Despre pacatele sau blestemele care se transmit peste generatii

[Fani71]

A, da, despre influenta asupra fatului... Sigur ca da, se stie ca exista, si trebuie sa fim foarte atente constiente de asta. (merci ca mi-ai amintit ;-))

Insa daca spui ca bucuriile se transmit, de ce ar fi rau sa aiba relatii trupesti mama? Daca un cuplu se iubeste, a avea aceste relatii este un prilej de bucurie, ste un moment de dragoste impartit cu sotul, deci nu vad de loc ce rau ar putea face fatului (daca bineinteles nu exista contraindicatii medicale si daca mama are dorinta, uneori nu are). Mai rau o abstinenta de atatea luni poate sa o faca irascibila si nemultumita, sa se simta neiubita etc. Nu cred in teoria parinelui Arsenie Boca cu nu stiu ce hormoni care influenteaza copilul si il face sa aiba tendinte libidinoase mai tarziu. Este pur si simplu o teorie, bazata dupa parerea mea pe prejudecati populare si monastice impotriva sexului si mai ales a faptului ca femeia are dreptul sa simta placere fara sa faca un pacat

[glykys]

Nu stiu... si in cartea asta e sustinuta teoria parintelui Boca privitoare la sexul in timpul sarcinii si la posibilitatea mostenirii unor porniri libidinoase... O sa ma conving insa la momentul respectiv cat de aplicabile sunt aceste teorii. Nu e de joaca insa. Dupa ce ca viata e, oricum, destul de grea si plina de incercari si este atat de usor sa faci pacate personale cu duiumul, sa ii mai pui in carca copilului si alte pacate, din nestiinta sau din neascultare ... Pana cand o sa dau si eu de latura practica, mai cercetez teoretic . Iar rugaciunea pentru neamuri nu poate fi decat un lucru bun, indiferent de pozitia adoptata. E un act incredibil de egoist sa-ti doresti doar mantuirea proprie.

[Noesisaa]

În prealabil postat de glykys

Nu stiu... si in cartea asta e sustinuta teoria parintelui Boca privitoare la sexul in timpul sarcinii si la posibilitatea mostenirii unor porniri libidinoase... O sa ma conving insa la momentul respectiv cat de aplicabile sunt aceste teorii. Nu e de joaca insa. Dupa ce ca viata e, oricum, destul de grea si plina de incercari si este atat de usor sa faci pacate personale cu duiumul, sa ii mai pui in carca copilului si alte pacate, din nestiinta sau din neascultare ... Pana cand o sa dau si eu de latura practica, mai cercetez teoretic .

O fi, ca n-o fi. Un singur lucru este cu adevarat bun pentru copil, sigur stiintific, din cate mi-am dat si eu seama: alaptatul. :) Ce or fi facut parintii mei inainte sa ma nasc, nu stiu, si nici nu vreau sa stiu. Si nici nu cred ca are vreo importanta. De Arsenie Boca cu siguranta nu auzisera pe vremea aceea. :D Ceea ce stiu este ca mama m-a alaptat cam un an si o luna, si niciodata, dar niciodata, nu s-a prins de mine nimic mai mult decat o raceala sau o gripa, pana in ziua de azi, da Doamne sa fie la fel si pe viitor. Pe sora mea mai putin, si ea este intr-adevar mai sensibila. Apoi legatura dintre mama si copil devine foarte, foarte stransa. Pentru asta ii multumesc mamei mele din toata inima.