un adevar sumbru...putem sa facem o schimbare?

[glykys]

Draga Alexya, eu consider ca vinovati sunt, in primul rand, parintii care nu au grija de copii sau care ii rasfata prea mult, nu le asigura caldura sufleteasca si mijloacele materiale necesare, nu ii cresc in frica de Dumnezeu si ii lasa pe mana "strazii". uite, m-am uitat astazi putin la un reality-show, "Schimb de mame" parca... Era acolo un ţânc de 5 ani despre care parintii spuneau ca il rasfata si ii fac toate poftele. Ei bine,copilul ala dadea cu pumnii in parinti, le zicea sa taca, deoarece il enerveaza, avea o iubita la gradinita (de la 5 ani,Doamne!) iar parintii tot se hlizeau pe acolo,mandri de micul tiran cu personalitate! Daca asta se cheama educatie, apai... Si pe urma tot ei: Cum de a ajuns copilul meu asa?!!
Cum sa ajutam? Cu tot ce ne sta in putere! Cu o vorba buna, cu un sfat, cu o rugaciune, cu un ban, cu dragoste... sa le fim exemplu prin comportarea noastra si sa aratam ca se poate si altfel!

[Darkanian]

Trebuie sa ai vointa sa scapi de asa ceva si numai cu ajutorul Lui Dumnezeu poti trece de acest lucru....... sa stii ca nu toata lumea primeste o educatie buna de la parinti... mie mia dat o educatie destul de bun dar eu am vazut cum este lumea si asa ca nu fac cum fac tineri din ziua de astazi..... la varsta mea cum sunt cei din clasa de la mine inseamna sa imi distrug viata band cafea, luand droguri, fumand tigari etc. Dar eu nu fac asa ceva eu tin la corpul meu si sa mai raresc din pacate ca si asa sunt pacatos mare.

[andrei_im]

va marturisesc ca in cercurile liceale si universitare, consumul de droguri "usoare" este deja o distractie fireasca, nimeni nu se mai ingrijoreaza daca dauneaza sau nu. Deja "a fuma marijuana" a ajuns pe acelasi stadiu cu "a bea o bere". stiu ca suna exagerat, dar asa este! la mine in facultate se consuma astfel de droguri chiar pe holuri, iar unii asistenti (cadre didactice!!!) fac mici glumite "pentru cunoscatori", cu trimiteri spre consumul de droguri.
tocmai pentru ca aceste obiceiuri au intrat in domeniul firescului, nu stiu cat se mai poate rezolva cu vorba. cred ca e nevoie de rugaciune multa. si cum spunea cineva mai sus, de educatie, de o crestere a copiilor in spiritul ortodoxiei, de la cele mai mici varste. Dumnezeu sa ne pazeasca!

[Stefann]

Daca fiecare copil ar primii o educatie foarte buna eu spun ca nu ar mai fi probleme totul pleaca din familie

[speranta1970]

Oamneni buni am citit posturile si va spun sincer ca a-ti deschis o rana in mine. Aici unde stau situatia este si mai grea cand vine vorba de droguri sau substante ilicite cum se mai numesc. In media se vorbeste mereu de asa ceva. Au fost in stare unii sa duca astfel de substante la copii de scoala primara ( de clasa a 1a, a 2a), altii folosesc doar cand merg la petreceri pentru putina distractie si mor ( pentru ca substantele astea sint facute de tot felul de oameni in te miri ce conditii murdare, si te miri ce fel de chimicale bag in produsele lor).

Drogurile si sexul sint cele mai mari unelte pe care cel rau le foloseste in mod siretlic impotriva noastra, ca nea gasit slabiciunea si e determinat sa ne duca la moarte.

Dumnezeu mi-a ferit familia de probleme cu droguri, dar mereu m-am rugat si ma rog ca Dumnezeu ne poate ferii si ne poate ajuta.
Numai cu rugaciune constanta vom biruii si sa ne rugam si pentru altii care nu se pot ruga.
Doamne ajuta-ne!!!!!!

[glykys]

În prealabil postat de Stefann

Daca fiecare copil ar primii o educatie foarte buna eu spun ca nu ar mai fi probleme totul pleaca din familie

Asa este, dar are o mare vina si societatea in care traim. Toti, dar absolut toti, indiferent de domeniul de activitate, putem ajuta la formarea unor caractere. Buna teoria cu cei 70 (da, 70, nu 7,asa cum zicea un dascal de-al meu) de ani de acasa, dar si profesorii, si preotii, si prietenii buni, si omul de pe strada care iti zice: "ia ambalajul pe care l-ai aruncat pe jos si du-l la cosul de gunoi!" (da, asa trebuie sa fim!) pun o pietricica la cladirea unui om. Ce folos daca tu esti cuminte si te-ai nascut intr-o familie credincioasa, daca nu stii / nu vrei sa imparti cu altii bogatia ta sufleteasca? sa nu fim ca vamesul acela, asa cum m-am exprimat eu in prima fraza din postarea precedenta: multumesc, Doamne,ca la mine in facultate / liceu nu se drogheaza nimeni!" Dar daca dragoste nu e, nimic nu e!

