutile de mai sus si se mâhnesc din cauza aceasta si se silesc sa le dobândeasca si se roaga si doresc sincer si cer Sfânta Împartasanie, ca pe un medicament ajutator, si evita pe cât le sta în putinta orice pacat, li se permite si lor sa se împartaseasca o data pe saptamâna.

3. Câti au asa-zise pacate care se iarta, adica putina mândrie, se înfurie pentru moment când le spune cineva ceva, spun vreo minciuna, glumesc, râd, bârfesc, manânca mai mult decât e de trebuinta, fac ascultare, dar fara tragere de inima, si au si alte mici pacate de moarte, pe care se silesc sa le taie si sa le tempereze, dar nu cu osteneala si râvna cum se cuvine, dar totusi le cunosc, se caiesc si le marturisesc, acestora li se permite sa se împartaseasca la 15 zile.

4. Acei care sunt mândri, nesupusi, mâniosi, certareti, mincinosi, daca se marturisesc si arata o pocainta si schimbare adevarata si iau hotarâre ca vor înceta sa pacatuiasca, sa se împartaseasca la doua luni.

5. Daca dupa un an înceteaza sau se înfrâneaza, împutinând pacatele, sa se împartaseasca la 40 de zile, si când se îndreapta complet, sa se împartaseasca ca si cei de mai sus, la 15 zile si o data pe saptamâna.

Doamne ajuta! Daniel

Cand vorbim de deasa impartasanie, trebuie spuse si conditiile in care aceasta este posibila, asa cum este scris mai sus. Atunci stim ca nu smintim pe nimeni.

[ea_she]

Dragilor,
Ce ne mai place sa ne uitam in ograda vacinilor si sa aratam cu degetul...
Este adevarat, la greci ACUM se obisnuieste sa se primeasca Sfanta Impartasanie fara SPovedanie anterioara. Asta inseamna ca este bine?! La ei, la greci, preotii primesc tare greu hirotenia de duhonvic. Dar, din teama ca nu cumva ca duhovnicii sa nu fie bine pregatiti poentru asta, s-a ajuns la primirea Sfintei Cuminecaturi fara merit si pregatire. Nu vi se pare ca este mai grav asa?! Nici catolicii nu se spovedesc inainte de fiecare impartasire...
Dar datoria noastra nu este de a judeca, ci de a alege sa facem ceea ce s-a facut de-a lungul timpurilor!
De ce sa spunem "Daca si altii au schimbat, trebuie sa schimbam si noi?"
Pe de alta parte, exista o diferenta intre preot si laici: preotul isi asuma savarsirea si administrarea Tainelor. Ceea ce noi, laicii, nu facem ...
De aceea nu se cade sa judecam faptul ca un preot ii da dezlega unui enorias pentru a primi Impartasania intr-un fel, iar altul, in alt fel. Este ASUMAREA SA. Deci noi nu avem altceva de facut decat sa facem ascultare fata de propriul duhovnic, nu sa judecam. IAr daca preotul nu a facut alegerea cea mai buna os a fie el insusi judecat de catre .. Judecatorul.
Niciun fel de regula sau canon nu este mai puternica decat canonul dat de catre Duhovnic.
Eu stiu, spre exemplu, un duhovnic dintre putinii ramasi din "galeria" duhonivicilor luminati (din care au facut parte Pr. Cleopa sau Pr. Sofian) care i-a dat dezlegare si canon unei fiice duhovnicesti pentru 3 Impartasanii dupa o singura Spovedanie: la ]nceputul Postului Pastelui, ]n noaptea de }nviere si la Inaltare.
Dar, repet: noi, mirenii, nu avem caderea de a judeca astfel de lucruri,ci doar de ale primi si accepta.
Daca ne straduim sa fim adevarati crestini.
Daca nu, ramanem cu .. carcoteala...
Maria

[cristiboss56]

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru , prelungeşte - ne nouă tuturor vremea vieţii spre a ne pocăi, şi nu ne osândi pe noi spre tăiere ca pe smochinul cel neroditor. Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne pe noi de ispitele ce ne împresoară : de la lume , de la trup şi de la diavol , şi ne întăreşte în credinţa şi dragostea cea către Tine. Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, învredniceşte-ne pe noi a Te vedea faţă către faţă , şi a intra în cămara Ta cea luminoasă la nunta Mielului. SFÂNT, SFÂNT , SFÂNT , eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi , zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel SFÂNT ! Amin !+

[sophia]

@Noesisaa - Multumesc

@GeorgeS - Dumneavoastra sa ne iertati parinte. Nu dumneavoastra ati gresit. Noi suntem nestiutori si derutati si cautam si bajbaim si vrem sa fim si oameni (cu familie si viata de om), dar si sa-i fim pe plac lui Dumnezeu si asta este f.greu.

@Zaharia2009 - zici ca esti teolog. De smerenie ai auzit? Uite ai model de la parintele GeorgeS. Asa cum scrie dansul se numeste smerenie.
Este preot dar nu se da mare cu asta.

GeoNekatrios cred ca este f.bun la studiu si f.credincios. Este tanar si mai are de invatat, dar va fi preot bun. Este f.sufletist si profund in ale religiei. Va invata si altele. Lasa-l tu in pace.

N-am sa te judec, nu-mi sta in fire, dar incearca sa mai cobori pe pamant.
Nu e chiar asa cum gandesti si crezi tu. Si preotii au niste reguli si obligatii si trebuie sa respecte oamenii ca om in rpimul rand si mai apoi ca preot. Nu-s de capul lor. Si cu tot harul primit, nu sunt nici sfinti si nici infailibili.
Respectul trebuie sa fie reciproc. Si Iisus Hristos era smerit si respecta oamenii. Asa ca ai grija ce scrii.

@ee-she - partial ai dreptate. Ar fi bine sa aibe loc un nou sinod mare sa se mai lamureasca si actualizeze unele lucruri. Totusi traim alte vremuri si inca f.grele si avem nevoie sa ne apropiem de biserica si sa nu indepartam (sau sa fim alungati si indepartati).

@anna21 - nu vreau sa mai intru in discutii contradictorii aici. Fiecare cu parerile lui si trebuie respectate toate.
Traim crestineste dupa puterile noastre.
Am stii voia lui Dumnezeu daca am avea de unde s-o aflam, dar suntem departe: in carti fiilozofii, la scoala sa ni fie religie, la biserica adultii sa n-aibe catehism (sunt generatiile de pana acum care n-au avut nici un acces), preotii fug si n-au timp de noi, etc.
Si venim aici ca sa mai aflam ceva, mai ales lucruri practice, dar...