Seria "Limbajul bisericesc" - 1. Parinti,stapan, porunca, afurisenie

[windorin]

În prealabil postat de sophia

1. Exista o cantare care se numeste "Pre stapanul si arhiereul nostru".
2. Am vazut in multe citate din diverse lucrari termenul "porunca", "poruncesc".
3. Parinti, Sfinti parinti, etc. Cine ar fi acestia si de ce se cheama parinti?
4. Stiu ca in vremea Lui, oamenii se numeau intre ei frati, surori, fara a fi rude.
5. Afurisenie - ce inseamna asta in scrierile bisericesti. Pai blestem in biserica?
6. Caterisire - se ia si harul preotului, sau este numai o pedeapsa administrativa? Se poate si ierta/ridica?

1. Nici mie nu mi'a placut, mai demult, insa din cauza mandriei mele.
Acum inteleg cuvantul si este frumos. Arhiereul il inchipuie pe Hristos intre noi, iar preotii pe Sfintii Apostoli.

2. Porunci le simtim noi, insa este firesc faptul ca un cuvant pornit de la o autoritate superioara ne este mai mult decat un indemn. Doar Hristos poate porunci, insa cei ce au intrupat deplin dragostea (parintii) predau mai departe cuvantul lui Hristos cel cu putere multa. Nu sunt porunci, cat purtari de grija, asa cum mama isi indruma copilul, cu autoritate neindoielnica.

3. Parinte este "nu cel ce naste, ci cel ce creste" (Sfantul Ioan Gura de Aur).
Parinti ne sunt toti aceia care ne calauzesc pasii spre o viata duhovniceasca, spre asemanarea cu Hristos.

4. Si astazi, cei foarte apropiati se numesc "frate" si "sora", fara a fi rude de sange.
Aceste legaturi se nasc in baza obarsiei comune, toti avand acelasi Tata ceresc si Purtator de grija.

5. Afurisirea se face foarte rar de catre Biserica. Aceasta se petrece insa in cazuri extreme, precum in cazul ereticilor. Aceasta afurisire nu inseamna ca acela ajunge direct in iad, nemaifiind posibila indreptarea, ci mai ales faptul ca nu mai face parte din Biserica si cei credinciosi nu mai trebuie sa il asculte, caci este ratacit. Domnul insa inca ii poarta de grija, oricand putandu'se indrepta.

6. Caterisirea nu inseamna luarea harului, caci harul dat preotului la hirotonie nu mai poate fi luat inapoi. Dumnezeu da daruri, dar nu si le mai ia inapoi. Doar ca, din pricina pacatelor, unii preoti ajung sa denatureze harul din ei pana in asa masura incat ceilalti (episcopii) observand riscul de a se strica si cei de langa ei (alti slujitori si credinciosi) de comun acord il opresc pe acela de la a savarsi slujbele. Probabil se poate si iarta, in momentul indreptarii duhovnicesti a aceluia, insa nu stiu sigur.