[heaven]

În prealabil postat de glykys

Asa este, dar are o mare vina si societatea in care traim. Toti, dar absolut toti, indiferent de domeniul de activitate, putem ajuta la formarea unor caractere. Buna teoria cu cei 70 (da, 70, nu 7,asa cum zicea un dascal de-al meu) de ani de acasa, dar si profesorii, si preotii, si prietenii buni, si omul de pe strada care iti zice: "ia ambalajul pe care l-ai aruncat pe jos si du-l la cosul de gunoi!" (da, asa trebuie sa fim!) pun o pietricica la cladirea unui om. Ce folos daca tu esti cuminte si te-ai nascut intr-o familie credincioasa, daca nu stii / nu vrei sa imparti cu altii bogatia ta sufleteasca? sa nu fim ca vamesul acela, asa cum m-am exprimat eu in prima fraza din postarea precedenta: multumesc, Doamne,ca la mine in facultate / liceu nu se drogheaza nimeni!" Dar daca dragoste nu e, nimic nu e!

Ai mare dreptate!De multe ori luam parte tacit la raul din jurul nostru de orice natura ar fi el pentru ca,chiar daca nu il facem in mod direct,trecem cu indiferenta prin fata lui sau chiar judecam neincercand sa schimbam ceva,cat de putin,atat cat ni se permite.
Evident,schimbarea trebuie facuta nu aruncand cu pietre,ci cu iubire.

[Hartford]

În prealabil postat de Stefann

Daca fiecare copil ar primii o educatie foarte buna eu spun ca nu ar mai fi probleme totul pleaca din familie

Dar eu am cunoscut tineri crescuti frumos cu educatie aleasa si cind a venit timpul sa iasa si ei in lume sau stricat cica sa fie in rind cu ceilalti colegi si prieteni ca altfel sint luati niste ciudati si inapoiati asta e societatea in care traim.

[glykys]

Trebuie crez launtric! Dupa cum am aflat de pe acest forum, drumul de la urechi pana la inima e cel mai lung. Imi mai citez inca o data pe bunul domn Slusanschi, Dumnezeu sa-l ierte!

"Un om cu un crez lăuntric puternic nu se apucă de droguri, de afaceri veroase, nu o ia pe tot felul de alte căi ale întunericului spiritual, ci tânjeşte mereu după lumină, care izvorăşte nu numai din cărţi, ci şi din icoană. Un copil care a fost învăţat de mic să ridice o rugă plecată pentru binele altuia, mai mult decât pentru al său propriu, şi să o închine la icoana sa de suflet are mai multe şanse să ajungă un om curat şi cu respectul altuia. Oricât ar fi el de „contemporan“, un om de calitate nu poate să nu fi învăţat să plece genunchiul dinaintea Celor de Sus. Smerenia şi închinarea faţă de Bine sunt semnele omului cu suflet înalt, fie el şi cel mai simplu truditor, nu numai un cărturar sau un mare învăţat, hârşit în ştiinţele lumii. Din câte am văzut eu, disputa asupra icoanelor din şcoli a fost stârnită mai degrabă de o seamă de personaje care se tem ca tinerii, adesea chiar copiii lor, să nu ajungă să-i judece pentru faptele, vorbele, şi, în general, comportamentul sau apucăturile lor. Diversele devieri de viaţă sexuală sau morală nasc o nespusă cerbicie în a-i învinui pe alţii că îi acuză şi, parcă, îi discriminează pe împricinaţi: trăim, vai, într-o lume perversă. Dar om şi cetăţean „ca lumea“ nu eşti decât dacă, ajuns pe lume şi între cei din jur, respecţi poruncile de bază ale vieţuirii omeneşti, şi, mai cu seamă, cea de a unsprezecea poruncă, aceea a iubirii. Dacă ai înţeles adânc aceasta, nu te mai repezi să cauţi cu lumânarea cum te „discriminează“ alţii, faţă de care, de fapt, nu ai arătat nici un fel de consideraţie şi cărora le-ai dispreţuit însemnele, odoarele şi credinţa. Spre exemplu, eu n-am văzut ca musulmanii din ţara noastră să aibă, de-a lungul vremii, vreo repulsie faţă de legea noastră şi faţă de icoanele ei.

Ce cuvânt de suflet i-aţi da unui tânăr astăzi?

L-aş sfătui, poate, să nu se lase copleşit de răutăţile dimprejur şi de amăgirile vârstei, tinereţea putând fi, nu arareori, ademenită alături de drumul cel bun. Munca fără de preget, acel labor improbus de care vorbea cândva Virgiliu, nu are de aşteptat, cât mai degrabă şi mai mult, o răsplată materială concretă. Anii de trudă investiţi cu drag îi ajută şi pe cei de lângă tine, îţi îmbogăţesc şi ţie sufletul. N-are a face că-s destui nedestoinici care-şi găsesc aşa de repede un culcuş mai cald sau o răsplată mai bogată. Se bucură mai tare cine poate zâmbi mai apoi, cu conştiinţa curată a datoriei bine şi temeinic împlinite. Iar cine caută un umăr de sprijin şi un ajutor la vreme de necaz desigur că găseşte, căci, spune Cartea: „Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da !“.

inainte de toate tre sa spun ca am consumat si eu odata droguri usoare...dar a fost prima si ultima oara...e tragic la ce s-a ajuns...de exemplu la facultatea mea la geografie sunt practic cei mai destrabalati studenti si profesori...in desele excursii care se fac, toata lumea bea pana nu mai poate sta in picioare, se fumeaza iarba, se fac practit toate tipurile de orgii...
dupa parerea mea, dorinta asta de a atinge o stare de extaz este indusa de anturaj, muzica, filme, jocuri video...practit toate lucrurile cu care tanarul obisnuit din ziua de azi isi umple timpul liber...